»
S
I
D
E
B
A
R
«
... un site creat doar pentru tine!
May 1st, 2006 by andras
http://www.fitzuica.ro
Domnul educatoare...
May 1st, 2006 by andras
Despre ANDREI PARVAN, cotidianul "Adevarul" de Marti, 24 septembrie 2002. In coltul din dreapta al primei pagini si apoi in toata jumatatea de sus a paginii 13.

Unicat in gradinitele Capitalei: ANDREI PARVAN, un baiat de 21 de ani, este... "educatoare"


In tara, mai sunt inca doi educatori, la Arad si Arges

"Domnu' Andrei e bun. Il iubim pentru ca sta cu noi in clasa, ne invata cantece si poezii, nu ne cearta, ne da buline rosii, se joaca in curte cu noi...", se lauda, ieri, Georgiana Bencu, din grupa pregatitoare a Gradinitei 205 din Capitala. Motivul pentru care fetita se bate cu pumnii in piept este ca ea are, de la 15 septembrie, in loc de o doamna educatoare, un domn "educatoare", in persoana lui Andrei Parvan, un baiat in varsta de 21 de ani. Andrei a absolvit, in 2001, Colegiul National "Elena Cuza" din Bucuresti, specializarea invatatori-educatoare, si s-a inscris, in acelasi an, la concursul de titularizare, unde s-a clasat al optulea din 223 de candidati, fapt care i-a permis sa devina singurul baiat titular pe un post de educatoare din Bucuresti. Tot anul trecut a fost admis la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei a Universitatii din Bucuresti. Daca, anul trecut, Andrei, dupa o luna in functia de educatoare, si-a luat concediu pentru continuarea studiilor, in acest an baiatul este decis sa imbine jocul cu invatarea la grupa pregatitoare a Gradinitei 205. "La noi in gradinita, doar fochistul mai e barbat. Am fost surprinsa cand m-am trezit cu Andrei si mi-am zis: "Ori vor fi retrasi toti copiii de la grupa pe care o sa i-o dau, ori se vor mai inscrie si altii". La scurt timp, am constatat ca toti copiii au fost atrasi de Andrei, iar parintii erau foarte incantati", a spus Viorica Varsta, directoarea gradinitei. "Am fost surprins de tineretea lui si am crezut ca un baiat atat de tanar nu poate da educatie unui copilas. In scurt timp, s-a dovedit insa foarte bun", a afirmat Emil Damian, parinte. Nici in randul colegelor de breasla nu a fost privit ca o oaie neagra. Formandu-se in liceu, intre fete, Andrei a reusit sa starneasca admiratia si simpatia educatoarelor. Ieri la pranz, Andrei ii ajuta pe cei 20 de copilasi din grupa sa sa isi puna pijamalele pentru somnul de dupa-amiaza. "Domnu', e prea cald aici!", a exclamat un copil. "De ce trebuie sa dormim?", a intrebat altul. Pentru fiecare, baiatul-educatoare a gasit un raspuns linistitor. "Am o satisfactie deosebita cand ii pot ajuta pe acesti mititei dornici de a afla o informatie. Din punctul meu de vedere, copilul poate vorbi permanent. Este o tampenie sa-i spui copilului sa taca si sa vorbeasca doar atunci cand este intrebat, spune Andrei Parvan. Copiii sunt foarte curiosi de viata personala a lui Andrei. "Sunteti casatorit?", "Ce zice sotia dumneavoastra ca stati toata ziua aici, cu noi?", acestea sunt doar cateva din intrebarile pe care Andrei spune ca i le pun copilasii sai. Andrei Parvan nu este casatorit si, la cei 21 de ani ai sai, inca nu se imagineaza cu nevasta si copii. Mogaldetele din grupa pregatitoare ii sar in brate, il strang de maini si il invita sa serveasca din ciorbita lor (mancare preparata din hartie si alte obiecte), iar Andrei nu se da in laturi de la jocurile in care il atrag copiii. "Imi place sa creez bucurie. La gradinita vin din placere si nu pentru cei 2,2 milioane de lei", a mai adaugat Andrei. "Fabricant de oameni", aceasta crede el ca este menirea sa in viata. De aceea, vrea ca, dupa terminarea facultatii, sa se implice in proiecte de ajutorare a copiilor cu nevoi sociale.
Doar cu timpul...
Apr 30th, 2006 by andras
de JORGE LUIS BORGES

"Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete... ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in ASTAZI si ACUM, pentru ca terenul lui MAINE este prea nesigur pentru a face planuri... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.

Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta, ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiecare zi invata. Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut. Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi. Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii. Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit. Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face. Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate. Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata. Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat. Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai. Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment. Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt... Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.

Dar din pacate, se invata doar cu timpul..."
Papa buuuun...
Apr 30th, 2006 by andras
In cautarea modelului pierdut
Apr 30th, 2006 by andras
de Melania Mandas Vergu in "Gandul" de Luni, 18 aprilie 2006

http://www.gandul.info/2006-04-18/educational/in_cautarea

‚?ĺCu cine vrei sa semeni cand o sa fii mare?‚?? Dintr-o clasa intreaga de 29 de elevi de-a VI-a, vreo 16 iti impuie capul cu Adi Minune, Nicoleta Luciu, Adi Mutu, Oana Zavoranu, Pepe, Camataru, Anemona, Tataee, Sisu, Puya, Becali, Keloo, Ombladon, Hiena si cine mai stie ce nume de star autohton, de a carui fata te lovesti pe televizor, dimineata, la pranz si la miezul noptii.

Pe langa grupul galagiosilor care-ti spun din prima cu cine vor sa semene, mai gasesti unul, doi, care-ti spun, sfielnic, ‚?ĺcu mama‚?? ori ‚?ĺcu bunica‚??. Ceilalti se uita la tine de parca intrebarea le-ar cere sa descifreze enigmele Piramidelor, dovada ca niciodata nu le-a trecut prin cap sa-si puna singuri (si nici altii nu le-au pus) aceasta problema. Daca-ti vine ideea ca acelasi chestionar simplu sa-l aplici unei clase de liceeni, raspunsurile, cu abateri de 1, 2 puncte, sunt cam aceleasi. Abia pe la facultate risti sa te trezesti ca-ti spune vreun ‚?ĺrebel‚?? ca ar vrea sa fie ca Eminescu.

Personajele indicate ca ‚?ĺmodel‚?? isi mai schimba numele sau domeniul din sfera muzicii, a fotbalului ori a telenovelelor, odata cu inaintarea in vrsta, Oana Zavoranu putand deveni Elena Udrea, ori Tataee cine stie ce politician mult mediatizat, dar toate apartin aceluiasi tip uman: au bani si faima, vorbesc bengos, nu se uita nici in stnga, nici in dreapta, sunt boieri de boieri, bastani, fete de fete, isi trag masini, case, amante (amanti) tineri, nu se sfiesc sa se bata sau sa se injure in public. Sunt oamenii invidiati, ravniti, care stralucesc mediatic.

Si mai au ceva in comun: toti, fara exceptie, cunosc succesul de tineri, iar despre rezultatele lor ‚?ĺde exceptie‚?? vorbesc televiziunea, radioul, santul, revista de scandal, ziarul de bulevard. Ce nevoie am mai avea noi de modele precum Andrei Plesu ori Valeria Gutu Romalo sau Maya Simionescu? Cine-s personajele astea si in ce telenovela joaca ele? Este plictisitor sa admiri pe cineva pentru farmecul discret cu care-si impartaseste cunostintele, fara a epata cu limbajul specializat ori cu vastitatea acestora. N-are nici un farmec sa pricepi ca taria de caracter, distinctia, politetea dau proba autenticitatii unei personalitati.

S-a schimbat lumea si in locul discipolilor avem fanii. Relatia acestora cu persoana admirata este mult mai trainica si mai mobilizatoare. Pentru un Socrate nu s-a omorat inca nimeni, pe cand pentru Elvis Presley multi au dat sange.

Sociologii pot explica in detaliu care sunt motivele pentru care societatea nu mai cultiva modelul.

Sociologii nostri stiu si ei sa explice de ce ‚?ĺmodelele‚?? romanilor sunt att de gaunoase si trecatoare, ba chiar si care este diferenta psihologica dintre admiratorul unui model si fanul unui personaj fabricat, impus de altii ca model. Ceea ce intelegem noi mai greu este cum de, doar in zece ani de cand ne-am dedulcit la mirajul falselor modele si valori impuse de media, am ajuns att de debusolati si mimetici.

Suntem indopati vartos, in numele audientei, cu agramati ce-si debiteaza nevrozele la televizor, spunandu-ne ca ne cumpara pe toti, fiindca-l iubeste "Dumnezeu si-l daruieste cu bani, chiar daca doarme". Un pusti de 14 sau 17 ani va reprosa tatalui sau imediat ca nu-i in stare sa faca bani, cum face ‚?ĺdomnul‚?? de la televizor.

Mai mult, isi va dispretui tatal pentru ca-i un fraier, care sta la serviciu de dimineata pna noaptea si nu-si cumpara costume de la Paris sau New York.

Si daca mama, tata, bunicul nu mai pot fi modele de urmat, cum si-ar mai indrepta, acelasi tanar, ochii cu admiratie spre domnul profesor, cand s-a saturat sa-i vada un semestru intreg costumul lustruit in coate si cele doua-trei camasi pe care le schimba saptamanal, ca saptamana urmatoare sa o ia de la capat.

Studiile recente spun insa ca tinerii de peste 20 de ani pun pe primul loc valori ce n-au nici o legatura cu banul castigat din furt, cu spoiala. Credinta in Dumnezeu, libertatea si pacea sunt importante in proportii de 45%, 25% si 45% pentru tineri. Rezultatele acestea pot naste speranta ca, pe fond, in adanc, tanarul mai are contact cu adevarurile profunde. Faptul ca, totusi, in sondajele anului 2005 facute pe tineri, la intrebarea ‚?ĺaveti vreun model‚?? raspunsurile au ierarhizat de-a valma valori autentice cu non-valori, arata insa ca sansa ca generatiile viitoare sa adopte valorile adevarate scade proportional cu cresterea ‚?ĺmodelelor‚?? de doi lei, impuse artificial de media.
Jucarii in limba TU
Apr 30th, 2006 by andras
de Christa Urban ‚?? Tauler

Limba DUMNEVOASTRA
e limba straina.
Limba TU
e limba materna.

Ca orice copil cind e copil
si mult mai tirziu .
cind tot e copil
vorbesc bine limba TU
o stiu de cind ma stiu
de cind te stiu
ma-ncurc in complicatiile gramaticale
din limba DUMNEAVOASTRA
si nu e de mirare ca dumneavoastra
nu ma intelegeti in limba DUMNEAVOASTRA

TU e singura limba
in care poti iubi.

De la Heraclit
la Martin Buber ‚?ĺIch und Du‚??
aceeasi limba TU
dar eu
banuiam ca trebuie sa iubesc intii
foarte bine limba dumneavoastra
ca sa vorbesc cu tine
si era
malentendu dupa malentendu
uitasem ca uitasem
usoara limba noastra eu si tu.

In limba TU nu exista
DUMNEAVOASTRA si NU.

NU inseamna ca tu spui TU
iar eu spun DUMNEAVOASTRA
dar un asemenea dialog nu se
poate construi
in limba TU.
NU e atunci cind tu spui DUMNEAVOASTRA
si eu spun pur si simplu TU
dar unul dintre noi habar n-are
de limba TU
si-acela esti tu.
NU: dumneavoastra spuneti
DUMNEAVOASTRA si eu
care sint tot DUMNEAVOASTRA
pentru dumneavoastra
va spun DUMNEAVOASTRA
dumneavoastra.

TU e o limba inaripata.

Limba TU s-a innoit cu ace moi
ca o padure de zada.
Va plimbati singur pe sub perdele de
muguri.
Te plimbi singur pe sub perdele de aripi:
pe mine s-au innoit acele moi ale
penelor
Zbor orb de la DUMNEAVOASTRA la TU
si pierd drumul inapoi.

Trecerea de la DUMNEAVOASTRA
la TU
seamana cu dimineata
unei nopti de dragoste.

Siroaie de priviri straine
nu ma spala de atingerea
privirii tale.
Luciul ei ti-l iau. L-as lua
l-as bea
doar ca sa-l tulbur
cum ma tulburi si ma-ntuneci
tu
cu privirile tale mari
cind acopera brusc
spatiul fara aparare
dintre DUMNEAVOASTRA si TU
dintreTU si mine.

Limba TU nu are reguli.
Asadar limba TU
n-are nereguli.

Singular esti tu
in limba TU si in alte limbi
cuminti
Singular esti tu si plural esti tu
(in engleza YOU).
Atitudine
Apr 30th, 2006 by andras
de la Eugen

Anul trecut, in aprilie, Maya Popescu a fost intervievata de Teo cu ocazia celei de a 74-a aniversari. Teo a intrebat-o ce parere are ea despre batranete. Si acolo, la televizor, ditamai doamna academician a spus: "Ma excita"!

In ceea ce priveste modificarile fizice, ea a spus ca sunt multe si ca au loc zilnic, cum este si cazul sanilor ei. Acestia par ca sunt intr-o cursa: care ajunge la talie mai repede! Publicul a ras cu lacrimi...

O femeie atat de simpla si sincera cu vorbe atat de intelepte! Iata gandurile ei:
- Am invatat ca indiferent ce se intampla, indiferent cat de rea pare viata azi, viata merge inainte si maine va fi mai bine.
- Am invatat ca poti caracteriza o persoana dupa felul cum se comporta in trei situatii: intr-o zi ploioasa, cand isi pierde bagajul si cand
pune instalatia electrica in bradul de Craciun.
- Am invatat ca indiferent de relatia pe care o ai cu parintii tai, tot o sa-ti fie dor de ei cand vor pleca din viata ta.
- Am invatat ca a-ti face un trai nu este sinonim cu a face o viata.
- Am invatat ca viata iti da uneori o a doua sansa.
- Am invatat ca nu trebuie sa mergi prin viata cu mainile gata numai sa primeasca. Este nevoie sa mai arunci si inapoi din ce primesti.
- Am invatat ca de cate ori hotarasti sa faci ceva cu inima deschisa, sigur ai luat o hotarare buna.
- Am invatat ca atunci cand am dureri nu trebuie sa fiu eu una.
- Am invatat ca in fiecare zi trebuie sa atingi pe cineva. Oamenii iubesc o imbratisare calda sau o atingere prieteneasca pe spate.
- Am invatat ca oamenii uita ce ai zis sau ce ai facut, dar nu uita niciodata cum i-ai facut sa se simta.
- Am invatat ca am inca multe de invatat.

Poti copia acest text si-l poti trimite catre femeile fenomenale pe care le cunosti... Sau le poti trimite un link catre aceasta pagina! Daca faci asta se va intampla un lucru bun: vei face sa creasca stima de sine si a altor femei. Daca nu o faci, elasticul de la chilotii tai se va rupe si te vei trezi cu ei pe pantofi. Crede-ma! Eu nu am dat ocazia elasticului sa se rupa... am trimis mesajul la o multime de femei speciale ce imi sunt dragi. Viata s-ar putea sa nu fie petrecerea la care am visat, dar, daca tot am ajuns aici, trebuie sa dansam!
Rastignirea din 1961
Apr 30th, 2006 by andras
in "Romania Libera" de Sambata, 22 Aprilie 2006

Max Banus, condamnat in 1958 la 8 ani de inchisoare politica, a fost "cumparat" si scos din inchisoare, iar in 1966 si-a inceput activitatea la postul de radio Europa Libera. Dupa Revolutie a publicat cartea "Cei care m-au ucis", care contine 45 de intamplari la care a asistat sau a fost implicat in oribilul lagar securist de la Stoenesti. In 1961, cu cateva zile inainte de Sfintele Pasti, a fost martorul unei actiuni de neimaginat a criminalilor securisti: rastignirea unui detinut credincios.

Trebuie sa marturisesc cu umilinta ca inainte de inchisoare nu auzisem de acesti "Adventisti de Ziua a Saptea". I-am intalnit pentru prima data la Stoenesti.
Scandalul a izbucnit in prima zi de munca. Ceilalti spuneau despre ei: "Sunt pur si simplu nebuni. Ai auzit ce pretind? Cer comandantului sa le dea alimentele regulamentare si sa-si gateasca singuri. Refuza sa manance ce e gatit de altii. Si nu numai atat! Au anuntat ca nu vor lucra sambata. Pentru nimic in lume. Dar sunt gata sa lucreze duminica".
Un frizer mi-a relatat aceste informatii, insotite de multe alte amanunte. Am zambit si n-am dat prea multa importanta intregii istorii. Doar cunosteam prea bine metodele Securitatii. Intr-o sambata, ne-am inapoiat in colonie zdrobiti de oboseala. Intram in dormitoare. Ma intind putin. Ma dureau toate incheieturile. Deodata, aud urletele sergentului: "Toata lumea, drepti! Afara! Incolonarea!"
Ce dracu' se intamplase? Nimeni nu stia. Ne incolonam. Apare comandantul. Aveam frica toti de el. Era un sadic. Violent... brutal... Era infuriat in ultimul hal. Incepe sa tipe... Nu intelegeam decat cuvinte separate.
Pe scurt. Adventistii refuzasera sa lucreze. Fiindca-i sambata! Dar ce-si imagineaza banditii astia? Cred ei ca regulamentul trebuie modificat pentru nebuniile lor? Buun... nu vor sa manance mancare gatita la bucatarie! El, comandantul, s-a dovedit intelegator. A acceptat. Dar cu munca? Or sa vada ei ce o sa pateasca.
Fiindca au refuzat astazi sa lucreze, fiecare este condamnat la 20 de bice, 20 de bice la talpa!
Toata noaptea nu am putut dormi din cauza gemetelor celor batuti.
A doua zi, duminica, abia puteau merge. Am stat de vorba cu unul dintre ei. Taran din regiunea Craiovei. "Nu-i pacat? Sa te lasi torturat de ei..." Omul m-a privit cu bunatate. Nu m-a repezit si nici nu mi-a spus ca nu ar fi cazul sa ma amestec unde nu-mi fierbe oala. "Situatia nu este asa cum o crezi dumneata. Mai sunt si altii care au suferit pentru credinta lor..." N-am prea inteles ce voia sa spuna. Avea ochi inteligenti si se exprima frumos. "Doar va dati seama ca, in cele din urma, veti fi obligati sa lucrati sambata..." Raspunsul lui a fost atat de ferm, incat am simtit o anumita neliniste. "Nu vom lucra sambata!" N-am mai insistat. L-am lasat in pace.
A doua zi, luni, din nou la lucru. Eram curios sa vad ce se va intampla cu acesti adventisti. Vineri seara, sergentul de serviciu ii chema. Incepu sa vorbeasca politicos cu fiecare. "Comportati-va cu inteligenta. Oameni buni, nu-mi faceti probleme maine! Lucrati si totul va fi in regula!"
In dimineata urmatoare, Securitatea a aplicat o noua tactica. Adventistii nu au avut voie sa plece in grup. Fiecare a fost mutat singur in alta brigada sau impreuna cu unul ori maximum doi. Doi erau in aceeasi brigada cu mine. I-am privit cu atentie. Erau foarte curati. Aveau figuri placute, priviri sincere. In plus, erau bine-dispusi. "Aha, mi-am zis eu, s-au hotarat sa lucreze." In fond, era cazul sa puna capat chinului. Amandoi erau transilvaneni. Muncitori manuali. Unul din Hunedoara, celalalt din Deva. Incepem sa lucram. Amandoi stateau cu mainile in buzunare. Lipiti unul de celalalt. Nici macar nu au luat lopata sau cazmaua in mana. Trecusera zece minute. Sergentul ii privea din ce in ce mai incruntat. Langa el, un soldat cu un caine-lup. "Mai porcilor! Vreti sa aveti de-a face cu mine? Luati-va lopetile... Si... imediat la munca!"
Nimeni nu mai scotea un cuvant. Ma treceau fiorii pentru ceea ce urma. Nici unul dintre cei doi adventisti nu facu o miscare. Eu nici nu le stiam numele. Dar il cunosteam pe sergentul Tanase. Era o adevarata bestie. Un bataus cunoscut. Se indrepta spre detinutul mai in varsta. Sa fi avut 60 de ani. Cu o forta de dement, sergentul il lovi in plina fata. Detinutul se prabusi. Se ridica greu... foarte greu. Aproape nu se putea tine pe picioare. "Fiu de curva, te vei apuca imediat de lucru!..." urla sergentul Tanase. Batranul adventist raspunse cu greu: "Sunt gata sa lucrez duminica!" Sergentul se infurie, il scuipa, isi scoase insa revolverul si il dadu soldatului. Apoi, se apropie amenintator de adventist. "Mai gangstere, ia-ti lopata si treci imediat la lucru! Imediat..." Urma o scena oribila. Lovituri de picioare, palme, pumni. Fata batranului detinut era de nerecunoscut. Omul se prabusi la pamant gemand... Celalalt adventist, alb la fata, indrazni sa spuna: "Domnule sergent, il omori!" Sergentul se opri o clipa. Apoi fata i se intuneca. Se intoarse spre celalalt. "Si tu? Tu ce pazesti? La treaba, ca esti tanar si puternic!"
Intr-adevar, celalalt era inalt, puternic si sa fi avut 30 de ani. Dar statea nemiscat, uitandu-se la tovarasul lui de suferinta, care gemea intins la pamant. Se apleca sa-l sprijine, cand sergentul aproape urla: "Mars de aici si treci la treaba!" Nu primi nici un raspuns. Dimpotriva... Privirea tanarului detinut deveni calma. Desi stia ce va urma.
Soarele devenise din ce in ce mai dogoritor. Sergentul isi scoase chipiul. Fata ii era complet transpirata. "Mai banditilor, mai banditilor! Imi faceti probleme!" Si, apoi, parca explodand, il lovi pe tanarul adventist in gat! Acesta se prabusi ca secerat. Se auzi o voce: "L-ai ucis!" Sergentul se intoarse furios catre grupa de unde venise exclamatia. "Tine-ti botul! Dracu' nu moare asa de usor..." Unul dintre detinuti se apropie de tanarul adventist, care zacea la pamant. Mai multi ii adusera apa. Omul se trezi din lesin si se uita in jurul lui. Il ajutara sa se ridice. Se tinea cu greu pe picioare. Sergentul se apropie din nou amenintator. "Ba, tu esti unul dintre adventistii astia... Nu-i asa?" Dar nu astepta raspunsul si intreba din nou: "Pentru ce ai fost condamnat?" Detinutul respira cu greutate. Facu un efort sa raspunda. "Fiindca sunt adventist". Sergentul Tanase incepu sa urle din nou. "Minti, ticalosule! Ai fost condamnat fiindca ai refuzat sa iei arma in mana. Fiindca refuzi sa lucrezi sambata. Dar acum, banditule, vei lucra! Vei lucra, fiindca altfel nu pleci in viata de aici!" Se inrosise la fata. Ii curgeau broboane de sudoare. Sergentul Tanase era inalt si avea peste 100 kg. Parea de doua ori mai mare decat sarmanul om care gemea in continuare. "La lucru, imediat!" Tanarul, caruia ii curgea sange din nas, isi baga mainile in buzunar. Il priveam cu uimire. Omul asta, pur si simplu, se sinucide. E nebun... Sau ce are? Sergentul incepu din nou sa-l bata. Tanarul cazu din nou. Sergentul se apleca, il prinse de haina si il tari in mijlocul terenului. "Hei, banditule, am gasit eu ceva pentru tine!" Lua o cazma si o infipse bine in pamant. O incerca de cateva ori ca sa vada cat de rezistenta era. Apoi lua o craca puternica si o lega astfel incat impreuna cu cazmaua era un fel de cruce. Il lega pe detinut de aceasta cruce, un fel de rastignire. Apoi tipa la el: "Hei, te apuci de lucru sau nu?" Omul nu raspunse. De fapt, era un fel de a raspunde...
Sergentul lua o cazma ascutita si o puse cu varful sub barbia detinutului, obligandu-l sa stea cu ochii spre soare. Vedeam un rastignit. Ca pe o cruce. "Cand ai sa accepti sa lucrezi, te dezleg si vei fi liber..." Tanarul de-abia respira. Mai mult horcaind, ii raspunse: "Sambata nu voi lucra..." "Vei lucra, banditule! Vei lucra, daca nu vrei sa mori!" Trecu o ora. Cel rastignit nu mai avea putere sa stea in picioare, dar nici nu putea sa se miste. Sergentul Tanase se invartea in jurul lui. "Aa... ce zici? Nu-i frumos soarele, baa? Roaga-te Dumnezeului tau! Cheama-l sa vina sa te salveze!"
Am simtit ca nu mai pot gandi. Capul imi vuia. In fata mea, un om fusese crucificat. In cea de-a doua jumatate a celui de-al XX-lea secol!
Au trecut cateva zile. Nici unul din adventisti nu cedase. Nici unul nu lucrase sambata. La orice intrebare, la orice violenta, ei raspundeau numai atat: "Sunt gata sa lucrez duminica!" De altfel, in timpul saptamanii ei isi vedeau de treaba, lucrau, iar seara erau extrem de linistiti.
E vineri. Vineri seara. Eram curios sa vad ce va mai face comandantul. Desigur, iar ne vom incolona, iar ne va ameninta. Iar unii dintre noi vor fi batuti. Cel torturat de sergentul Tanase se simtea mai bine. Adventistii stateau impreuna intr-un colt si susoteau intre ei. Un sergent se apropie de ei. Susoteala inceta pe loc. Il privira cu calm. Sergentul se opri in fata lor. Probabil ca va incepe cu amenintarile, ma gandii. Doar maine e sambata. Sergentul trase aer in piept si le spuse:
"Maine nu iesiti la lucru! Este ordinul comandantului. O sa iesiti la lucru duminica!" Nimeni nu scoase o vorba. Sergentul pleca. Si cand disparu, cand nimeni nu ii mai putea zari, se imbratisara. Cu lacrimi in ochi... Securitatea, bestiala Securitate, fusese invinsa. De acesti oameni simpli, care credeau intr-o viata si mai simpla. Mult prea simpla. Lipsa de omenie si cruzimea fusesera invinse.
Prin bunatate.
Prin demnitate.
Prin rezistenta.
Prin unitate.
Atentie la neatentie!
Apr 30th, 2006 by andras
de la Manu

Pe DN 1 la MC'Donalds Otopeni - radar fix pe indicatorul luminos de limitare viteza.

Radare fixe instalate in Bucuresti, pe stilpi:

1. La iesirea din pasajul Victoria, spre "Perla", pe stilpul din dreapta, dupa Citibank - pentru cei care vin pe directia Titulescu - "Perla".

2. La al 3-4-lea stilp pe Bd. Decebal, cum vii dinspre Piata "Hurmuzachi" spre Piata "Alba Iulia", pe stinga.

3. Pe Bd. Unirii, intre str. Lucian Blaga/Turturerelor si Piata Alba Iulia, mai aproape de Alba Iulia (nu se stie daca poate sa-i ia si pe cei de pe contrasens)

4. In dreptul cladirii neterminate a Bibliotecii Nationale (vizavi de fostul magazin Junior), orientat spre Unirii.

5. Pe fostul Bd. Unirii, aproape de Palatul Parlamentului, orientat spre Piata Unirii.

6. In dreptul Judecatoriei Sectorului 3 (pe Splaiul Independentei)

Se pare ca urmeaza sa fie instalate si la iesirea din pasajul Unirea (Vmax =50 km/h) si la Marasesti.

Camere video care inregistreaza traficul (niste cutii mari si rotunde, albe, cam 40x40 cm):

1. Sus pe Intercontinental - faceti deci stanga de pe banda din stanga si nu intrati in intersectie cand exista posibilitatea de a o bloca!

2. Sus pe Magaziunul Unirea - atentie la cum intrati in intersectie, in special dimineata!

Amenzile vin mult mai tirziu, prin posta.
Adelu, atentie la oua!
Apr 30th, 2006 by andras
http://www.ejocuri.ro/jocuri/panicalacornu/
Mica publicitate de dupa meci, 28 aprilie 2006
Apr 30th, 2006 by andras
de la Ioana

Oferte serviciu: Club fotbal pretentii europene selectam/recrutam portar. Experienta internationala relevanta minim 2 ani (ex. portar la Marriott; etc). Exclus Crowne Plaza, Hilton, Ana Hotels, Howard-Johnson, Lido, Intercontinental. CV in engleza la fax 342 42 42.

Schimburi locuinta: Garsoniera zona 23 August + simpatii fotbalistice, cu vila 4 camere, malul raului (RiverSide), Middlesbrough. 07 ALOCATIE (0725 622 843)

Cumparari auto: Cumpar autobaza model Cartu '90. Eventual la schimb cu model Olaroiu 2000. Relatii la telefon 07MM.MM.MM.MM (0766.66.66.66)

Pierderi: Pierdut calificare printre degete. Gasitorilor, o excursie la Eindhoven. O declaram nula.

Comemorari: Se implinesc 34 de minute de cand nu am mai trecut de centrul terenului. Pioasa amintire primei reprize!

Diverse: Vrajitoarea Scuter Maria, adevarata fiica a Mamei Omida, face descantece in limba engleza pentru a dezlega ghete de fotbalisti aflati in Anglia in delegatie. 5 000 USD + crucifix Muntele Athos. Programari la scuter-maria_4-2@yahoo.com.

Matrimonial - Intalniri: 11 tineri talentati, oferim placeri maxime! Prima 100 000 USD ¬? ora. Bonus, ora stam ca fundasii. O luam pe toate partile. 0742 STEAUA (0742 783282)
Puterea ortodoxa din Romania, cladita pe fundatii subrede?
Apr 30th, 2006 by andras
TOM GALLAGHER in "Romania libera" de Joi, 27 Aprilie 2006

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z27042006&idx=22

Sarbatoarea pascala a reconfirmat rolul cu totul special al Bisericii Ortodoxe detinut in vietile celor mai multi dintre romani. Personalitate controversata in trecut, Patriarhul Teoctist, in varsta de 90 de ani, este actualmente perceput mai degraba drept simbol incurajator pentru capacitatea Bisericii BOR de a trece prin si peste toate vicisitudinile sortii. Slujba Invierii, celebrata de Preafericit an de an la Patriarhia Romana, reprezinta una din marile si solemnele evenimente ale lumii ortodoxe, in care un nou lacas de cult este sfintit, in medie, o data la trei zile.
Persoanele ce intrunesc calitatile pioseniei (variabila de la caz la caz) si devotiunii fata de nevoile si necazurile altora, dar poseda totodata ambitia promovarii in ierarhia unui organism in care preotii si maicile sunt, de fapt, functionari de stat (fiind retributi majoritar de Bugetul Statului) au toate sansele sa faca o cariera stralucita. In Romania nu exista indeletniciri in cadrul carora femeile sa-si poata exercita mai eficace talentul de lider decat cele din interiorul Bisericii Ortodoxe.
Dintre cele 18 milioane de credinciosi ortodocsi, multi prefera comunicarea directa, nemijlocita, cu Dumnezeu, renuntand la intermediarii clerici, deveniti - uneori - cam prea lumesti. Si chiar daca afluxul credinciosilor la slujbe nu este neaparat cel mai mare in mediul urban, vastele intinderi ale Bucurestilor - teren considerat de multi a fi unul disolut - raman scena nenumaratilor tineri ce se inchina in timp ce trec pe langa bisericile devenite tot mai putine (in Bucuresti) in ultimii 150 de ani.
Astfel de semne de evlavie sunt mult mai putin vizibile la nord de Carpati.
Daca Romania a avut cu adevarat parte de vreo revolutie in 1989, atunci aceasta va fi fost mai degraba una devotionala.
Ne putem intreba, in consecinta, de ce renasterea credintei in randurile atator generatii nu a condus deopotriva la sporirea influentei organismului (clerului) BOR? Pentru ca Biserica BOR nu a dat si nu da semne de a dori transpunerea cuvantului Evangheliei in plan social, prin infiintarea de scoli, spitale sau orfelinate - aidoma marii sale rivale, Biserica Greco-Catolica BRU, renumita pentru actiunile ei socio-caritative inainte de a fi interzisa in 1948.
BOR pare determinata in perpetuarea retinerii fata de initiative vizand comunitatea, ceea ce a si condus, dupa 1989, la ascensiunea Bisericilor Neoprotestante, in special in noile regiuni urbane.
Imaginea actuala a BOR este cea a unei biserici introspective, detasata de problemele cotidianului. Si nici nu este de presupus ca o viitoare ascensiune a unui patriarh mai tanar ar schimba cu ceva aceasta stare de fapt. Daca BOR dorea cu adevarat sa se dedice diversitatii aspectelor sociale (acute) aflate in continua progresie, ar fi facut-o pana in prezent, deoarece organismul (si structurile) ei permitea o asemenea implicare, nefiind unul rigid si centralizat.
Ea a preferat insa sa se macine pe tema a numeroase disensiuni, redate pe larg de presa - ca de exemplu batalia purtata la inceputul anului pentru instalarea unui al doilea mitropolit in Ardeal.
Nici controversa avuta cu Greco-Catolicii romani in privinta retrocedarii lacaselor de cult ce le apartinusera candva nu pare a fi solutionata prea curand.
Este, desigur, greu sa te lepezi de traditia servilismului fata de stat atunci cand aceasta obedienta s-a instaurat practic odata cu infiintarea Romaniei moderne.
Pasivitatea Bisericii Ortodoxe a avut destule si fatale consecinte pentru Romania pe parcursul istoriei turbulente a tarii. Data fiind aceasta istorie, poate parea logic si generos a considera ca si BOR are nevoie, deocamdata, de o perioada de convalescenta si de consolidare, iar dupa ce isi va fi regasit fortele se va concentra neintarziat asupra problemelor stringente si va actiona in cel mai pur spirit pastoresc.
Din pacate, adevarul este cu totul altul. Procesul de globalizare reprezinta un pericol real pentru ascensiunea sau reafirmarea Bisericii. Exodul (si migratia) oamenilor nevoiasi, plecati din inima Ortodoxiei (si a Romaniei), a demarat, la scara larga, in 2000 si va continua sa escaladeze. Consecintele asupra structurii de familie sunt clar unele de distorsionare, bunicii ramanand singurii care mai pot avea grija de copii.
Pe cand in Occident apar noi si noi Comunitati de Romani, ramane inca de vazut daca si cat de efectiva va fi aplecarea spre misionarism a BOR. Daca ea nu va lua in considerare acest aspect, atunci fie Neoprotestantii vor deveni principalii beneficiari, fie copiii acestor romani vor creste in buna parte in afara Bisericii, data fiind secularizarea lumii inconjuratoare.
Problema cea mai grava rezida insa in traditionala lume rurala (romaneasca). Uniunea Europeana nu a facut nici un secret din planurile ei de viitor legate de satul romanesc. Majoritatea satenilor va disparea, oamenii fiind inghititi de haul procesului de urbanizare ce aminteste mai mult sau mai putin vag de intentiile de odinioara ale lui Ceausescu - proces ce va fi implementat, desigur, cu mult mai multa omenie si in baza unei serii de stimulente materiale (primite de la Uniunea Europeana).
Este dureros, acum, ca Romania nu mai dispune de un Lucian Blaga - perpetuu pregatit si apt in a sari in apararea satului romanesc, atat din punct de vedere spiritual si emotional, cat si ca entitate concreta. In prezent, cei mai multi intelectuali imbratiseaza ideea "europenizarii", fiind dispusi sa plateasca pretul implinirii acestui deziderat si constientizand totodata ca pana la urma altii sunt aceia care platesc cu varf si indesat.
Sistematizarea de catifea promovata de Uniunea Europeana pare o nebunie atunci cand vedem cat de vulnerabile sunt in fond orasele europene - bunaoara sub aspectul penelor de curent sau al recentelor amenintari ale Rusiei (amatoare in a detine si extinde controlul asupra surselor energetice ale Europei) de a inchide robinetul alimentarii cu gaze daca Bruxellesul (U.E.) contravine in vreun fel dorintelor sale.
Aceasta situatie ingrijoratoare ne arata ca Romania are, de fapt, nevoie de tinuturi infloritoare, pline de viata, populate de familii increzatoare in propriile lor forte si capabile sa faca fata chiar si unor calamitati naturale.
Iar unica institutie detinatoare a unei puteri sociale suficient de mari pentru a preveni obstescul sfarsit al satului romanesc - planuit cu grija de niste birocrati de la Bruxelles - este Biserica Ortodoxa Romana. Va interveni ea, oare, pentru supravietuirea si intru pastrarea uneia dintre ultimele comori ecologice europene - spre beneficiul generatiilor ce vor veni? Sau va prefera sa adopte o fata lumeasca ce ii va aduce, dupa cel mult doua generatii, slujba de vesnica pomenire (si inmormantare) ca si institutie?
Legile 'lui Murphy' despre atitudine
Apr 28th, 2006 by andras
de pe net

1. Nu o sa-ti dai seama niciodata in ce parte s-a dus trenul doar uitandu-te la sine.
2. Originalitatea este arta de a nu-ti dezvalui sursa.
3. Atentia acordata unui profesor este constanta, indiferent de numarul de elevi dintr-o clasa.
4. Niciodata sa nu spui tot ceea ce stii.
5. Cand prostia constituie o explicatie suficienta, nu e nevoie sa recurgi la alta.
6. Expertul este o persoana care a facut toate greselile posibile intr-un domeniu foarte restrans de activitate
7. Chiar daca un milion de oameni cred intr-o prostie, tot o prostie ramane.
8. Este mai usor sa lupti pentru principiile tale decat sa te ridici la inaltimea lor.
9. Pentru fiecare actiune exista un program guvernamental de intensitate egala si de sens opus.
10. Daca doi oameni sunt de acord in toate privintele, poti sa fi sigur ca doar unul dintre ei gandeste.
11. Un om trebuie sa-si ierte dusmanii, dar nu inainte ca acestia sa fie spanzurati.
12. Politica este arta de a obtine voturi de la saraci si fonduri electorale de la bogati, promitandu-le unora protectia fata de ceilalti.
13. Un politician onest este acela care, dupa ce a fost cumparat, ramane cumparat.
14. Cei care stau calare pe un gard, au putine directii de ales.
15. Dupa ce ai renuntat la integritate, restul e simplu.
16. Un diplomat este cineva care-ti poate spune sa te duci... in asa fel incat sa astepti cu nerabdare calatoria.
Legile 'lui Murphy' privind comitetul
Apr 28th, 2006 by andras
adunate

1. Nu veni niciodata la timp, vei fi etichetat ca incepator.
2. Nu spune nimic pana cand intalnirea nu trece de jumatate; vei fi etichetat ca intelept
3. Fii cat se poate de vag; previne iritarea celorlalti.
4. Cand ai dubii, sugereaza formarea unui subcomitet.
5. Fii primul care propui ridicarea sedintei; propunerea te va face popular, caci asta asteapta toata lumea.
6. Nimeni nu a ridicat vreodata un monument in cinstea unui comitet.
7. Cand sefii vorbesc despre cresterea productivitatii, niciodata nu se refera la ei insisi.
8. Nu fi de neinlocuit. Daca nu poti fi inlocuit, inseamna ca nu poti fi nici promovat.
9. Respectarea regulilor nu va duce la indeplinirea sarcinilor. (Corolar: Indeplinirea sarcinilor nu scuza rerespectarea regulilor.)
10. Accidentele au loc atunci cand doi oameni incearca sa fie destepti simultan.
11. Telefonul nu suna niciodata cand nu ai nimic de facut.
12. Orice poate fi incadrat la diverse.
13. Un birou curat este semnul unui sertar de birou indesat.
14. Daca nu reusesti de prima oara, distruge orice dovezi ca ai incercat.
15. Adeseori, doua luni pentrecute in laborator pot economisi doua ore petrecuta in biblioteca.
16. Teoria este sprijinita atata timp cat sunt asigurate fondurile.
17. Stiinta este credinta in ignoranta expertilor.
18. Daca creierul omenesc ar fi indeajuns de simplu ca sa-l intelegem, am fi prea simpli ca sa-l intelegem.
19. Doua lucruri sunt infinite: universul si prostia oamenilor; dar nu sunt sigur in privinta universului.
20. Singura metoda de a scapa cu adevarat de rezidurile toxice este sa reincadrezi reziduul ca netoxic.
21. Pentru fiecare doctorand exista inca unul egal si de sens opus. Asa se explica de ce este atat de usor sa
22. asesti experti care sa se contrazica total unii pe altii.
23. Un istoric competent poate demonstra ca orice eveniment, odata ce s-a produs, era inevitabil.
24. Daca probabilitatea succesului nu este aproape unu, atunci este al naibii de aproape zero.
25. Un experiment trebuie considerat ca reusit daca nu mai mult de 1/2 din date trebuie inlaturate pentru a corespunde teoriei.
26. Oamenii vor accepta ideea ta cu mai multa usurinta daca le spui ca primul care a avut-o a fost Benjamin Franklin.
27. A gresi este uman, dar pentru a incurca lucrurile complet iti trebuie un computer.
28. Fazele unui proiect: exaltare, dezamagire, confuzie, cautarea vinovatului, pedepsirea nevinovatului, recompensa pentru neimplicat.
29. A fura idei de la cineva, este plagiat. A le fura de la mai multi, este cercetare.
30. Munca in echipa este esentiala. Iti da posibilitatea de a arunca vina pe altii.
31. Cu cat este mai scurta viata unei particule, cu atat este mai scumpa producerea ei.
32. Pentru cele mai multe operatii sunt necesare trei maini.
33. Daca rezultatele nu se cunosc dinainte, fondurile iti vor fi refuzate.
34. Regulile pentru cercetarea stiintifica: nu crede in minuni - bazeaza-te pe ele.
35. Experimentele trebuie sa fie reproductibile ‚?? ele trebuie sa esueze la fel, un teanc de date este folositor daca indica faptul ca ai lucrat, importanta experientei este direct proportionala cu echipamentul pe care l-ai ruinat.
36. Lenea este mama a noua inventii din zece.
37. Iadul este locul unde toate testele ies perfect si nimic nu functioneaza.
38. Este o greseala sa ingadui unui obiect mecanic sa-si dea seama ca te grabesti.
39. Nici o masina reasamblata in ordinea inversa dezasamblarii nu va functiona.
40. Civilizatia progreseaza prin marirea numarului de operatiuni importante pe care le putem executa fara sa ne gandim la ele.
41. Omul rational se adapteaza la lumea inconjuratoare; omul irational persista in incercarea de a adapta lumea din jur la el. Prin urmare, progresul depinde de omul irational.
42. E usor sa vezi partea pozitiva a problemelor celorlalti.
43. Nici o problema nu este atat de mare incat sa nu poata fi incadrata undeva.
Legea 'lui Murphy' privind moda
Apr 28th, 2006 by andras
tot de acolo

Aceiasi rochie este:


Indecenta cu 10 ani inaintea lansarii ei.
Indrazneata cu un an inaintea lansarii ei.
Sic la momentul ei, propriu-zis.
Demodata la 3 ani dupa.
Hidoasa la 20 de ani dupa momentul lansarii. Amuzanta la 30 de ani dupa acelasi moment.
Romantica la 100 de ani dupa ...
Frumoasa cu adevarat la 150 de ani dupa aparitia ei, epocala...
Legile 'lui Murphy' privind echipamentele IT
Apr 28th, 2006 by andras
de pe net

1. Un afisaj digital furnizeaza informatii gresite cu o precizie mai mare decat a fost posibil anterior.
2. Daca computerele devin prea puternice, le putem organiza intr-un comitet - asta o sa le termine.
3. Este mai usor sa adaptezi specificatia la program decat viceversa.
4. Nu exista limbaj in care sa fie cat de cat dificil sa se scrie un program prost.
5. Un computer face tot atatea greseli in doua secunde cat doi oameni care lucreaza in douazeci de ani.
6. Indiferent ce cauti pe internet, cel putin un site pornografic se va potrivi cu criteriile tale de cautare.
7. Inteligenta artificiala nu se poate compara cu prostia naturala.
Definitiile 'lui Murphy' privind sistemele computerizate
Apr 28th, 2006 by andras
"De la Murphy" zicere

Hardware: Acele parti ale sistemului pe care le poti lovi cu piciorul.
Software: Acele parti ale sistemului care nu functioneaza.
Hard disk: Acea componenta a sistemului care intepeneste in momentul cel mai nepotrivit cu putinta.
Periferica: Acele componente care sunt incompatibile cu sistemul tau.
Imprimanta: Acea componenta a sistemului care se blocheaza cand nu te uiti la ea.
Cablu: Acea parte a sistemului care e prea scurta.
Backup: O operatie care niciodata nu este efectuata la timp.
Restaurare: O precedura care functioneaza perfect pana cand e nevoie de ea.
Memorie: Acea parte a sistemului computerizat care este insuficienta.
Mesaj de eroare: O solicitare de aprobare a distrugerii propriilor tale date.
Fisier: Acea parte a sistemului care nu poate fi gasita.
Procesor: Acea componenta a sistemului computerizat care este depasita tehnologic.
Alte 99 de legi ale 'lui Murphy'
Apr 28th, 2006 by andras
de pe net

1. Prima regula a excavarii: daca te afli intr-o groapa, opreste-te din sapat.
2. Omul este intotdeauna gata sa moara pentru o idee, cu conditia ca acea idee sa nu-i fie prea clara.
3. Daca te opresti sa gandesti, nu uita sa incepi din nou.
4. Sfatul este ceea ce cerem atunci cand stim deja raspunsul dar ne-am fi dorit sa nu-l fi stiut.
5. Furia generata de scrierea gresita a unui nume intr-o coloana este direct proportionala cu mediocritatea celui mentionat.
6. Cand incerci sa dovedesti cuiva ca o masina nu functioneaza, ea va functiona.
7. Daca te simti bine, nu fi ingrijorat, va trece.
8. Omul se impiedica uneori de adevar, dar cel mai adesea el se ridica si isi continua drumul.
9. Frumusetea are grosimea pielii, dar uratenia ajunge pana la os.
10. Suma inteligentei pe planeta este constanta, insa populatia se afla intr-o continua crestere.
11. Oportunitatea va bate la usa in cel mai putin oportun moment.
12. Pentru ca ceva sa devina curat, altceva trebuie sa devina murdar, dar poti murdari totul, fara sa cureti nimic.
13. Lucrurile care nu sunt egale cu nimic altceva, sunt egale intre ele.
14. Atata timp cat nu-ti pasa unde esti, nu te poti rataci.
15. Incercarea de a-ti spala masina provocand ploaie, nu va da rezultate.
16. Este imposibil ca un optimist sa fie placut surprins.
17. Legile adevarului in reportaje: cu cat esti mai aproape de fapte, cu atat mai evidente sunt erorile din stirile riguroase care se refera la acea situatie. Cu cat esti mai departe de fapte, cu atat mai mult tinzi sa crezi stirile care serefera la acea situatie.
18. Cel mai bun mod de a-ti (re)aminti ceea ce ai fi vrut sa scrii este sa lipesti plicul in care ai pus scrisoarea.
19. Daca tot ceea ce ai este un ciocan, toate obiectele din jur iti par cuie.
20. Legea entropiei: daca pui o lingura de vin intr-un butoi cu apa de canal, obtii un butoi cu apa de canal. Daca pui o lingura de apa de canal intr-un butoi de vin, vei obtine apa de canal.
21. Cand o problema dispare, oamenii care lucreaza la rezolvarea ei nu dispar.
22. Secretul de a fi plicticos consta in a spune absolut totul.
23. Daca un obiect se poate imprumuta si sparge, atunci il vei imprumuta si il vei sparge.
24. Un program pentru calculator face ceea ce ii spui tu sa faca, nu ceea ce vrei tu sa faca.
25. La originea oricarei erori care este atribuita computerului vei gasi cel putin doua greseli umane, incluzand-o pe aceea de a da vina pe computer.
26. Erorile nedetectabile sunt infinite in varietate, spre deosebire de erorile detectabile care sunt limitate prin definitie.
27. Daca constructorii ar face constructiile in felul in care programatorii concep programe, atunci prima ciocanitoare care ar veni, ar distruge civilizatia.
28. Toate computerele asteapta cu aceiasi viteza.
29. Unul din motivele pentru care computerele pot sa faca mai multa treaba decat oamenii este faptul ca nu trebuie sa se opreasca pentru a raspunde la telefon.
30. Banca este o institutie care-ti imprumuta intotdeauna o umbrela cand e timp frumos si ti-o cere mereu inapoi cand ploua.
31. In spatele fiecarei mari averi se afla o crima.
32. Nimeni nu considera ca banii pe care-i castiga sunt prea multi.
33. Nimeni nu a dat faliment platind prea multe impozite deoarece a castigat prea multi bani.
34. Ai nevoie de o multime de imprumuturi pentru a trai in limitele veniturilor tale.
35. Cinci este o aproximatie suficient de buna pentru infinit.
36. Exista trei feluri de oameni: cei care pot sa numere si cei care nu pot.
37. Ceea ce dau paragrafele scrise cu litere mari este anulat de paragrafele scrise cu litere mici.
38. Nimic din ceea ce este scris cu litere mici nu este favorabil.
39. Orice sistem juridic in care necunoasterea legilor nu constituie o scuza, dar in care numarul legilor este prea mare pentru ca o persoana sa le stie si sa le tina minte, este prin definitie nedrept.
40. In orice conditii, indiferent ce faci, exista o ordonanta in temeiul careia poti fi acuzat.
41. Nu strica sa-ti amintesti ca universul, cu o exceptie nesemnificativa, este alcatuit din altii.
42. De obicei un drum fara obstacole nu duce nicaieri.
43. Realitatea este alcatuita din orice poti sa furi fara a fi prins.
44. Doar pentru ca esti paranoic nu inseamna ca ceilalti nu sunt hotarati sa-ti faca felul.
45. Cand ai ajuns la capatul franghiei, fa un nod si agata-te de ea.
46. Atunci cand l-a creat pe om, Dumnezeu si-a supraestimat intr-o oarecare masura capacitatile.
47. Daca nu ai nevoie de ceva si nici nu-ti doresti acel ceva, intotdeauna se gaseste din belsug.
48. Cheltuielile pentru inramare depasesc costul produsului artistic. Consecinta: oamenii care se targuiesc pentru un produs artistic nu se vor targui pentru pretul inarmarii.
49. Sculptura este ceva de care te lovesti cand te dai inapoi ca sa te uiti la o pictura.
50. Daca vrei doar sa te uiti la vitrine, vei fi asaltat de vanzatori; daca vrei sa cumperi, nici un vanzator nu se afla prin preajma.
51. Pierderile maxime posibile intr-o zi sunt mult mai mari decat castigurile maxime posibile intr-o zi.
52. Existenta unei piete nu asigura existenta unui cumparator.
53. Daca clientul plateste consumatia la restaurant, ai pierdut comanda.
54. Nu crede tot ce auzi si tot ce spui.
55. Legea vanzarii agresive: cand pui branza in cursa de soareci, lasa loc si pentru soarece.
56. Cealalta coada se misca mai repede.
57. Daca coada se misca repede, nu te-ai asezat la coada care trebuie.
58. Toti avem taria sa induram nefericirea altora.
59. Niciodata sa nu confuzi rabdarea cu ospitalitatea.
60. Plictisitoare este persoana care vorbeste cand ai vrea sa te asculte.
61. Buna crestere consta in arta de a ascunde ce buna parere avem despre noi insine si ce parere proasta avem despre ceilalti.
62. Pentru a fi popular, da-le oamenilor vesti bune despre obiceiurile lor proaste.
63. Nimeni nu stie ce este adevarata fericire pana nu se casatoreste, ... dar atunci e prea tarziu.
64. Sarutul este o modalitate de a apropia doi oameni atat de mult incat nu-si mai vad unul altuia nici un defect.
65. Exista doua categorii de oameni: cei care impart oamenii in categorii si cei care nu impart oamenii in categorii.
66. Plicurile si timbrele care nu se lipesc cand le umezesti tu, se vor lipi de alte lucruri, cand nu vrei tu.
67. Un elefant este un soarece construit conform indicatiilor guvernului.
68. Nu esti beat atata timp cat poti sa zaci intins pe parchet, fara sa te sprijini.
69. Prima carte care trebuie interzisa este catalogul cartilor interzise.
70. Binecuvantat este cel care nu asteapta recunostinta, caci acela nu va fi dezamagit.
71. Cele mai multe afirmatii generale sunt false, inclusiv aceasta.
72. Ideea este sa mori tanar, dar cat mai tarziu posibil.
73. Pana cand nu-ti pui banii sa lucreze pentru tine, vei lucra tu pentru bani.
74. Profetia este in cele mai multe cazuri cauza principala a evenimentelor prezise.
75. Daca autorul "Iliadei" nu este Homer; atunci el este unul cu acelasi nume.
76. O intreprindere care are mai mult de 1000 de angajati devine un imperiu care se autoperpetueaza, creand atat de multa munca interna, pana cand nu mai are nevoie de vreun contact cu lumea exterioara.
77. Construieste un sistem pe care sa-l poata folosi si un prost, si numai un prost va dori sa-l foloseasca.
78. Nu exista un adevar absolut - asta este absolut adevarat.
79. Tot ce e bun: ori e imoral, ori este ilegal, ori ingrasa.
80. In orice prezentare de diapozitive, cel putin unul va fi pus invers.
81. Celibatul nu este ereditar.
82. Acei care nu studiaza istoria ii vor repeta greselile. Acei care o studiaza vor gasi alte cai de a gresi.
83. Daca primul lucru pe care-l faci dimineata va fi sa mananci o broasca raioasa cruda, in tot restul zilei nimic mai rau n-o sa ti se intample.
84. Cei care sunt cei mai morali sunt cel mai departe de problema.
85. Secretul succesului este sinceritatea. O data ce poti sa te prefaci ai reusit.
86. Ceea ce numim pacat la altii, pentru noi este experiment.
87. E ceva in neregula daca ai intotdeauna dreptate.
88. Nimic nu reuseste atat de plenar ca esecul.
89. Nu insulta niciodata un crocodil pana n-ai traversat raul.
90. Indiferent ce se intampla, intotdeauna se gaseste cineva care stia ca asa se va intampla.
91. Adevarul intotdeauna invinge... in 3 cazuri din 7.
92. Batranete inseamna intotdeauna a avea cu 15 ani mai mult decat am eu.
93. Nu cumpara niciodata de la un negustor bogat.
94. Sunt trei feluri de a face ceva: o faci tu, angajezi pe altcineva, sau le interzici copiilor tai sa o faca.
95. Intr-o tara subdezvoltata, nu bea apa. Intr-o tara dezvoltata, nu respira aerul.
96. Vrajitorul din Oz catre sperietoarea de ciori: Nu pot sa-ti dau creier, dar pot sa-ti dau o diploma.
97. Chiar si paranoicii au dusmani.
98. Daca ceva functioneaza, nu-i bine sa-l repari.
99. Daca vezi apropiindu-se un om cu intentia evidenta de a-ti face bine, fugi cat te tin picioarele.
Alte multe legi ale 'lui Murphy'
Apr 28th, 2006 by andras
de pe net

‚?? Oamenii vor crede orice daca le-o soptesti la ureche. Regula de aur este inexistenta regulilor de aur.
‚?? Cand iti faci bagajele pentru vacanta, ia-ti jumatate din haine si dublu bani.
‚?? Optzeci la suta dintre oameni se considera soferi peste medie.
‚?? Daca pleci din statie, autobuzul va sosi exact in momentul in care te afli la jumatatea distantei intre statii.
‚?? Cine rade la urma, gandeste mai incet.
‚?? Probabilitatea de a catiga la loterie este un pic mai mare daca cumperi un bilet.
‚?? Imediat dupa ce ai reusit sa pui lucrurile cap la cap, cineva indeparteaza capetele.
‚?? Pe un inel cu multe chei, intodeauna se va gasi o cheie care nu deschide nimic.
‚?? Toti copiii sunt viitori fosti idealisti.
‚?? Un adult este un copil deteriorat.
‚?? Zambeste, asta-i face pe ceilalti sa se intrebe la ce te gandesti. Sunt milioane de insi care tanjesc dupa nemurire, dar care nu stiu ce sa faca intr-o dupa-amaiaza de duminica ploioasa.
‚?? Nu fi preocupat de evitarea tentatiilor, caci pe masura ce imbatranesti incep ele sa te evite pe tine.
‚?? Traditiile sunt niste solutii pentru care am uitat problemele.
‚?? Nimic nu este mai definitiv decat lucrurile pe care le facem provizoriu.
‚?? Sa gresesti este uman, dar ca sa zapacesti de tot lucrurile ai nevoie de un calculator. Un program de calcul face ceea ce ii ceri, nu ceea ce ai vrea tu sa-ti faca.
‚?? Valoarea unui program este direct proportionala cu greutatea listingului.
‚?? Complexitatea unui program va creste pana va depasi capacitatea de intelegere a operatorului care trebuie sa lucreze cu el.
‚?? Descoperirea unei erori intr-un program de calcul se face abia dupa ce programul a fost folosit cateva luni de zile.
‚?? Orice program de calcul ajuns in faza de rulare este depasit.
‚?? Orice program de calcul costa mai mult si necesita mai mult timp decat s-a considerat initial.
‚?? Daca un program este util, va trebui schimbat. Daca nu mai este util va trebui sa fie justificat.
‚?? Orice program se va extinde pentru a ocupa intreaga memorie disponibila a calculatorului.
‚?? Daca pentru introducerea corecta a datelor in calculator s-au prevazut o serie de teste, se va gasi un idiot ingenios care va descoperi o metoda de a introduce si date gresite.
‚?? Daca ai gasit doua erori intr-un program, caut-o si pe a treia.
‚?? Calculatoarele pot gresi, dar oamenii gresesc si mai mult.
‚?? Dupa ce eroarea gasita a fost corectata, se va constata ca de fapt nu a fost nici o eroare.
‚?? Orice sistem care depinde de fiabilitatea umana este nefiabil.
‚?? Erorile nedetectabile se prezinta intr-o infinitate de forme, pe cand cele detectabile sunt prin definitie in numar finit.
‚?? Ca sa studiezi cat mai bine o problema, incearca s-o intelegi mai intai.
‚?? Nu crede in miracole; bazeaza-te pe ele.
‚?? Cand intrebarile studentilor primesc raspunsurile profesorilor, stiinta se explica.
‚?? Cand intrebarile studentilor devin intrebarile profesorilor, stiinta progreseaza.
‚?? Progresul nu consta in inlocuirea unei teorii gresite cu una adevarata, ci cu una mai subtil gresita.
‚?? Toate marile descoperiri au fost facute din greseli. Cu cat fondurile alocate unei cercetari sunt mai mari, cu atat mai mult timp va lua comiterea unei greseli.
‚?? Orice problema mai mare contine una mai mica, care conditioneaza rezolvarea problemei mari.
‚?? Solutia unei probleme schimba natura problemei.
‚?? Dupa cercetari de laborator, atente si migaloase, ti se va spune ca ai primit o proba de analiza gresita.
‚?? Cand te chinuiesti sa rezolvi o problema, de mare folos iti poate fi cunoasterea solutiei.
‚?? Pentru orice problema continand n ecuatii, vor fi intotdeauna n+1 necunoscute.
‚?? Este mai bine sa rezolvi o problema in mod aproximativ si sa afli adevarul cu o eroare de +10%, decat sa obtii o solutie exacta si sa nu stii care este adevarul.
‚?? Cand un student urmeaza cursurile unei facultati el stie ce vrea sa faca in viata. Cand urmeaza in paralel doua facultati, nu mai e sigur.
‚?? Daca prezenta la curs este obligatorie, atunci studentii vor absenta de la examen.
‚?? Daca prezenta este facultativa la cursuri, atunci se vor prezenta la examen si absentii de la curs.
‚?? Fiecare profesor considera ca studentii trebuie sa se pregateasca numai la cursul sau.
‚?? Daca examenul se da cu cartea deschisa pe banca, precis ca vei uita cartea acasa.
‚?? Nu atribui rautatii ceea ce poate fi explicat prin stupiditate.
‚?? Orarele studentilor sunt astfel facute incit sa se piarda mai mult timp la facultate.
‚?? Cand inveti la un examen, constati ca iti lipseste exact cursul cel mai important.
‚?? Cand tragi biletul la examen constati ca doua din cele trei subiecte sunt din cursurile pe care nu le-ai mai repetat.
‚?? O concluzie marcheaza intotdeauna momentul in care ai obosit sa gandesti.
‚?? Intuitia este o stiinta exacta.
‚?? Cand sunt in discutie propriile lor probleme, profesorii sunt foarte conservatori. Cand sunt in discutie problemele altora, ei devin liberali.
‚?? Cartile nu se pierd atunci cand sunt imprumutate. Exceptie fac numai cartile la care tinem foarte mult.
‚?? Cel mai important citat este cel pentru care ai uitat bibliografia. Sursa bibliografica va apare insa in revista in care ti se va face o recenzie dezastruoasa.
‚?? Cand un profesor isi pregateste o carte pentru publicat, el nu intelege ca lucrarea va fi inteleasa numai de cei ce stiu mai mult decat el in domeniu respectiv.
‚?? Daca explici ceva atat de clar incat oricine poate pricepe, se va gasi cineva care sa te inteleaga gresit.
‚?? Prima lege a managementului este ca exista.
‚?? Cine detine aurul stabileste regulile.
‚?? Cei ce au primesc. Cei ce pot - fac. Cei ce nu pot - ii invata pe altii. Cei ce nu-i pot invata pe altii - administreaza.
‚?? Indecizia este baza flexibilitatii.
‚?? Orice este posibil daca nu stii despre ce vorbesti.
‚?? Nu crea nici o problema pentru care nu ai nici un raspuns.
‚?? Oricine poate lua o decizie daca are suficiente informatii. Un manager bun poate lua o decizie fara a avea informatii suficiente. Un manager perfect poate lua o decizie fara a avea nici un fel de informatii.
‚?? Cand un manager vrea sa-si impresioneze subalternii cu detalii sofisticate, inseamna ca el a pierdut din vedere obiectivul final.
‚?? Nu veni niciodata cu idei noi, care ti se pot da inapoi ca sarcini.
‚?? Pentru fiecare viziune exista o contraviziune, la fel de atragatoare.
‚?? Sedintele sunt evenimente in care minutele conteaza, dar orele nu.
‚?? Daca parasesti camera risti sa fii ales.
‚?? Nu exista un moment mai prielnic ca acum, pentru a amana ceea ce nu vrei sa faci.
‚?? Cu cat un plan este mai complicat si mai grandios, cu atat sansele lui de esec sunt mai mari.
‚?? Cu cat planifici mai bine un proiect, cu atat este mai mare riscul de confuzie, atunci cand ceva nu merge bine.
‚?? Orice problema tehnica poate fi rezolvata daca sunt destui bani si, respectiv, destul timp. Din pacate, nici una dintre cele doua cerinte nu poate fi indeplinita.
‚?? Printre economisti, lumea reala este considerata adesea un caz special.
‚?? Tehnologia este dominata de doua tipuri de oameni: cei care inteleg ceea ce conduc si cei care conduc ceea ce nu inteleg.
‚?? Daca exista o cale de intarziere a unei decizii importante, un bun management o va gasi.
‚?? In orice intreprindere, munca se orienteaza spre nivelele cele mai de jos ale ierarhiei.
‚?? Daca o idee a supravietuit unui sistem birocratic si a fost implementata, inseamna ca nu a fost deloc interesanta.
‚?? In orice intreprindere exista o persoana care stie tot ce se intampla aici. Aceasta persoana trebuie data afara.
‚?? Mai usor sunt recunoscute talentele din alta parte decat talentele din propria companie.
‚?? Recrutarea personalului inseamna de multe ori triumful sperantei fata de experienta.
‚?? Daca un subordonat iti pune o intrebare particulara, dar pertinenta, priveste la el de parca si-ar fi pierdut sensul realitatii. Cand isi va pleca ochii, parafrazeaza-i intrebarea.
‚?? Gandeste inainte de a actiona.
‚?? Este bine ca in afara biroului sa ai mersul grabit pentru a nu da prilejul subordonatilor sa-ti puna intrebari.
‚?? Daca dai dispozitii, sa fie verbale. Cele scrise pot fi folosite mai tarziu impotriva ta.
‚?? Un management bun este expresia unei mari idei.
‚?? Schimbarea lucrurilor este o tema preferata a oricarei conduceri.
‚?? Oricat de mult muncesti, niciodata nu faci destul. Ceea ce nu faci este intotdeauna mai important decat ceea ce faci.
‚?? Cand esti in dubiu, murmura. Cand esti in dificultate, deleaga pe altcineva sa rezolve problema.
‚?? Cand esti direct raspunzator, cantareste.
‚?? Un plan bun astazi este mai necesar decat unul perfect maine.
‚?? Daca o problema conduce la prea multe sedinte, atunci sedintele devin mai importante decat problema insasi.
‚?? Atunci cand nu este necesar sa se ia o hotarare, este necesar sa nu se ia nici o hotarare.
‚?? Daca nu-i poti convinge pe birocrati, atunci creeaza confuzie.
‚?? Eficienta unei sedinte este invers proportionala cu numarul participantilor si cu timpul afectat.
‚?? Durata unei sedinte creste cu patratul numarului de participanti.
‚?? Timpul afectat fiecarei probleme de pe agenda sedintei va fi invers proportional cu importanta ei.
‚?? Cu cat doresti mai putin sa faci parte din tot felul de comitete si comisii, cu atat vei fi rugat mai mult sa o faci.
‚?? Timpul inseamna bani.
‚?? Nu exista pranz gratuit.
‚?? Cheltuielile tind sa creasca pana egalizeaza veniturile.
‚?? Pentru saritura in inaltime este mai bine sa antrenezi un om care sare 2 m, decat doi oameni care sar fiecare 1 m.
‚?? Cheltuielile banale pot fi rezolvate destul de repede; chestiunile importante nu sunt rezolvate niciodata.
‚?? Rezolvarea a n+1 probleme necesita un timp dublu fata de rezolvarea a n probleme.
‚?? Rezolvarea a 90% dintr-o problema se face de obicei in 10% din timp, restul de 10% rezolvandu-se in 90% din timp.
‚?? Nimic nu este imposibil pentru cel care nu trebuie sa le faca singur.
‚?? Stiinta iti spune adevarul. Nu te lasa inselat de fapte.
‚?? Prin definitie, cand investighezi necunoscutul, nu stii la ce rezultat vei ajunge.
‚?? Daca un experiment iese bine inseamna ca ceva nu a fost in regula.
‚?? Daca repetarea unui test de laborator ridica probleme, e bine sa faci testul o singura data.
‚?? Nici un experiment nu este reproductibil. Daca ar fi, atunci ar trebui ca si esecurile lor sa fie reproductibile.
‚?? Niciodata sa nu incerci repetarea unui experiment reusit.
‚?? Progresul in stiinta este invers proportionala cu numarul revistelor de specialitate publicate.
‚?? Nu gasesti niciodata timp sa faci bine un experiment, dar vei gasi intotdeauna timp suficient pentru a-l reface.
‚?? Cu cat teoria este mai sofisticata, cu atat mai bine.
‚?? Un experiment poate fi considerat terminat cu bine daca nu se ignora mai mult de 50% din datele experimentale obtinute, pentru ca totul sa se conformeze teoriei.
‚?? Daca suficiente date experimentale au fost culese, atunci se poate demonstra orice prin metode statistice.
‚?? Daca un program de cercetari nu merita facut, atunci nu merita sa fie bine facut.
‚?? O cercetare suficient de indelungata va tinde poate sa sustina o teorie.
‚?? Daca anumite rezultate nu sunt conforme cu teoria, ele trebuie ignorate.
‚?? In orice lucrare experimentala, mai intai desenezi curbele finale si dupa aceea fixezi punctele corespunzatoare datelor obtinute.
‚?? In orice set de date experimentale, valorile care par a fi corecte, se dovedesc dupa o verificare atenta ca sunt eronate.
‚?? Orice idee revolutionara trece prin trei stadii caracterizate prin reactiile: Este imposibil, nu-mi irosi timpul., Este posibil, dar nu merita, Eu am spus intotdeauna ca este o idee grozava.
‚?? In domeniul cercetarii experimentale numai doi din ei trei parametri pot fi definiti simultan. Cei trei parametri sunt: continutul temei, timpul si banii. De exemplu, daca unul cunoaste care este continutul problemei si perioada de timp avuta la dispozitie, atunci nimeni nu poate preciza costul.
‚?? Drogurile sunt acele substante, care injectate la sobolani conduc la noi rapoarte stiintifice.
‚?? Daca ai o problema grea de rezolvat sa o dai unui om lenes - el va gasi o cale mai comoda de rezolvare a ei.
‚?? Mai bine sa ai un sfarsit de cosmar, decat un cosmar fara de sfarsit.
‚?? Singurul lucru imperfect din natura este omul.
‚?? Daca ceva pare usor, sigur este greu de facut. Daca pare greu, este aproape imposibil de facut.
‚?? Nimic nu este atat de usor pe cat pare.
‚?? Orice lucru iti ia mai mult timp decat crezi.
‚?? Fiecare are cate o idee grozava, dar inaplicabila.
‚?? Utilitatea anticipata a unui lucru pe care abia l-ai cumparat este invers proportionala cu utilitatea lui reala.
‚?? In conditii de stres, cei mai multi oameni aleg dintre mai multe variante de actiune, pe cele mai proaste.
‚?? Exista intotdeauna o cale mai usoara de a face un lucru. Dar cand o cauti, n-o gasesti.
‚?? Propunerile, indiferent de cum sunt facute, vor fi interpretate altfel de catre ceilalti.
‚?? Daca faci ceva care poate fi pe placul tuturor, se va gasi cineva caruia sa nu-i placa.
‚?? Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.
‚?? Un om fara religie este ca un peste fara bicicleta.
‚?? Ti-ai luat rolul prea in serios.
‚?? Adevarul unei propozitii nu are nimic in comun cu credibilitatea ei si viceversa.
‚?? Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei ramane constanta.
‚?? Fiecare ar trebui sa creada in ceva - eu cred ca as mai bea un pahar cu vin.
‚?? Frumusetea se opreste la suprafata pielii, dar uratenia merge pana la oase.
‚?? In orice sistem social, raul este o constanta.
‚?? Oamenii, ca si natiunile, vor actiona rational numai dupa ce toate celelalte posibilitati au fost epuizate.
‚?? Niciodata sa nu dormi cu cineva mai nebun decat tine.
‚?? Frumusetea + inteligenta = constanta.
‚?? Orice lucru bun in viata este ilegal, imoral sau ingrasa.
‚?? Dintre cele mai credincioase lucruri in viata sunt banii, cainii si femeile batrane.
‚?? Orice raspuns de 50% la un sondaj de opinie publica poate fi considerat in categoria de 40-60%.
‚?? Celibatul nu este ereditar.
‚?? Probabilitatea unui tanar de a intalni o femeie frumoasa pe care si-ar dori sa o cunoasca creste in progresie geometrica cand el este insotit de: a) prietena lui; b) sotia lui; c) un prieten mai bogat si mai atragator.
‚?? Oamenii se pot imparti in doua categorii: cei care impart oamenii in doua categorii si cei care nu-i impart pe oameni.
‚?? Daca vrei sa fi acceptat, accepta.
‚?? Oamenii se pot imparti in patru categorii: cei care stau linistiti si nu fac nimic, cei care vorbesc despre a nu face nimic, cei care infaptuiesc ceva si cei care vorbesc despre cum se infaptuiesc lucrurile.
‚?? Cel ce tipa mai tare primeste microfonul.
‚?? Virtutea este o autopedeapsa.
‚?? Cosurile apar pe fata numai cu o ora inainte de intalnire.
‚?? Iarta, dar tine minte.
‚?? Sa gresesti este uman, dar sa dai vina pe altcineva este si mai uman.
‚?? Cel care rade la urma, probabil ca nu a inteles gluma.
‚?? Probabilitatea sa intalnesti pe cineva cunoscut creste atunci cand esti cu cineva cu care nu trebuie sa fii vazut. Daca ajuti un prieten la nevoie, te va tine minte. Data viitoare cand are nevoie de ceva apeleaza tot la tine.
‚?? Secretul succesului este sinceritatea. Falsific-o si obtii imediat succesul dorit.
‚?? Cand toti mint, nimeni nu asculta.
‚?? Indiferent despre ce este vorba, ei vorbesc despre bani.
‚?? Cand nu stii la ce lucrezi, lucreaza ingrijit.
‚?? Munca in echipa este esentiala. Ea iti permite intotdeauna sa dai vina pe altcineva.
‚?? Nu arata superiorilor tai ca esti mai bun decat ei.
‚?? Nu stii niciodata cine are dreptate, dar stii cine decide.
‚?? Multe persoane pretind ca fac totul ca la carte, fara sa stie cine este autorul cartii, sau chiar despre ce carte este vorba.
‚?? Cand vremea este frumoasa, prezenta la biserica este slaba. Cand vremea este foarte urata, prezenta la biserica este slaba. Cand buletinul meteo este neclar, prezenta la biserica intrece toate asteptarile.
‚?? Daca iti place modelul, nu vor avea numarul tau. Daca iti place modelul si au numarul tau, este prea scump. Daca iti place modelul, au numarul tau si il poti cumpara, se va rupe la prima imbracare.
‚?? Daca pantofii se potrivesc, culoarea este nepotrivita.
‚?? Clientul care plateste cel mai putin se plange cel mai mult.
‚?? Cel care sforaie adoarme intotdeauna primul.
‚?? Cel care zambeste atunci cand lucrurile merg prost, s-a gandit deja pe cine sa dea vina.
‚?? Niciodata sa nu argumentezi cu un nebun. Cei din jur s-ar putea sa nu faca diferenta.
‚?? Chiar daca faptele sunt rigide, adevarul este flexibil.
‚?? Durata unui minut depinde de pozitia ta fata de usa de la baie.
‚?? Durata unei casnicii este invers proportionala cu durata petrecerii de nunta.
‚?? Daca pastrezi un lucru prea mult, il poti arunca. Daca arunci un lucru prea devreme, vei avea nevoie de el imediat ce l-ai dat la gunoi.
‚?? Daca cumperi banane necoapte, ele vor fi mancate inainte de a se coace. Daca le cumperi coapte, ele se vor strica inainte de a se manca.
‚?? Telefonul suna intotdeauna cand esti la baie, sau esti in fata usii de la intrare si iti cauti cheile ca sa descui usa.
‚?? Cand formezi un numar gresit, nu suna niciodata ocupat.
‚?? O jucarie care nu se sparge poate fi folosita la spartul altor jucarii.
‚?? In America este important nu atat cat costa un obiect oarecare, ci cat de mult se poate economisi cumparandu-l.
‚?? Opulenta de la intrare este invers proportionala cu solvabilitatea firmei.
‚?? La coada cealalta se serveste mai repede decat la coada la care te-ai asezat.
‚?? Nimic nu arata atat de frumos cand este privit de aproape, ca atunci cand este privit de departe.
‚?? Intotdeauna ploua cand iti speli masina. Dar nu incerca sa speli masina ca sa ploua, ca nu merge.
‚?? Intotdeauna este greseala partenerului.
‚?? Este foarte simplu sa faci ceva complicat, dar este foarte complicat sa faci ceva simplu.
‚?? Cand remediul oferit de minister nu se potriveste problemei ridicate, este mai usor sa schimbi datele problemei decat sa obtii un alt remediu.
‚?? Orice solutie genereaza noi probleme.
‚?? Locul in care ajungi depinde de scaunul pe care stai.
‚?? Daca ajungi prea devreme, s-a amanat. Daca iti dai sufletul ca sa ajungi la timp, va trebui sa astepti. Daca intarzii, este prea tarziu.
‚?? Daca te simti bine, nu-ti face griji. Vei trece peste asta. Zambeste...maine va fi mai rau.
‚?? Un om cu un singur ceas stie cat e ora. Un om cu doua ceasuri nu este sigur niciodata.
‚?? Anticipari negative conduc la rezultate negative. Anticipari pozitive conduc la rezultate negative.
‚?? Cand un lucru iese prost, orice incercare de a-l indrepta nu face decat sa-l strice si mai mult.
‚?? Lucrurile se inrautatesc inainte de a se imbunatati.
‚?? Lasate singure, lucrurile se desfasoara de la prost la mai prost.
‚?? Orice lucru care incepe bine se sfarseste prost. Orice lucru care incepe prost se sfarseste si mai prost.
‚?? Lucrurile incep sa mearga prost, toate deodata.
‚?? Singurul mod de a descoperi limitele posibilului este de a trece in domeniul imposibilului.
‚?? Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt aceste lucruri.
‚?? Universul este nu numai mai straniu si mai enigmatic decat ne imaginam, dar el este mai straniu si mai enigmatic decat ne putem imagina.
‚?? Informatia se deformeaza cand trece spre nivelele ierarhice superioare.
‚?? Intr-o intreprindere, confuzia creste odata cu nivelul ierarhic.
‚?? Expansiunea inseamna complexitate, iar complexitatea conduce la dezagregare.
‚?? Odata ce ai deschis o cutie cu rime, singura solutie de a le inchide din nou este sa folosesti o cutie mai mare.
‚?? Pentru un biciclist, indiferent in ce directie o ia va fi la deal si impotriva vantului.
‚?? Dupa ce adaugi doua saptamani la termenul de predare a proiectului, datorita unor intarzieri neprevazute, mai adauga inca doua luni pentru intarzierile neprevazute care nu pot fi prevazute.
‚?? Obiectele cad intotdeauna la 90 de grade fata de pamant.
‚?? Cand cade o scula de pe banc, se va rostogoli spre coltul cel mai putin accesibil al atelierului.
‚?? Inainte de a atinge podeaua, orice scula in cadere se va opri mai intai pe degetele de la picioare.
‚?? Nu poti cadea mai jos decat podeaua camerei.
‚?? Cu cat urci mai sus in ierarhia administrativa, cu atat cazi mai de sus.
‚?? In conditii speciale de atractie universala, caderea celor din varful ierarhiei administrative se poate face si pe orizontala.
‚?? Nu poti stii dinainte pe ce parte sa ungi felia de paine cu unt. Sansa ca ea sa cada pe covor cu partea unsa cu unt este direct proportionala cu costul covorului.
‚?? Cosmonautii se supun legilor gravitatiei numai cand sunt pe Pamant
‚?? Mai sigura este o pasare in mina decat una care zboara pe deasupra capului.
‚?? Cu cat stirile proaste se transmit mai repede si mai detaliat, cu atat mai bine.
‚?? Istoria nu se repeta, dar istoricii da.
‚?? Masinile ar trebui sa lucreze, iar oamenii sa gandeasca.
‚?? Cand ai incercat totul si nimic nu a mers, citeste instructiunile de folosire.
‚?? Ca sa functioneze, trebuie sa introduci stecherul in priza. Nu forta! Foloseste un ciocan mai mare.
‚?? Experienta variaza direct proportional cu echipamentul distrus.
‚?? Fiabilitatea unei masini este invers proportionala cu numarul persoanelor care privesc la asamblarea ei.
‚?? Mai devreme, sau mai tarziu, pot sa apara cele mai defavorabile conditii de exploatare. Deci toate sistemele trebuie proiectate astfel, incat sa reziste la cele mai defavorabile conditii de exploatare.
‚?? Echipamente identice, testate cu bine in mod identic, se vor comporta in mod diferit in industrie.
‚?? Masinile care se defecteaza pornesc de cele mai multe ori cand apare personalul de reparatie.
‚?? Partile interschimbabile ale unui echipament nu vor putea fi schimbate intre ele, fiindca nu se potrivesc.
‚?? Orice schimbare de proiect va fi solicitata dupa ce echipamentul a intrat deja in constructie.
‚?? Daca instalatia pilot functioneaza perfect, instalatiile industriale corespunzatoare vor functiona rost.
‚?? In orice proiect ingineresc, daca se pot strecura erori, atunci ele se vor produce.
‚?? Orice eroare in calcul ingineresc se va produce astfel incat sa afecteze cel mai mult rezultatul final.
‚?? In orice formula, constantele - in special cele preluate din manualul inginerului - se vor considera ca variabile.
‚?? Dupa ce toate piesele au fost asamblate, pe bancul de lucru au mai ramas cateva piese.
‚?? Dupa ce au fost desfacute toate suruburile de la componenta care trebuia reparata se va constata ca s-a gresit componenta.
‚?? Fisurile in material nu apar decat inaintea inspectiei finale.
‚?? Un circuit electric cu autoprotectie va distruge in mod sigur alte circuite.
‚?? Daca realizarea unui agregat necesita n componente numai n-1 componente vor fi disponibile in stoc.
‚?? Tolerantele se vor cumula astfel incit sa faca imposibila asamblarea pieselor.
‚?? Orice cablu taiat prea lung se dovedeste a fi prea scurt.
‚?? Un gram de practica valoreaza cit un kilogram de teorie.
‚?? Masinile nu sunt decat niste amplificatoare.
‚?? Masoara cu micrometrul. Fa semn cu creta. Taie cu toporul.
‚?? Nu poti repara ceva daca nu-i stricat.
‚?? Gaurile date sunt de doua feluri: unele cu diametrul mai mic decat cel proiectat, iar celelalte cu diametrul bun, dar pozitionate gresit.
‚?? Daca este mai ieftin sa cumperi un agregat nou, compania va insista sa-l repari pe cel vechi.
‚?? Cea mai importanta functie a inginerului proiectant este sa faca lucrurile cat mai dificile pentru constructor si aproape imposibile pentru reparatii.
‚?? Fiecare proiect al unei instalatii contine cel putin o parte care este depasita moral, doua parti care nu se pot procura si trei parti care sunt inca in faza de asimilare.
‚?? Daca ceva poate sa mearga prost, va merge.
‚?? Daca mai multe lucruri pot merge prost, vor merge in cea mai defavorabila secventa.
‚?? Probabilitatea de aparitie a unui eveniment este invers proportionala cu dezirabilitatea lui.
‚?? Indiferent de ce merge prost, probabil ca arata bine.
‚?? Cand lucrurile par ca nu se mai inrautatesc, ai rabdare. Se vor inrautati curand.
‚?? Cand lucrurile merg bine, ceva a mers prost.
‚?? Cand lucrurile se inrautatesc: daca pierzi prea mult - fii atent; daca nu pierzi nimic - relaxeaza-te; daca ai sansa sa castigi - relaxeaza-te; daca nu conteaza - atunci n-are nici o importanta;
‚?? Nimic nu este atat de prost, incit sa nu devina si mai prost.
‚?? Dupa ce lucrurile s-au inrautatit suficient de mult, ciclul se repeta.
‚?? Indiferent de ce merge prost, exista intotdeauna cineva care a stiut ca asa va fi.
‚?? Problemele complicate au intotdeauna raspunsuri simple, pe intelesul tuturor, dar gresite.
‚?? Oportunitatea iti bate la usa in cel mai putin oportun moment.
‚?? Natura tine intotdeauna cu latura ascunsa a lucrurilor.
‚?? Ca sa cureti un lucru, murdaresti un altul. Dar poti murdari mai multe lucruri fara a curata nici unul.
‚?? Lucrurile incompatibile cu alte lucruri, pot fi compatibile intre ele.
‚?? Daca anticipezi ca sunt patru variante posibile de a iesi ceva prost si reusesti sa le ocolesti, atunci
‚?? a apare imediat o a cincea posibilitate, care va strica totul.
‚?? Probabilitatea de a distruge un lucru este direct proportionala cu valoarea lui.
‚?? Cand apesi din greseala pe doua litere la masina de scris, se imprima litera care nu trebuie.
‚?? Timbrele care nu se lipesc pe scrisori se vor lipi in schimb pe orice altceva.
‚?? Cand avionul in care esti are intarziere, avionul pe care trebuie sa-l iei in continuare pleaca la ora fixata.
‚?? Cand pisica iti adoarme pe picioare si te farmeca cu torsul ei, simti o nevoie imperioasa de a merge la baie.
‚?? Daca o franghie are un capat, atunci are precis inca unul.
‚?? Cand trebuie sa-ti concentrezi atentia asupra unui anumit lucru, este imposibil sa nu apara altul care sa-ti distraga atentia.
‚?? Ori de cate ori stabilesti sa faci un anume lucru mai intai, survine un alt lucru care trebuie facut primul.
‚?? Ori de cate ori iti tai unghiile, constati ca dupa aceea ai nevoie de ele.
‚?? Intotdeauna gasesti usor ceea ce nu cauti. Iar ceea ce cauti gasesti abia in ultimul loc in care poti cauta.
‚?? Un lucru ratacit il poti gasi numai dupa ce rascolesti intreaga casa.
‚?? Cand cauti un lucru, niciodata nu il gasesti decat dupa ce ti-ai cumparat un altul in loc.
‚?? Cand garantia unui produs este de 60 de zile, defectarea lui se va produce in ziua a 61-a.
‚?? Legile nu sunt decat niste simulari ale realitatii.
‚?? Proliferarea unor noi legi conduce la proliferarea unor noi exceptii.
‚?? Indiferent daca legile sunt bune, rele sau neutre, trebuie sa se supuna celor din urma.
‚?? Legea dotarii WC-urilor scolare: a) daca exista un lant pentru a trage apa, ai noroc; b) daca si functioneaza, ai noroc si mai mare; c) daca ai gasit si hartie igienica, cara-te repede din WC-ul profesorilor.
‚?? Intr-o tara subdezvoltata, nu bea apa. Intr-o tara dezvoltata, nu respira aerul.

Daca o lege a lui Murphy poate sa greseasca, va gresi.

Murphy a fost un optimist.
Superb si emotionant
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.mayyoubeblessedmovie.com
Interviu \"cu\" Dumnezeu
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.theinterviewwithgod.com
Societatea vegetarienilor din Romania
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.svr.ro
Secretele longevitatii
Apr 27th, 2006 by andras
http://www7.nationalgeographic.com/ngm/0511/feature1/learn.html
Cele 10 Porunci
Apr 27th, 2006 by andras
http://ltr.netro.ca/10Cs.htm
Uraganul Katrina
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.pictures-pictures.net/hurricaine-katrina
Despre originea Craciunului
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.worldincrisis.org/Christmas/Chris2.htm
Frumusetea naturii
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.extremeinstability.com
Fotografiile anului 2003
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.msnbc.com/modules/yip03/slideshow.asp?speed=lo
Ceasu\' rau
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.deathclock.com
Destresare
Apr 27th, 2006 by andras
http://terapiicomplementare.fidelia.ro/antistress.htm
\"Invata\" sa conduci
Apr 27th, 2006 by andras
http://go-red.co.uk/game/cargame_v8_red.swf
Cu motocicleta la 300 km/h
Apr 27th, 2006 by andras
http://v2.vidman.ca/video/motorcycle
Stunt City
Apr 27th, 2006 by andras
http://video.google.com/videoplay?docid=-2460944945363859076
Unde duce fumatul...
Apr 27th, 2006 by andras
http://mariemarie0000.free.fr/fichiers/images/smokekills.swf
Jucarii pentru copii
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.crazytoys.ro
Reclama pe viu pentru Honda Civic
Apr 27th, 2006 by andras
http://84.40.3.164/choir_viral_player.swf
Valentinul misterios
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.smilesr4u.com/MysteryValentine5.swf
Primul radio pentru copii din Europa
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.itsybitsy.ro
Animale
Apr 27th, 2006 by andras
http://sperone.free.fr/extraz12.htm
Loteria vizelor
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.register-usa.com/onlineapplstep1.htm

http://www.register-usa.com/index.htm
\"Emotiile\" lui Steven Segal
Apr 27th, 2006 by andras
http://h-80.h1.hostworks.com.ru/newspics/steven_seagal_emo.jpg
Porcul \"vorbeste\" despre tine
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.freaknfunny.com/files/upload/draw-a-pig.swf
Barbati/Femei
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.bozzetto.com/flash/fem_male.htm
Verifica asigurarea masinii!
Apr 27th, 2006 by andras
http://cedam.csa-isc.ro
Oameni si animale
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.220.ro/stuff/Animale_vs__oameni_aprilie_2.htm
Gandacii sarbatoresc
Apr 27th, 2006 by andras
http://www.planetamoldova.net/anim/gandacii.html
Pentru creduli
Apr 27th, 2006 by andras
http://rage.gk.ro/anti-idioti
Invierea, la misto
Apr 27th, 2006 by andras
de Eugen Chelemen in ‚?ĺAdevarul‚?? de Miercuri, 26 aprilie 2006
http://www.adevarulonline.ro/2006-04-25/Prima%20Pagina/%C3%8Envierea-la-misto_182491.html

Gasca de cartier a venit la Inviere. smecherii se sparg in figuri. Injura in gura mare, nemultumiti ca trebuie sa stea la coada pentru lumanari. Femeile in varsta se uita holbate de uluiala, pregatite, parca, sa le arda cate-o poseta in cap. Un fitos se duce la icoana. Isi face cruce si o saruta, fara sa-si scoata sapca intoarsa cu cozorocul la spate. Baietii si fetele de dupa bloc au in buzunare sticle cu vodca, cu Coca-Cola, au cutii cu bautura energizanta. Mesteca guma si plescaie cate-un balon. S-au asezat in stanga, langa icoana din pronaos. Unul a inceput sa-si pupe prietena pe gat, iar un crestin de varsta a treia s-a luat de ei: "Nu va e rusine? Iesiti afara! Da' se poate?". Nu s-au simtit. Au continuat sa faca mistouri si sa se schimonoseasca.

Toate aceste scene s-au petrecut intr-o biserica ortodoxa din cartierul Titan al Capitalei, in noaptea in care preotul i-a indemnat pe credinciosi sa ia Lumina si le-a vestit Invierea lui Hristos. Gasca se numara printre cei 80 la suta din romani care spun ca merg la slujba de Inviere. Unii se duc fara sa stie de ce se duc. In loc sa se inalte spiritual, se scufunda in pacat. Se duc la Inviere ca la discoteca sau ca la un eveniment monden, unde se poate injura, unde se poate agata, unde se pot destrabala. Pastile au ajuns sa fie aruncate in multimea imbulzita precum mingile de tenis, iar dupa ce iau o punga cu paine stropita cu vin, bisericile raman aproape goale, pentru ca e cam greu sa stai, pana in zorii zilei, la Sfanta Liturghie. Nu e de mirare ca tinerii se comporta cum se comporta, atata timp cat ei vad la televizor tot felul de modele de comportament "pascal". Armasarul cu par alb Irinel Columbeanu si-a luat eleva de liceu, a suit-o in barca cu motor si a dus-o sa ia Lumina. Apoi, in usa bisericii, a dat cioc-cioc si a inceput sa o sarute pe Monicuta, intristata ca oul lui Iri a fost mai tare. Nici razboinicul luminii nu s-a lasat mai prejos. Dupa ce la o adunare de partid si-a batut joc de crucifix, lipindu-l cu scotch, la Inviere, Gigi Becali a luat din mana preotului Evanghelia si lumanarea, s-a asezat in fata alaiului de crestini si canta de-i plesneau venele de la gat.

Spiritul Sfintelor Pasti a fost alterat de regimul comunist, dar degradarea traditiilor a continuat si dupa Revolutie. Gospodinele de la oras nu mai stiu ce-i acela miros de cozonac, pentru ca il iau ambalat in punga de la hipermarket. Nici oua nu mai inrosesc, pentru ca si ele se vand la magazin vopsite gata. In satele ardelenesti, flacaii mergeau sa le stropeasca pe fete, considerate niste flori care trebuie sa infloreasca. Obiceiul se uita de la un an la altul, iar la stropit mai merg doar cersetorii.

Invierea a ajuns sa fie amestecata cu vulgarul din cauza dascalilor si a preotilor, care fac prea putin pentru pastrarea traditiilor, din cauza mass-media, care promoveaza nonvalorile, din pricina parintilor care nu le ofera copiilor cei sapte ani de-acasa. Aceasta vulgarizare nu face altceva decat sa macine identitatea neamului romanesc.
Experienta soricelului
Apr 26th, 2006 by andras
de la Eugen

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet. "Oare ce se afla acolo?" se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet era o capcana pentru soareci. Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse.

"Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!"
Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus:
"Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie".
Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse:
"Este o capcana pentru soricei in casa!"
Porcul a fost impresionat, dar a raspuns:
"Regret domnule soarece, nu pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare"
Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a spus si ei:
"Este o capcana pentru soricei in casa!"
Vaca i-a raspuns:
"Ups, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici un fel."

In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta o muscase. Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare. Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina. Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea. Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si porcul. Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti.

Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete...

Atunci cand auzi ca cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol! Toti suntem intr-o calatorie numita viata... Trebuie sa ne protejam unii pe altii si sa facem un efort special pentru a ne incuraja reciproc.
Costul uman al catastrofei nucleare de la Cernobal
Apr 26th, 2006 by andras
Studiu Greenpeace

Kiev, 18 aprilie 2006 ‚?? Un raport al unor oameni de stiinta din Belarus, Ucraina si Rusia a revelat o subestimare a cifrelor oficiale ale Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) referitoare la impactul catastrofei de la Cernobal asupra sanatatii oamenilor.

Raportul Greenpeace a fost realizat cu sprijinul a aproximativ 60 de oameni de stiinta respectati si include informatii care nu au mai fost niciodata publicate in limba engleza. Desi exista multe neclaritati legate de consecintele accidentului de la Cernobal, rezultatele studiilor recente (incluse in raport) estimeaza ca peste un sfert de milion de cazuri de cancer si aproximativ 100.000 cazuri fatale de cancer vor fi cauzate de accident. Aceasta pune la indoiala raportul Forumului Cernobal din cadrul AIEA care prevedea 4.000 de morti, atribuiti accidentului ‚?ĺca un mod de simplificare a intensitatii suferintei umane‚??.

Acest raport Greenpeace este publicat cu o saptamana inaintea comemorarii a 20 de ani de la catastrofa de la Cernobal. Datele noi, bazate pe statisticile referitoare la cancer din Belarus, prevad aproximativ 270.000 de cazuri de cancer si 93.000 de cazuri fatale de cancer cauzate de accidentul nuclear. (1) Raportul, de asemenea, concluzioneaza ca, pe baza datelor demografice, in ultimii 15 ani, 60.000 de oameni au mai murit in Rusia din cauza accidentului de la Cernobal, iar cifra totala a mortilor in cazul Ucrainei si Belarusului ar putea ajunge la 140.000 de victime. (2)

Raportul analizeaza si impactul accidentului asupra sanatatii de-a lungul timpului si concluzioneaza ca radiatiile cauzate de dezastru au avut un efect devastator asupra supravietuitorilor: efecte negative asupra sistemelor imunitar si endocrin, imbatranire accelerata, afectiuni cardiovasculare si ale sangelui, boli psihice, aberatii cromozomiale si o crestere a numarului cazurilor de deformari congenitale la fetusi si copii.

Desi exista o multime de semne de intrebare referitoare la consecintele accidentului de la Cernobal, exista dovezi solide cum ca a avut un impact imens asupra sanatatii a milioane de oameni din intreaga lume. In afara de impactul direct al radiatiilor asupra sanatatii celor din Ucraina, Belarus si Rusia, au existat si efecte negative la nivel socio-economic, datorate pierderii unor terenuri agricole, stramutarii a aproximativ 300.000 de persoane, crizei economice in general, lipsei de informare, dar si de sprijin politic.

Aceste concluzii contrazic evident declaratiile AIEA publicate in comunicatul de presa din 5 septembrie 2005. Nespecificand ca cele 4.000 de cazuri de cancer se refera, de fapt, doar la un grup restrans, relativ mic, de 600.000 de persoane (asa numitii lichidatori si cei care au fost stramutati in urma accidentului) si ca 2 miliarde de oameni au fost supusi in realitate iradiatiilor radioactive, Agentia Internationala pentru Energie Atomica a ascuns adevarata amploare a impactului Cernobalului asupra omenirii. Acelasi raport a omis impactul non-canceros si a incercat sa explice multe afectiuni drept ‚?ĺradiofobie‚??, in timp ce exista dovezi medicale clare care sustin existenta unui impact direct la nivel psihologic, datorat expunerii la radiatii (de exemplu, glanda tiroida are legatura cu senzatia de bine, psihologic vorbind).

‚?ĺEste revoltator ca AIEA incearca sa ‚?ĺspele‚?? impactul celui mai grav accident nuclear din istoria omenirii‚??, a declarat Ivan Blokov, Greenpeace (3). ‚?ĺNegand adevaratele implicatii nu inseamna doar ca insulti miile de victime, formuland recomandari periculoase, cum ar fi cea de a muta oameni in zonele contaminate. AIEA nu poate ramane paznicul energiei nucleare la nivel mondial, avand in vedere ca nu poate nici macar admite ca energia nucleara este responsabila pentru cei ale caror vieti le-a traumatizat pentru totdeauna.‚??

Raportul Greenpeace referitor la consecintele asupra sanatatii in urma catastrofei de la Cernobal este facut public o data cu o expozitie de fotografie prezentata in 30 de tari, printre care si Romania.(4) Expozitia cuprinde portrete semnificative ale unor persoane si familii, impreuna cu povestea vietii lor in lupta cu efectele Cernobalului si a altor dezastre. ‚?ĺAceste imagini ne reamintesc faptul ca vietile oamenilor sunt mai mult decat un numar de certificat. Pentru fiecare statistica exista o persoana care plateste pretul fatal. Oricine are dubii in legatura cu pericolele energiei nucleare ar trebui sa viziteze aceasta expozitie si sa constate singur unul din motivele pentru care ne opunem acestei forme de energie. Dupa 20 de ani, aceeasi amenintare a Cernobalului este latenta in fiecare centrala nucleara ‚??, a declarat Anamaria Bogdan, purtator de cuvant al Greenpeace in Romania.

Pentru mai multe informatii puteti contacta pe Anamaria Bogdan, ofiter de presa Greenpeace, tel. 0721 632396

NOTE:

(1) Raportul referitor la consecintele catastrofei de la Cernobal asupra sanatatii umane poate fi downloadat de la www.greenpeace.org/chernobylhealthconsequences

(2) Conform Institutului de Energie si Cercetare Nucleara din cadrul Academiei Nationale de Stiinte din Belarus, Dr. Michail V.Malko - conducatorul echipei de cercetare

(3) Greenpeace este o organizatie de mediu internationala independenta. Greenpeace se opune energiei nucleare pentru ca este periculoasa, poluanta, genereaza deseuri pentru care nu exista solutie, ajuta la proliferarea armelor nucleare si este costisitoare din punct de vedere material. Prin urmare, energia nucleara ar trebui abandonata ca sursa si inlocuita cu tehnologii moderne de producere a energiei regenerabile, care nu doar ca sunt ‚?ĺcurate‚??, dar pot fi si construite mai repede si mai ieftin.

(4) O lista completa cu locatiile expozitiei poate fi gasita la www.greenpeace.org/exhibition

Principalele concluzii ale raportului:

- Rata aparitiei cancerului in Belarus, Ucraina si Rusia a crescut vizibil. Intre 1990 si 2000, cazurile de cancer din Belarus au crescut cu 40%, in timp ce in regiunea Gomel, cresterea a fost de 52%. In Ucraina, s-a inregistrat o crestere de 12%, iar in regiunea Zhytomir, mortalitatea s-a triplat. In zona Bryansk, Rusia, incidenta cazurilor de cancer a crescut de 2,7 ori.
- Doar in Belarus au fost inregistrate 7.000 de cazuri de cancer tiroidian in plus pana in anul 2004. Un studiu recent a aratat ca, la copii, incidenta cancerul tiroidian a crescut de 88,5 ori, la adolescenti de 12,9 ori, iar la adulti de 4,6 ori.
- Estimarile pentru Belarus anunta intre 14.000 si 31.400 de cazuri de cancer tiroidian in plus in urmatorii 70 de ani.
- In privinta Ucrainei, se asteapta aproximativ 24.000 de cazuri de cancer tiroidian, din care 2.400 se presupune ca vor fi fatale.
- Aceste cresteri sunt mult mai mari decat cele prevazute. Dupa accident, doar o crestere minora fusese prevazuta. Mai mult chiar, formele de cancer sunt mult mai agresive, cu o perioada de latenta foarte scurta si cu o extindere in organism in aproximativ 50% din cazuri, ceea ce ii obliga pe chirurgi sa repete operatiile de extirpare a metastazelor ramase.
- Cazurile de leucemie au inregistrat o crestere semnificativa in randurile populatiei expuse, la 5 ani dupa accident. Se prevad 2.800 de cazuri in plus in Belarus in perioada 1986-2056, din care 1.880 vor fi fatale.
- S-a constatat o crestere semnificativa a cancerului intestinal, rectal, mamar, al vezicii urinare, renal si pulmonar. Intre 1987 si 1999, aproximativ 26.000 de cazuri de cancer cauzat de radiatii au fost inregistrate in Belarus, cancerul de piele reprezentand 18% din acestea, cel pulmonar 10,5% si cel stomacal 9,5%.
- Bolile circulatorii si limfatice au crescut ca rata in Ucraina, Belarus si Rusia. In Belarus, bolile sistemului circulator au crescut de 5,5 ori la 10 ani dupa accident. In Ucraina, cresterea a fost cu factor de 10,8-15,4 ori printre cei din zonele contaminate.
- Efectele radiatiilor asupra sistemului reproducator. Acumularea de radionuclizi in organismul femeilor duce la o mai mare secretie de testosteron, hormon masculin, ceea ce cauzeaza aparitia unor caracteristici masculine. Pe de alta parte, impotenta a devenit mai raspandita in randul tinerilor intre 25 si 30 de ani din regiunile contaminate. Copiii din aceleasi regiuni sufera de o intarziere in dezvoltarea sexuala. Mamele sufera de dereglari menstruale si de probleme ginecologice mai frecvente, de anemie in timpul si dupa sarcina, de anomalii ale travaliului.
- Accidentul de la Cernobal a afectat societatea din Belarus, Ucraina si Rusia in intregul ei. Interactiunea complexa intre factori ca sanatatea precara a populatiei, costurile ridicate ale sistemului de sanatate, stramutarea oamenilor, pierderea terenurilor agricole, contaminarea hranei, criza economica, costurile redresarii economice, problemele politice, forta de munca slabita etc. a creat o criza generalizata.
Povestea lui Ciu Lin
Apr 26th, 2006 by andras
de la Eugen

Aceasta este povestea tesatoarei Ciu Lin, poreclita de colege ‚?ĺMasina". Face parte din lotul de 1.000 de chinezoaice venite sa munceasca la Bacau. In prima zi a cerut injumatatirea salariului si nooj de razboaie la care sa lucreze simultan. A doua zi a muncit trei zile, in a cincea a propus sa fie biciuita, autodenuntandu-se ca a atipit aproape zece minute. A sasea zi cazand intr-un week-end, s-a aruncat in fata jeep-ului patronului, implorandu-l s-o lase sa faca munca patriotica. ‚?ĺAdica ce sa faci, fa?", s-a interesat asta. ‚?ĺSe muntesc, se muntesc", plangea Ciu. Sambata a facut santuri in curtea fabricii, duminica a pus orezu'. Luni, la patru dimineata, paznicul de la Bidepa a anuntat prin statie ca din Sectia 4 ‚?? Lenjerie si Carpete ‚?ĺs-aude da parca s-a apucat unii sa le rupa pa razboaie". Era chinezoaica, spargea norma. Miercuri pe seara, cand au vrut s-o trimita acasa, a-nceput sa faca figuri. De kung fu, de taikwon do, de K1. Joi a luat prima chenzina si a expediat-o pe adresa a 120 de verisoare din Pu Hoi, o mica asezare de trei milioane de locuitori, din sudul provinciei Se Ke. Apoi a baut o cana de soia si a cerut sa intre in sindicat. S-a aruncat in fata jeep-ului liderului, care a tarat-o doo sute de metri pana sa se prinda ca taraste ceva dupa el. ‚?ĺFa, esti bine?", a intrebat-o asta, speriat rau. ‚?ĺMuntitoarea tiu raporteaza ca e apta de munca", a raspuns chinezoaica infasurata pe o planetara. si 'ntr-adevar, era. Lucra doua ture pe zi, iar in a treia scria lozinci pentru sindicat. Cu litere mari, albe, pe niste panze mari, rosii. "Fata, ce-o scrie nebuna asta?", se-ntrebau ale noastre. Ca Ciu le picta in dialectul din Pu Hoi, pe care nici primul ei maistru, de la fabrica de tenisi din Was Luy, nu-l bunghea prea bine. Ciu le-a explicat ca la abecedar. Litera in forma de casa luata de viitura inseamna "Suras de primavara intr-o livada de caisi". Ailalta, ca un copac taiat in patru si montat invers ‚?? "Placere divina cu patru arome de cuisoare", iar aia de seamnana cu un cuier pus invers era "Auzi cum susura Fluviul Galben?". Logic, impreuna dadeau "Vrem sa muncim pana cadem late". S-a lasat cu greva spontana. Pana sa apara jandarmii, alea 1.000 de tesatoare chinezoaice neutralizasera alea 5.000 de tesatoare de-ale noastre, securizasera birourile conducerii, organizasera alegeri de sindicat, votasera si aprobasera eliminarea concediului de odihna, varuisera toate sectiile, secerasera orezu' plantat de Ciu si tinusera un miting in favoarea reducerii salariului minim pe economie. si, evident, reluasera lucrul.
Motiv de divort
Apr 26th, 2006 by andras
de la Liviu

Un tigan,batut de soarta,
Se porni la judecata.
- Aolica,dom' jurat,
Nu va fie cu banat,
Nu-mi priieste si nu-mi place
Cu piranda mea,si pace!
Viata-i asta? Nu mai pot
S-o inghit,s-o mai suport!
Pana-n gat m-am saturat
De piranda,dom' jurat!
Mi-a cazut pe cap napasta.
Scapa-ma de ea,si basta!
- Dar de ce vrei sa faci asta?
- Ei,fir-ar si iar sa fie,
Fi'ndca-i mare nasulie!
De ce?Pen' ca,vezi mata,
Eu si cu piranda mea
Prea suntem tare potriviti!
- Vrei sa spui:nepotriviti?!
- Ba e chiar asa cum spun!
Ma crede,ca nu-s nebun!
Stai matale si socoate
Daca-i drept,de se mai poate
Sa traiesc eu cu femeia?
Sa nu-njuri de...vorba-aceea?
Eu cam fur,si dansa fura,
Eu o-njur,ea ma injura,
Eu o mint,dansa ma minte,
Eu n-o-nghit,ea nu ma-nghite,
Eu o-nsel,ma-nseala ea,
De beau eu,si dansa bea,
Eu o bat,dansa ma bate!...
Prea e potriveala,frate!!...
De prin CV-uri
Apr 26th, 2006 by andras
de la Eugen

Erori neintentionate ale candidatilor care apar in CV-uri, formulare sau scrisori de intentie.

‚?? Interese: ‚??Decorarea prajiturilor I, II si III.‚??
‚?? Interese: ‚??Campion la scrabble, comic amator si periculos de increzator.‚??
‚?? Interese: ‚??Cititor avid de mistere‚??.
‚?? Detalii personale: ‚??Stare de sanatate excelenta, cu exceptia unei unghii de la picior care a crescut in carne.‚??
‚?? Detalii personale: Greutate: 165 livre ‚?? fara bani in buzunare.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Capricorn clasic.‚??
‚?? Experienta: ‚??Prietenii mei imi spun R-E-G-G-I-E si asta rezuma experienta mea de munca.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa castig bani, si sa fiu un caz de exceptie.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt pregatit sa ma intalnesc cu dvs. cand a-ti avea timp pentru a discuta ce pot sa fac companiei dvs.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Dupa ce imi voi evalua CV-ul, voi astepta sa ma contactati cat mai curand.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Daca imi voi obtine diploma voi fi pregatit pentru orice.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Am ca obiectiv profesional obtinerea unui post care sa-mi permita sa-mi folosesc abilitatile de lucru cu computerul.‚??
‚?? Educatie: ‚??Possed o educatie moderata, dar gata sa invat mai multe.‚??
‚?? Educatie: ‚??Facultate de inginerie. Am lesinat in topul primilor 2%.‚?? (passed out ‚?? a lesina, greseala de ortografie, in loc de passed in ‚?? a se califica)
‚?? Educatie: ‚??Am repetat cursurile in mod repetat.‚??
‚?? Cerinte salariale: ‚??Cu cat mai mult cu atat mai bine.‚??
‚?? Salariul dorit: ‚??O iau de la capat datorita unui faliment recent. Am nevoie de un bonus mare la inceperea lucrului.‚??
‚?? Salarii, beneficii si alte cerinte: ‚??$ 90.000 anual plus bonus prestabilit pentru performante. Vacanta de o luna si 10 zile libere platite. Asigurare pe viata si asigurare medicala platite de companie. Calatorii la clasa intai si hoteluri selecte in deplasarile de afaceri. Un cont de cheltuieli realist. Birou cu ferestre, secretara.‚??
‚?? Trasaturi negative: ‚??Sunt foarte putin punctual si nu ma deranjeaza sa recunosc acest lucru. Pentru mine nu are sens sa fiu nevoit sa ajung la o anumita ora undeva. Important este sa-mi fac meseria. Orice companie care insista asupra respectarii unui program rigid m-ar putea considera un cosmar.‚??
‚?? Postul dorit: ‚??Reprezentant in vanzari. Scopul meu este satisfacerea clientilor si sa ma asigur ca clientii sunt satisfacuti.‚??
‚?? Slabiciuni: ‚??Sufar de iritatii datorate caldurii in timpul verii.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Cred in ceea ce au demonstrat studiile ‚?? ca orele de somn in timpul zilei maresc productivitatea angajatilor. As vrea sa lucrez pentru o companie care ofera astfel de aranjamente.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa obtin un post cu abilitatile si sa-mi paresc abilitatile pe care le mosed deja.‚??
‚?? Educatie: ‚??Susceptibil de a absolvi la inceputul anului viitor.‚??
‚?? Referinte: ‚??Bill, Tom, Eric. Dar nu le stiu numerele de telefon.‚??
‚?? Experienta de munca: ‚??Doi ani am lucrat ca dealar la blackjack si baccarat. Accent puternic pe relatiile cu clientul ‚?? o provocare constanta avand in vedere cat de multi bani pot sa piarda jucatorii si cat de furiosi pot sa devina.‚??
‚?? Interese: ‚??Magia si ghicitul (sunati pentru o sedinta gratis).‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??In incheiere permiteti-mi sa prezint experientele pe care am fost capabil sa le indur.‚??
‚?? Motivul plecarii: ‚??Plictisitor! Nici un ban! Am urat postul!‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Nu cred ca sunt disponibila imediat pentru angajare. Desi aceasta afirmatie nu se potriveste bine in cazurile unor potentiale angajari, consider ca sinceritatea absoluta este singura abordare rezonabila.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Imi limitez relatiile importante la persoanele care vor sa faca ceea ce vreau eu sa faca.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Astazi student. Maime vice presedinte.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt vesela si oamenii ma plac.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa ma perfectionez in cadrul unei companii care mentine o cultura CLASA INTAI.
‚?? Realizari: ‚??Am absolvit in topul primilor 70% din clasa mea.
‚?? Realizari: ‚??Am adus un comic cu baloane sa-i distreze pe membrii echipei.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Un post care-mi permite sa-mi pastrez sanatatea mentala.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Vreau sa-mi sporesc obiectivele in cariera.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Se afla laolalta cu CV-ul pentru placerea dumneavoastra vizuala.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Ma pot descrie in trei cuvinte: implicata, muncitoare si gandire strategica.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa-mi imbunatatesc abilitatile de lucru cu computerul si sa nu mai folosesc asa de mult pastilele pentru gastrita.‚??
‚?? Formular de candidatura: Ce motive ar avea cineva sa te angajeze? ‚??Aduc gogosi vinerea.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sper sa-mi imbunatatesc abilitatile lucrand cu alti oameni. Am de asemenea abilitati sociale bune si lucrez bine cu oamenii.‚??
‚?? Realizari: ‚??Locul intai la Miss Fort Worth, 1982.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Caut o scimbare de decor.‚??
‚?? Rezumat al abilitatilor: ‚??Ma straduiesc tot timpul sa invat lucruri mnoi.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt un asistent de director competent care este gata sa devina director.‚??
‚?? Motivul plecarii: ‚??Am fost inlaturat astfel incat prietena sefului meu sa-mi fure postul.‚??
‚?? Calificari speciale: ‚??Am jucat intr-o productie locala in Oklahoma!‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunteti privilegiati sa-mi primiti CV-ul.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Desi caut o slujba de contabil faptul ca nu am nici un fel de experienta in domeniu poate parea descurajant.‚??
‚?? Calificari: ‚??Sunt ca un pit bull cand vine vorba de analize.‚??
‚?? Abilitati speciale: ‚??Am un doctorat in sentimente umane.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am udat, ingrijit si hranit cainele familiei cativa ani de zile.‚??
‚?? Motivul parasirii ultimului loc de munca: ‚??Vanatoarea de recompense a fost scoasa in afara legii in statul meu.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Voi muri de foame fara un loc de munca, dar nu cred ca sunteti nevoiti sa-mi oferiti unul.‚??
‚?? Experienta: ‚??Mananc computere la masa de pranz.‚??
‚?? Cerinte: ‚??Trebuie sa le asigurati cainilor mei apa minerala.‚??
‚?? Calificari: ‚??Sunt meticulas in privinta deraliilor.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Pot sa ma joc bine cu ceilalti.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Ar fi mai bine pentru angajatori sa nu ma lase sa lucrez cu oamenii.‚??
‚?? Realizari personale: ‚??Imi place sa dansez toate tipurile de dansuri, inclusiv salsa, vals si hip hop. ‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa ma perfectionez in campul comportamentului uman.‚??
‚?? Calificari: ‚??Angajati-ma pe mine, am un par minunat.‚??
‚?? Experienta: ‚??10 ani de experienta in bugate fimanciare si inregistrarea tranzactiilor.‚??
‚?? Experienta: ‚??Toate intreruperile in experienta de munca se datoreaza somajului.‚??
‚?? Educatie: ‚??1994 ‚?? Universitatea Tampitilor.‚?? (Moron University ‚??greseala de ortografie)
‚?? Detalii personale: ‚??Un fiu minunat si doi nepoti deliciosi.‚??
‚?? Realizari: ‚??Am obtinut peste $ 6.000 pentru o organizatie, stand pe toaleta.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Va rog nu-mi luati in seama CV-ul.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa devin stapanul galaxiei!‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa fiu angajat cu un salariu mai presus de standardul de saracie.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Ce ma intereseaza la o slujba: #1) Banii #2) Banii #3) Banii.‚??
‚?? Hobby-uri: ‚??Vanarea ciupercilor.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Atasez copia CV-ului meu pentru consumul dumneavoastra.‚??
‚?? Experienta: ‚??Ofertant de servicii pentru ingrijirea copiilor: am organizat activitati pentru copii; am preparat pranzul si gustarile.‚??
‚?? Cerinte salariale: ‚??$ 42.000, $45.000 anual.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Candidez pentru acest post si doresc sa creez atmosfera perfecta pentru a-mi demonstra numeroasele talente.‚??
‚?? Experienta cu echipamente de birou: ‚??Capsatorul.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt extrem de atenta ladetalii.‚??
‚?? Abilitati: ‚??Abilitati de comunicare gratare.‚??(grate, greseala de ortografie, corect ‚??great, grozave)
‚?? Obiective: ‚??Acum: Sa obtin o slujba. Mai tarziu: Sa pastrez slujba respectiva.‚??
‚?? Experienta: ‚??Responsabilitatile includeau recrutarea, verificarea, intervievarea si executarea candidatilor finali.‚??
‚?? Experienta: ‚??Fratele meu geaman are diploma de contabil.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Daca ma angajati, o sa va fac o surpriza mare in schimb. ‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Meseria mea de vis ar fi ca jucator de baseball profesionist, dar din moment ce nu pot sa-mi indeplinesc visul, ma voi multumi si cu postul de contabil.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa ajung o persoana importanta.‚??
‚?? Diplome: ‚??Am castigat recordul national pentru ca am mancat 45 de oua in doua minute.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Salariul solicitat -$ 65.000.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Suporter sportiv turbat.‚??
‚?? Titlu: ‚??As dezamagi-o ingrozitor pe mama pentru a lucra cu dumneavoastra.‚??
‚?? Slabiciuni: ‚??Aman lucrurile ‚?? mai ales atunci cand sarcinile sunt neplacute.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Lucrez ca un cal, desi nu sunt un cal.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Plante de viitor: sa obtin o diploma de master.‚??
‚?? Abilitati: ‚??Indosarierea si cautarea informatiilor despre clienti.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Dupa ce mi-am analizat situatia din mai multe perspective m-am decis sa intru intr-un alt domeniu de lucru.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Am avut abilitati puternice interpersonale si de comunicare. ‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt capabil sa innobilez orice firma.‚??
‚?? CV: ‚??Sunt nebun de legat si am o reputatie de persoana pragmatica. Nu tolerez munca facutaprost, greselileneglijente si consumarea inutila a timpuluicompaniei. ‚??
‚?? Experienta: ‚??Am oferit servicii clentilor.‚??
‚?? CV: ‚??Motive pentru care ar trebui sa ma angajati: Referintele mele au multe lucruri bune de spus despre mine.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am fost adus pe postul de consilier de schimbare pentru a ajuta compania sa se schimbe.‚??
‚?? Calificare: ‚??Faptul care-ti atrage atentia asupra mea este ca sunt fara indoiala o persoana sociabila!!!‚??
‚?? Istoricul experientei de lucru: ‚??Ma astept la lucruri neasteptate astfel incat nimic nu ma socheaza.‚??
‚?? Scrisoare de multumire: ‚??Nume: ‚??Sam Mevlin‚??
‚?? Rezumatul abilitatilor: ‚??Experienta indelungata in contabilitate publica. Pot de asemenea sa stau in cap!‚??
‚?? Puncte tari: ‚??Abilitate de lucru cu termenele limita si de a intretine compozitor, in acelasi timp.‚??
‚?? Educatie: ‚??Diploma de facultate in Arte Loberale.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Mi-am adus CV-ul la zi pentru a-l face sa fie mai insuportabil pentru angajatori.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Va rog sa nu luati in seama CV-ul atasat - este teribil de invechit.‚??
‚?? Experienta de lucru: ‚??Am pus la punct toate birourile inclusiv mobila, iluminarea, computerele, dulapurile si procedurile de birou. De asemenea ma pricep la aranjamente florale si la catering.‚??
‚?? Abilitati: ‚??Am folosit echipamentul Pitney Bones.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Imi indeplinesc slujba cu o eficienta, eficacitate si expertiza lipsite de efort.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Casatorita de 20 de ani; posed o casa impreuna cu o companie ipotecara prietenoasa.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Caut provocari care sa-mi testeze corpul si mintea, din moment ce acestea doua sunt de obicei inseparabile.‚??
‚?? Experienta de lucru: ‚??Responsabilitatile includeau conducerea clientilor la plecare.‚??
‚?? ‚??Compensatia mea ar trebui sa fie cel putin egala cu varsta.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Lucrator nemaipomenit; flexibil 24 de ore pe zi, sapte zile pe saptamana, 365 de zile pe an.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??De obicei nu-mi place sa ma laud, dar in acest caz voi proceda astfel.‚??
‚?? Experienta de lucru: ‚??Am ordonat dosarele si rapoartele, am procesat date, am incasat statele angajatilor.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Intensitatea cu care lucrez si capacitatea mea de concentrare sunt la nivele inexprimabil de ridicate, iar abilitatea mea de a duce proiectele la capat la timp, este de nedescris.‚??
‚?? Educatie: ‚??Liceul a fost o experienta incredibila.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Imi plac beneficiile pe care le aduc masinile de firma.‚??
‚?? CV: ‚??Caut o echipa de management minunata care sa aiba patente cu angajatii sai.‚?? (patents ‚?? patente, greseala de ortografie, corect patience -rabdare)
‚?? Istoricul experientei profesionale: ‚??Managerul meu m-a dat afara si a votat impotriva mea in industrie.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa obtin un post care sa-mi exploateze potentialul.‚??
‚?? Realizari: ‚??Am crescut o gradina impresionanta de legume.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Lucrul care ma motiveaza cel mai mult sunt BANII. Daca as avea de ales intre o slujba de birou si una care presupune curatarea grajdurilor si este mai bine platita, as alege ferma.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Beau numai Pinot Noir (este neegalat) si aperitivul meu preferat este somonul afumat.‚??
‚?? Realizari: ‚??Am picat examenul CPA cu note relativ mari.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Experienta in blue chip ultra pe care am obtinut-o a fost inestimabila, chiar de neinlocuit. ‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Am cautat in lung si-n lat un angajator care sa aiba inclinatii energetice.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt cel mai bun contabil pe care il veti gasi vreodata. Daca compania nu doreste sa plateasca pentru calitate superioara nu ma contactati.‚??
‚?? Experienta: ‚??Munca de birou part-time cand aveam timp si sarcini de lucru.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am fost implicata in toate activitatile firmei, inclusiv administrarea biroului, serviciile cu clientii si pregatirea cadavrelor.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa-mi asigur un post intr-o firma mare, ca dispecer, operator PBX, manager, proprietar sau functionar la contabilitate.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Experimentat in toate robinetele (in engleza ‚??faucets‚?? - greseala de ortografie -cuvantul corect ar fi fost ‚??facets‚??, aspecte) contabilitatii.‚??
‚?? Istoricul experientei de munca: ‚??Mici pauze la cateva restaurante fast food.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Va rog sa vedeti daca CV-ul dumneavoastra raspunde cerintelor postului.‚??
‚?? Experienta: ‚??Momentan somer, datorita faptului ca mi-am sucit un deget de la picior.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Specialist in probleme de viata si esecuri.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Culificarile mele includ atentia deosebita pentru detalii.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Cunoscutii ma descriu ca pe o persoana care vrea sa iasa afara (out going, greseala de ortografie ‚?? corect outgoing, om de lume).‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Imi doresc o cariera de participant la training-uri.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Experienta mea de munca este subliniata in CV-ul pe care l-am atasat. Dupa cum vedeti nu e nimic impresionant in aceasta privinta.‚??
‚?? Motivul plecarii: ‚??Ultima mea slujba s-a incheiat din lipsa de activitate.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Prefer sa lucrez singur, cat mai izolat.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa dobandesc noi abilitati si sa beneficiez de training care sa ma ajute sa-mi deschid propria afacere.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am lucrat party-time ca asistent de birou.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Interviul pe care-l veti stabili imi va pune in evidenta fara indoiala talentul neegalat si aptitudinile pentru postul respectiv.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Foarte experimentat in lucrul cu computerele din afara casei.‚??
‚?? Realizari: ‚??Am reusit sa nu mai aman sarcinile.‚??
‚?? Experienta: ‚??Asistent de profesor ‚?? m-am gandit (thought, greseala de ortografie, corect era taught ‚?? a preda) la contabilitate si finante.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Ma fascineaza mozaicul schimbator al omenirii si in consecinta simt ca pot fi de folos firmei voastre.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??La insistentele colegilor am acceptat sa candidez pentru postul acesta.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Intreruperile in trecutul experientei mele de munca nu au fost intentionate.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sunt nerabdator sa-mi folosesc abilitatile de iesire (exiting skills, greseala de ortografie ‚?? corect ar fi fost existing skills, abilitatile prezente).‚??
‚?? Motivele plecarii: ‚??Plecare datorata maturitatii.‚??
‚?? Realizari importante: ‚??Am coordonat Targul de Vanzari din 1996, si am pierdut 75 de livre in greutate.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Solicit un salariu care sa simpatizeze cu biata mea experienta indelungata.‚?? (commiserate ‚?? a plange de mila cuiva, greseala de ortografie, corect commensurate ‚?? a fi pe masura)
‚?? Referinte: ‚??Am peste 30.000 de referinte nationale disponibile la cerere.‚??
‚?? Abilitati suplimentare: ‚??Pot sa fluier in timp ce ma prefac ca beau apa.‚??
‚?? Experienta: ‚??M-am nascut in industria presei scrise.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Asteptati‚??nu s-a terminat inca. Primiti toate aceste cunostinte in domeniul afacerilor plus o serie de abilitati financiare la care sunt foarte priceput.‚??
‚?? Istoricul experientei de munca: ‚??Am lucrat pentru mama mea pana cand s-a hotarat sa se mute in alta parte.‚??
‚?? Motivul plecarii: ‚??Am fost amenintat cu pistolul si aproape mancat de un rozator gigantic.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Sunt loial si stiu cand sa-mi tin gura.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt provocat din punt de vedere creativ si profesional la toate nivelele.‚??
‚?? Educatie: ‚??Studez managementul afacerilor.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Sunt un escroc.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa-mi maximum abilitatile.‚??
‚?? Destinatar: ‚??Robber (hot) Half International‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Aceasta este prima data in cariera mea lunga si impresionanta cand sunt nevoit sa-mi caut de lucru.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Greutate: 165 Ibs. Plus abilitati solide de contabilitate.‚??
‚?? Titlu CV: ‚??Obiectiile carierei.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Nu vreau sa ma mut NI-caieri‚??.
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Cred ca ma voi descurca foarte bine in pozitia de contabil intr-o coaja de nuca.‚?? (‚??in a nutshell‚??, expresie folosita gresit - in sens propriu- aici, sinonima cu ‚??pe scurt‚??)
‚?? Istoricul experientei de lucru: ‚??Am parasit locul de munca pentru ca am fost penalizat disciplinar pe motiv ca intarziam tot timpul.‚??
‚?? CV: ‚??Cel mai bun CV creat vreodata!!!‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Domnule/ Modem (greseala de ortografie, in loc de Madam - Doamna, Modem).‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Datorita numeroaselor oferte de munca pe care le-am primit va rog sa etichetati corespondenta ‚??Oferta de munca numarul 1734.‚?? Este singurul mod in care le pot ordona.‚??
‚?? CV: ‚??Diplome: MS in informatica. Defecte: Supra-calificat. Cu cat studiez mai mult cu atat imi dau seama mai bine de cunostintele care imi lipsesc.‚??
‚?? Sarcini de lucru: ‚??Completare, facturare, printare si supravietuire.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Caut o slujba provocatoare, distractiva, si plina de satisfactii si un salariu pe masura. (Daca salariul este bun, ma voi ocupa de partea distractiva si de satisfactie in afara locului de munca.)‚??
‚?? Educatie: ‚??Facultate, Septembrie 1880 ‚?? Iunie 1984.‚??
‚?? Formular de candidatura: ‚??I: In ce tip de locatii preferi sa lucrezi? R: La fumatori.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Cea mai mare aparte din experienta mea e in domeniul bancar.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Abilitati de scriere insuficient dezvoltate, mai incet la minte decat eram inainte. Daca nu sunt printre cei mai buni, o sa caut o alta oferta de lucru.‚??
‚?? Motivul plecarii: ‚??Am fost dat afara dupa ce am spus ‚??Ar fi o binecuvantare sa fiu concediat‚??.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sunt nerabdator sa-mi intind aripile in noi directii si sa zbor spre inaltimi noi.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am invotat Word Perfect 6.0 si alte progrome de contabilitate pe cumputor.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Familia mea este disponibila sa se mute. Totusi nu in New England (prea frig) si nu in Sudul Californiei (cutremure). Indianapolis sau Chicago ar fi potrivite. Cel mai mic dintre copiii mei prefera sa fie in apropiere de Orlando pentru Disney World.‚??
‚?? Motivul plecarii: ‚??Am facut un coleg de ras fara intentie.‚??
‚?? Altele: ‚??1881 ‚?? 1995: Mi-am petrecut timpul lucrand ca profesor, ca angajat in constructii, somand, vopsind case, si mergand la cursuri de informatica.‚??
‚?? Sarcini de lucru: ‚??Am supravegheat angajatii, am stabilit programul schimburilor, am tinut registre contabile si am mancat pizza de trei ori pe zi.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Ma descurc excelent in postu7ri care implica contactul cu oamenii si la rezolvarea problemelor organizinale.‚??
‚?? Calificari: ‚??Sunt o masinarie eficienta, echilibrata de contabilizare.‚??
‚?? Realizari: ‚??Am un pasaport valabil.‚??
‚?? Experienta: ‚??28 de ani de experienta de caine in vanzari (patru umani).‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Nu iau niciodata ceva de granit. (granite, greseala de ortografie ‚?? corect granted; to take for granted inseamna a lua de bun)
‚?? CV: ‚??Am o expertiza tehnica de o viata (nu m-am nascut ca toti ceilalti ‚?? mama a apasat pe butonul ‚??evacuarea copilului‚?? din meniul special.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Catre casa-oricare.‚??(home-ever, greseala de ortografie ‚?? corect whomever, insemnand oricine)
‚?? CV: ‚??Am petrecut cativa ani in United States Navel Reserve.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Postul meu trebuie sa aiba imprejurimi placute, un salariu rezonabil, putin stres, sa nu ma oblige sa-mi iau de lucru acasa si beneficii bune.‚??
‚?? Calificari: ‚??Nu fug cu foarfecele.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Daca nu ma angajati o sa mananc un gandac.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Aveti nevoie de mine asa cum generalul are nevoie de soldati.‚??
‚?? Hobbyuri: ‚??Pot sa jonglez si sa folosesc unelte electrice.‚??
‚?? Experienta profesionala: ‚??Specialista dinamica orientata spre gasirea solutiilor, cu 20 de ani de experienta in tortura.‚?? (torturing, greseala de ortografie, corect - tutoring, invatamant).‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Am fost facut sa devin angajatul perfect.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Explicarea beneficiilor frigiderului angajatilor.‚?? (frige ‚??greseala de ortografie, corect fringe benefits ‚?? beneficii suplimentare)
‚?? Calificari: ‚??Sunt demn de a fi investigat.‚??
‚?? Experienta: ‚??Castor nerabdator (‚??eager beaver‚??), gata sa invat orice.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Angajat.‚??
‚?? Calificari: ‚??Am experienta indelungata in accente straine.‚??
‚?? Istoricul experientei de munca: ‚??Somer de un an incoace din proprie initiativa. Doresc sa-mi continui educatia atunci cand o sa am o situatie economica mai buna.‚??
‚?? ‚??Caut un post foaie de hartie.‚??(stationery position ‚?? post foaie de hartie, greseala de ortografie, in loc de stationary position ‚?? post stabil)
‚?? Pozitie dorita: ‚??Coorector.‚??
‚?? ‚??Sunt perfect constient de atentia regeasca pe care o necezita aceasta pozitie.‚??
‚?? Referinte: ‚??Va rog nu-l contactati pe supraveghetorul meu direct de la firma. Colegii mei imi vor da referinte mai bune.‚??
‚?? Educatie: ‚??Educatie moderata si dorimta de a invata.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am lucrat cu succes intr-o echipa de o persoana.‚??
‚?? Salariu solicitat: ‚??Sa fiu suficient de bine platit pentru a cumpara o casa mai buna decat cea in care locuiesc in prezent cu familia mea, care are patru dormitoare, doua bai si jumatate, si o curte ingradita. Inflatia trebuie sa fie luata in considerare.‚??
‚?? Salariu actual: ‚??$ 36.000. Salariu dorit: $ 250.000.‚??
‚?? Obiectiv: ‚??Sa pot face paine din banane si sa o impart cu colegii.‚??
‚?? Educatie: ‚??GPA ‚??ul meu era hmm‚??aa‚??.scuze uit.‚??
‚?? Educatie: ‚??GPA-ul meu este de 3.0 noaptea.‚??
‚?? ‚??Am atasat un grafic al salariilor mele precedente.‚??
‚?? ‚??Am lucrat intr-un birou de consultanta in care mi-am luat in spate propriul contabil.‚?? (‚??carried out my own accountant‚??, greseala de ortografie, corect ‚?? ‚??carried out my own accounting‚??, insemnand ‚??am tinut singur contabilitatea‚??)
‚?? Pozitia dorita: ‚??angajat‚??.
‚?? Istoricul experientei de munca: ‚??Agent de vanzari (doar pentru 31 de ore)‚??
‚?? Realizari: ‚??Contributiile mele la lansarea produselor se bazau pe visele pe care le aveam.‚??
‚?? Calificari: ‚??Sunt superior oricarui potential angajat.‚??
‚?? Cerinte: ‚??Voi avea nevoie de $ 30.000 pentru inceput, asigurare medicala completa, trei saptamani de vacanta, posibilitati de achizitionare a unor actiuni, si in mod ideal un sedan european.‚??
‚?? Experienta: ‚??Fluent in cinci limbi, fapt care mi-a conferit o personalitate internationala.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am opt jani ed experienta.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Abilitate buna de a lucra cu termenele limita (chiar la limita). ‚??
‚?? Educatie: ‚??Liceul m-a plictisit.‚??
‚?? Activitati extracurriculare: ‚??Am jucat fotbal in scoala primara.‚??
‚?? Cariera: ‚??Am lucrat constrans in ultimii doi ani.‚??
‚?? Detalii personale: ‚??Mi-am petrecut cea mai mare parte a timpului liber prajindu-ma la soare la cursele cu motociclete.‚??
‚?? Realizari: ‚??Tin un IQ de 149.‚??
‚?? Experienta: ‚??Spitalul Judetean: Inregistrarea rabdarii.‚??(patience, greseala de ortografie, corect ‚?? patients, insemnand pacienti)
‚??Nume: Nora (Nora este numele meu intreg, legal. Am un nume format dintr-un cuvant.)‚??
‚?? Abilitati speciale: ‚??Experimentat in lucrul cu numeroase aparaturi de birou si pot sa fac cafele cu lapte foarte bune.‚??
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Va rog sa vedeti daca CV-ul pe care l-ati atasat se potriveste cu cerintele postului.‚??
‚?? ‚??Sunt rege in reconcilierea platii salariilor.‚??
‚?? Interese: ‚??Am fost impuscat la clubul de tir local.‚?? (greseala gramaticala, in loc de shoot ‚?? a impusca, a scris shot - impuscat)
‚?? Scrisoare de intentie: ‚??Daca sunt angajat sper sa primesc un birou cu ferestre. Nu sunt foarte productiv daca nu vad soare si floricele pe fereastra.‚??
‚?? Scrisoare de multumire: ‚??Va multumesc ca v-ati luat timp sama chemati pentru un interviu.‚??
‚?? Experienta anterioara: ‚??Pe cont propriu ‚?? un fiasco.‚??
‚?? Experienta: ‚??Am crescut fara succes un caine.‚??
‚?? Sarcini de lucru: ‚??Am facut cafeaua (experienta indelungata cu Java).‚??
‚?? Experienta: ‚??Tatal meu este programator, deci am 15 ani de experienta in calculatoare.‚??
‚?? Salariu anual solicitat: ‚??-$10‚??.
‚?? Educatie: ‚??Am o diploma de faculatate in informatica.‚??
‚?? Experienta: ‚??Nu sunt un contabil prea zgarcit.‚??
Pamflet
Apr 26th, 2006 by andras
de pe net

A-nceput de ieri sa cada
Cate un elev pe strada
Si mai cad in continuare
De a tezelor teroare
Ca au profa la romana
O vaca nebuna
Si la mate un mistret
O clasa ca un cotet
La fizica si chimie
Cate-o sperietoare vie
Numa trei stiu ca sa puna
Si sa urle pan' la luna
La istorie, ce sa faci
Profa te scoate din draci
Ca la teze si lucrari
Da note la "domnitori"
Iara ala de geografie
Dobitoc de cand se stie
La civica un magar
Vanzator la aprozar
Vine ca sa ii invete
Ca-n guvern sunt numa zdrente
La muzica un tembel
Canta numa pentru el
La desen o sclerozata
Vrea doar opere de arta
La latina au o ciuma
Mananca doar matraguna
Repertoriu feminin
Apr 26th, 2006 by andras
de pe net

Femeile sunt niste fapturi gingase, care nu se supara aproape niciodata. Si atunci cand se supara, o fac atat de delicat, incat, practic, nici n-ai cum sa-ti dai seama. Dovada stau si replicile de mai jos, cu care orice barbat care nu e gay se intalneste zilnic si din care doar niste paranoici ar putea deduce ca nevestele lor au capsa pusa, cand, in mod absolut evident, ele "n-au nimic".

1. "Macar pune-o-n chiuveta, daca n-o speli"
E intr-o dispozitie mai mult decat neprietenoasa, lucru pe care poti sa-l deduci cu oarecare usurinta si din faptul ca nici n-ai terminat de mancat. Are ca variante si alte replici la fel de dragute, cum ar fi: "Macar pune-le in cosul de rufe, daca tot le spala proasta", "Macar descalta-te, daca tot sterge servitoarea dupa tine", desi stim cu totii ca asta n-ar imbunatati cu nimic situatia.

2. "Ce sunt sosetele alea de langa scaun?"
Desi abil formulata, aceasta intrebare nu are decat un singur raspuns logic, o data ce sosetele de langa scaun sunt, de regula, chiar sosete, si mult mai rar pantofi, schiuri sau patine cu rotile. O intrebare cu ceva mai multa logica ar fi: "Cine sunt sosetele alea de langa scaun?".

3. "O colega de-a mea a mers cu prietenul ei la teatru"
Bineinteles ca aceasta prietena ori nu exista, ori ca, de fapt, a stat acasa si si-a facut de lucru prin bucatarie, in timp ce prietenul ei (daca, totusi, acesta exista) s-a uitat la meci. Si chiar daca, prin absurd, lucrurile au stat intocmai, tot nu reusesti sa intelegi de ce te-ar interesa, asa ca, logic, intrebi: "Si?". Raspuns: "Si nimic".

4. "Asta nu puteai s-o pui acolo?"
Sa spunem ca stii ce reprezina "asta", desi, de cele mai multe ori, e greu sa ghicesti, o data ce tu esti in baie, iar ea in sufragerie. Deci, stii ce e "asta", dar nu stii unde e "acolo". Intrebi: "Unde?". Raspuns: "Nu mai conteaza".

5. "In seara asta iar te duci la bere?"
N-ai mai fost de o saptamana si nici nu intentionai sa te duci astazi. Cand, insa, ea stie mult mai bine decat tine ce-ai de gand, nu mai ai nici o sansa. Raspunzi, timid: "Nu". Te crede imediat: "E, nu!"

6. "N-am nimic!"
De regula, femeile n-au nimic atunci cand nu scot o vorba trei ore (stiut fiind faptul ca femeile nu prea obisnuiesc sa vorbeasca) sau trantesc diverse lucruri prin casa (curatenia pe care, chipurile, o fac nefiind decat un pretext ca sa poata manipula lucruri si, altfel, sa le poata tranti fara ca tu sa-ti dai seama ca e plina de nervi).
\"Regia\" vazuta prin ochii unui gandac
Apr 26th, 2006 by andras
de la Eugen

Univers. Calea Lactee. De la Soare, a treia la dreapta. Pamant. Tara o gasesti usor; se-aud manele si e acoperita de coji de seminte. Romania. Anul - 2006. Luna - februarie. Ziua a saptea (cand nu mai e nimic de facut). Este ora 12:01 si 34 de secunde. Un cersetor care isi permite sa se imbete in fiecare seara, doarme zambind pe un calorifer intr-un hol si vorbeste in somn. In aceeasi secunda, un tanar se intoarce acasa si isi cumpara cu ultimii 50.000 o shaorma, desi stie ca va regreta apoi ca nu si-a luat o bere.

Altundeva, exact la aceeasi ora, o fata, care altfel nu suporta alcoolul, trage o dusca sa prinda curaj sa intre in baie, in camin. Tot atunci, un pescarus de moda veche incearca sa prinda peste in Dambovita in timp ce toti prietenii lui cotrobaie in imensele gramezi de gunoi. Suntem in Regie.

Iar eu sunt Rocky. De la cockroach. La noi, gandacii de bucatarie, Rocky e un nume comun. Am auzit ca s-a facut si un film cu numele asta. De fapt, eu sunt Rocky 3. Pentru ca am 256 de frati, iar mama nu a stiut atatea nume... Stau in Regie de cand ma stiu. In anii nostri - 21; in anii vostri - vreo 3 saptamani. Am schimbat sistemul de masurare a timpului pentru ca multi gandaci aveau caderi nervoase pentru ca li se parea ca traiesc prea putin.

Acum macar putem sa fredonam "am doar optispe ani" si "ca la 20 de ani" fara sa ne simtim prost. Ascultam multa muzica prin camine. Eu sunt fan Omul cu sobolani si Parazitii. Nu stiu de ce, dar pur si simplu ma regasesc in muzica lor. Acum insa ne-am mutat intr-o camera unde se asculta numai manele. Cu toate insistentele mele, mama nu voia sa plecam. Zice ca noua ne face bine multa mizerie. Inainte stateam la doi rockeri, dar multi dintre fratii mei au murit de foame. Am mai ramas vreo 200 (asa a aproximat mama, ca era prea ocupata cu mutatul sa se apuce sa ne numere). Ne-am gandit de multe ori ca traim rau si c-ar trebui sa ne mutam din Regie, dar aici ne simtim ca acasa... Avem prieteni in toate caminele si, lucru invatat de la studenti, facem chefuri in fiecare seara. Regia e un loc unic, zic eu, desi n-am calatorit prea mult. Aici oamenii se culca dimineata la 5 si se trezesc la pranz de patru ori pe saptamana. In rest nu dorm deloc.

Studentii mananca la cantina (ca si noi, de altfel, cand iesim sa mancam in oras), dar cateodata mai sar peste mese. Niciodata insa peste beri. Regula de aur a studentului din Regie este "de bere se gasesc intotdeauna bani". Asta nu e tocmai bine pentru noi. In ciuda parerii proaste si prejudecatilor care exista in ceea ce ne priveste, sa stiti ca gandacii de bucatarie nu beau, nu fumeaza si nu fac sex neprotejat. In locuri deschise, unde putem fi calcati, adica... Se intampla sa mai iesim si pe coridor, pentru ca multi studenti gatesc afara, la usa. Mancarea e cam fierbinte, dar ne-am obisnuit. Chiar ne amuzam copios cand se mai mira cate unul "Oau, ce repede a scazut mancarea!" Insa viata de camin nu e tot timpul roz pentru un gandac.

"Deratizare" e un cuvant care ne da fiori. Noroc ca ne-am obisnuit cu toate tipurile de otrava. Doar ne-am obisnuit noi cu zacusca, ce... A, si mai nou au aparut niste impostori care vin, chipurile, sa deratizeze camerele, cu o sticla cu apa si detergent. V-ati prins, suntem pe mana cu ei! Simbioza, daca vreti. Ei iau 50.000 pe camera, iar noi facem pe mortii o ora - doua, apoi nu ne mai deranjeaza nimeni cateva saptamani. Daca vor sa disparem pentru cateva zile, ne-am inteles cu ei sa puna lapte si ciocolata in sticla. Mancam pe saturate si plecam intr-o excursie, dupa care revenim. Mergem prin oras. Apropo, Regia e paradisul cluburilor ieftine. Cred ca sunt mai putine cosuri de gunoi in Regie decat cluburi. Ceea ce nu pare sa deranjeze pe nimeni, iar pe noi cu atat mai putin. E mai usor s-ajungi la resturi daca sunt aruncate pe strada. In ultima vreme insa, in unele camine din Regie e prea multa mizerie chiar si pentru noi. Ca s a nu mai vorbesc de igrasie... Chiar am auzit doi studenti vorbind "ba, avem igrasie, dar macar nu avem gandaci". Pai normal...cum cred ei ca putem sta in mirosul ala?! Am inceput sa ne mutam in caminele de la strada, cele cateva renovate. Nu de alta, dar mai vin cateodata in vizita prietenii nostri din centru si ne e cam rusine sa-I primim in conditiile alea.

Aseara ne-am uitat toata familia, impreuna cu locatarii camerei, la "A bug's life", la calculator. Nu mi s-a parut ca aia ar fi avut cine stie ce viata. Daca vrea vreun regizor sa vada ce inseamna cu adevarat o viata fericita de gandac, sa vina in Regie!
Iadul exoterm vs. Iadul endoderm
Apr 26th, 2006 by andras
de la Silviu

Conform unor postari pe net, urmatoarea intrebare ar fi fost pusa la un examen de chimie la Universitatea Liverpool. Raspunsul dat de unul dintre studenti a fost atat de "profund" incat profesorul l-a impartasit colegilor sai pe Internet, iar astfel am ajuns sa avem si noi placerea de a-l cunoaste.

Intrebare suplimentara: "Este Iadul exoterm (emite caldura) sau endoterm (absoarbe caldura)"?

Pentru a-si demonstra opinia, cei mai multi studenti au folosit legea lui Boyle, care spune ca un gaz se raceste atunci cand se extinde si se incalzeste atunci cand este comprimat, sau ceva similar.

Insa unul dintre studenti a scris urmatoarele:

In primul rand, trebuie sa cunoastem cum se schimba masa Iadului in timp. Asadar, trebuie sa cunoastem rata cu care sufletele ce intra in Iad comparativ cu rata celor care pleaca din Iad. Cred ca putem sa presupunem cu destul de multa siguranta ca, odata ce un suflet ajunge in Iad, nu mai iese niciodata. Prin urmare, nici un suflet nu iese din Iad. In ceea ce priveste rata celor care intra, sa ne uitam la diferitele religii care exista astazi in lume. Cele mai multe dintre aceste religii spun ca, daca nu esti un membru al lor, vei ajunge in Iad.

Dat fiind ca existe mai mult de o singura asemenea religie si cum oamenii nu sunt membrii mai multor religii simultan, putem sa facem estimarea ca toate sufletele merg in Iad. Date fiind ratele nasterilor si deceselor, putem sa spunem ca numarul sufletelor din Iad creste exponential. Acum trebuie sa ne uitam la volumul Iadului. Din cauza ca legea lui Boyle spune ca, pentru ca temperatura in Iad sa ramana constanta, volumul Iadului trebuie sa creasca proportional cu numarul sufletelor care intra.

Acest lucru arata ca sunt doua posibilitati:

1. Daca Iadul se extinde cu o rata mai mica decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea in Iad vor creste atat de mult incat pana la urma se va declansa tot Iadul pe pamant.

2. Daca Iadul se extinde cu o rata mai mare decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea vor scadea pana cand o sa inghete Iadul.

Asadar, care din ele este?

Daca acceptam postulatul pe care mi l-a dat Sandra in primul an de facultate, "o sa fie o zi friguroasa in Iad inainte sa ma culc cu tine", si tinand cont de faptul ca m-am culcat cu ea azi-noapte, atunci ipoteza a doua trebuie sa fie cea corecta. Prin urmare, sunt sigur ca Iadul este endoterm si ca a inghetat deja.

Corolarul acestei teorii este ca, din moment ce Iadul a inghetat, rezulta ca nu mai accepta nici un suflet si a disparut... ramanand numai Raiul, ceea ce, prin urmare, dovedeste existenta unei fiinta divine - ceea ce explica de ce, noaptea trecuta, Sandra striga "Dumnezeule!".

Acest student e singurul care a luat 10.
Contine berea hormoni feminini?!
Apr 26th, 2006 by andras
de la Liviu

Duminica trecuta eram impreuna cu niste amici. Discutam despre una despre alta, cand unul dintre noi: "Hei! Am citit undeva ca ar fi hormoni feminini in bere!" Avand in vedere ca suntem dotati cu un oarecare spirit stiintific am decis sa verificam.
Desi nici unul dintre noi nu consuma bere, am goli foarte rapid 20 de sticle. In interesul stiintei, bineinteles! Rezultatul acestei experiente 'in vivo' a fost stupefiant.
Dupa cele 20 doze:
1- Toti am prins ceva greutate in plus;
2- Vorbeam prea mult fara sa spunem nimic;
3- Am intampinat dificultati in a conduce corect;
4- Ne era imposibil sa efectuam chiar cel mai simplu rationament;
5- Refuzam cu incapatanare sa recunoastem ca nu avem dreptate, chiar daca era evident;
6- Ca sa fie complet, mergeam la toaleta la fiecare 5 minute... Si, in plus... impreuna!
Inutil sa continuam experimentul. E clar ca berea contine hormoni feminini!"
Ce face lumea cand e frig
Apr 26th, 2006 by andras
de la Eugen

+18¬įC ~ Hawaiienii se acopera cu a 2-a patura
+10¬įC ~ locuitorii Helsinkiului opresc incalzirea in apartamente
+2¬įC ~ masinile italiene nu pornesc
0¬įC ~ apa distilata ingheta
-1¬įC ~ expiratia devine vizibila. Rusii maninca inghetata si beau bere
-4¬įC ~ ciinele va sare-n pat
-10¬įC ~ masinile frantuzesti nu pornesc
-12¬įC ~ politicienii incep sa vorbeasca despre persoanele fara adapost
-15¬įC ~ masinile americane nu pornesc
-20¬įC ~ expiratia se aude
-24¬įC ~ masinile japoneze nu pornesc
-28¬įC ~ ciinele va sare-n pijama
-29¬įC ~ masinile germane nu pornesc
-30¬įC ~ nici o masina normala nu porneste
-36¬įC ~ masinile rusesti nu pornesc
-39¬įC ~ Rusii incheie toti nasturii la camasa
-50¬įC ~ masina va sare in pat
-60¬įC ~ Locuitori i Helsinkiului ingheata de frig. La Moscova lumea incheie nasturii paltoanelor
-70¬įC ~ Ingheata cei din iad. Universitatea din Kuznyetzk organizeaza contra crosul
-72¬įC ~ Avocatii introduc miinile in propriile buzunare
-120¬įC ~ Alcoolul ingheata. Rusii sint suparati de moarte
-273,15¬įC ~ Zero absolut. Se opreste miscarea particulelor elementare. Rusul linge vodka inghetata
Anunt matrimonial
Apr 26th, 2006 by andras
de la Eugen

Numele meu este Kebedeh, sunt un tanar etiopian din Bahir, dornic sa gaseasca o femeie pe masura micilor sale pretentii cu care sa inceapa o relatie de lunga durata pentru sex sporadic.
Am 1.72 si 37 de kilograme dar de o luna urmez o dieta stricta ce ma va ajuta sa scap de kilogramele in plus.
Acum trei luni am terminat COLEGIUL DE VANATOARE CU ARCUL SI ALTE ARME CU COARDA, specializarea "Prastie". In prezent ma pregatesc pentru un masterat de TRAIECTORIA GHINDELOR SI A BILELOR DE RULMENT - CALCUL EXPONENTIAL.
Printre pasiuni enumar doua vecine si (accidental) un verisor, muzica formatiei Stomp si antricotul de antilopa fragezit de o leoaica gestanta.
Practic alergatul in aer liber, mancatul in aer liber, dormitul in aer liber si sexul outdoors. Cu toate astea banuiesc ca sunt un om de casa.
Vorbesc fluent.
Visul vietii mele este sa castig cursa de 10.000 de metri la Olimpiada, vis ce ar fi fost perfect realizabil daca n-ar mai exista inca trei milioane de etiopieni care sa-si doreasca acelasi lucru.
Vreau o doamna cultivata de radacinoase, suficient de atragatoare pentru a putea fi utilizata drept momeala, de preferinta cu studii antropologice (ma rog, daca nu asupra ei, macar asupra unei rude de gradul 1). Nu conteaza varsta dar vor avea intaietate cele care si-o cunosc.
Daca te recunosti in descrierea mea inseamna ca viata a fost nedreapta cu tine si eu sunt ultima ta sansa.
Nu ezita, probabilitatea de a gasi altul ca mine este la fel de mica cu aceea de a poza topless pentru National Geographic.
Economie de sine
Apr 25th, 2006 by andras
AURORA LIICEANU in "Dilema" nr 546, http://www.algoritma.ro/dilema

Dr. AURORA LIICEANU este membra a Societatii Academice Romane, Senior Researcher la Institutul de Psihologie al Academiei Romane si Psiholog la Institutul National de Criminologie.

Prin anii 1992-1993, am dat un chestionar studentilor de la Facultatea de Istorie si de la Politehnica, cer??ndu-le, printre altele, sa scrie trei atribute pozitive si trei atribute negative, care s??nt caracteristice, ??n cel mai ??nalt grad, pentru rom??ni, germani, maghiari si tigani. Scopul era de a vedea ce reprezentari au ei despre principalele etnii de la noi. Dintre atributele negative ale rom??nilor, cele mai frecvente erau lenea si hotia, spre deosebire de germani care erau priviti ca harnici si disciplinati. Cu alte cuvinte, noi s??ntem lenesi, iar germanii s??nt harnici. Cauzele acestei situatii s??nt complicate: lenea poate fi rezultatul unei nevalorizari pozitive a muncii, unei lipse de motivatie de a munci, unei consecinte a educatiei ??n care atitudinea fata de munca nu duce la deprinderi de a munci.

Mai t??rziu, ??ntr-o ??nt??lnire europeana de psihologi, o colega din Polonia, a tinut o comunicare - mult apreciata ??n comunitatea stiintelor sociale din tara ei -, ??n care sustinea si argumenta cu date ca lipsa motivatiei fata de munca - mai simplu, atunci c??nd omul nu se trage la munca - este cea mai grava consecinta a regimului comunist de care tocmai scapasem. Explicatia ei, tot simplu spus, era urmatoarea: comunismul, care presa catre egalitarism, a anulat diferenta ??ntre harnici si lenesi si prin stergerea acestei diferente a disparut motivatia pentru munca a celor harnici si s-a ??ntarit nemotivatia pentru munca a celor lenesi. ?ģn acest fel, toti oamenii au devenit lenesi sau ??n orice caz mai lenesi, pentru ca acela care muncea era tratat la fel ca si acela cel care nu muncea. De altfel, expresia "muncesti, nu muncesti, timpul trece, leafa merge" circula mult. Contextul, deci, determina performanta. O asemenea explicatie neglija eventualele diferente interculturale at??t de folosite ??n conversatiile cotidiene - polonezii s??nt betivi, ca si rusii, de altfel, italienii s??nt vorbareti etc.-, care se alimenteaza din stereotipuri. ?ģn plus, se renunta la ambitia demodata si chiar sanctionata astazi privind firea nationala, sufletul national sau personalitatea de baza a unui popor.

?ģnauntru si ??nafara

Ca rom??nii au o proasta imagine de sine nu este un secret. Si, acest lucru se exprima foarte adesea ??n referiri la munca lor: fara chef, fara rost, de m??ntuiala, ??n zadar, prost facuta, se da rasol etc. Adica, superficialitate si economie de sine, de efort.

Oricare dintre noi se poate pl??nge de acest lucru, poate aduce exemple sau poate avea chiar un repertoriu de experiente nefericite. Mai ales c??nd este vorba despre meseriasi. Mereu ai impresia ca esti pacalit, ca obtii un lucru care nu tine ??n timp, care se strica repede. Cine nu si-a reparat acelasi ceas sau telefonul sau nu mai stiu ce de mai multe ori, p??na c??nd s-a lasat pagubas?
Si totusi, ceva pare sa sustina punctul de vedere al colegei mele poloneze. C??nd pleaca ??n strainatate - alt context, alte constr??ngeri, alte pretentii si norme -, rom??nul este altfel, bine??nteles daca alege calea muncii si nu a cersetoriei. Atunci rom??nul pune osul la bataie, pune bine faianta, face treaba buna, munceste, "nu arde gazul". Atunci de ce c??nd ??ti pune faianta aici, ea cade sau e prost pusa? Ma refer la aceiasi oameni, pentru ca a fi lucrat ??n strainatate este o carte de vizita onorabila pentru un meserias. Deci, contextul nostru este de vina; s??ntem permisivi, acceptam ca "merge si asa", adica prost facut, nu s??ntem reactivi, revoltati, nu facem scandal, nu ne indignam. Iar daca chiar nu faci asa, atunci esti c??rcotas, esti privit cu o uimire ostila, ne??nteles, venit de pe alta lume.

La noi se mai v??nd scrinuri fara m??nere la sertare, haine fara nasturi - a cazut la transport etc. -, fara ca sa-ti scada cineva ceva din pret, pentru ca ar aparea ciudat sa ceri o scadere a pretului.
Experientele mele cu meseriasii s??nt numeroase si nu cred ca s??nt singura care ma pl??ng de serviciile proaste de la noi. Poate ca s??nt ghinionista mai mult ca altii. C??nd ma confrunt cu asemenea situatii, desigur ca-l ??njur pe cel care a muncit, dar cred cu tarie ??n context. As putea sa va povestesc de muncitori de la telefoane care ??n vazul tuturor beau bere pe treptele blocului, solidari ??n nemunca, de muncitori ??n parc care joaca carti pe peluza astept??nd, de functionari care man??nca ??ntr-un cadru cu totul informal ??n ochii celor care stau si-i privesc cu ura si frica ca nu-si vor rezolva problemele - "nu-l enervati pe functionar!" -, de lucruri reparate care se strica cum ai ajuns acasa si le-ai ??ncercat etc.

Raporturile de munca pervertite

Exista la noi un consens al alergiei la reguli - cred ca s??ntem una dintre rarele tari ??n care oamenii coboara din autobuz, tramvai ??n capul celor care urca -, o naclaiala a raporturilor de munca - "c??t ma costa?" si frecventul raspuns "c??t credeti!", dialog evitat cu obstinatie la ??nceput pentru a nu mai ??ncapea nici o negociere -, un apetit al impreciziei, ambiguitatii, al situatiilor nedefinite, o toleranta a lipsei de sanctiuni, a anonimatului erorii. C??nd functionarul, lucr??nd adesea ??ntr-un ritm de o lentoare exasperanta - ca si cum ??n aceste servicii s??nt selectati cu precadere flegmaticii -, gresesc, ??n acte, documente etc., se spune "eroare materiala". Un asemenea ghinion te poate purta pe drumuri mult si bine, te poate obliga la procese pentru repararea erorii materiale, te poate costa timp, efort si bani. Gresitii nostri nu s??nt sanctionati, desi ar fi at??t de usor sa mergi pe firul faptelor si sa afli cine a gresit. Lucrul prost facut este tolerat ca doar oameni s??ntem si cu totii gresim.

Este greu sa controlezi tot ce face altul, dar acest lucru trebuie sa-l ??nveti pentru ca mereu te trezesti cu erori. Am ??nt??lnit un t??nar care nu se putea casatori - desi nunta era aranjata - pentru ca ??n buletin era gresita data nasterii si el, conform actului, avea doar 14 ani. Aceasta lipsa de sanctiune, specifica mediului nostru, ??ntareste lucrul prost facut. De c??nd ma stiu, ??n munca nu am vazut penalizari pentru un lucru prost facut, pentru ??nt??rzieri si nici desfaceri de contracte de munca pentru incompetenta. C??nd nu exista constr??ngeri, nu se dezvolta responsabilitatea fata de munca facuta.
Date antropologice de teren arata ca ??n mediul rural, ??n perioada comunismului, raporturile de munca erau pervertite ??n principal datorita presiunii pentru supravietuire. Zile de munca se treceau ??n contul unei persoane anagajate la CAP, dar persoana mai lucra pentru brigadier, cel care facea fisele cu prestatia muncii. Obiceiul mai exista. Se lucreaza pentru sef la ce are el acasa de facut. E simplu, pentru ca managementul pe ierarhie functioneaza, este o practica a societatii noastre.

Preferinta de sine si neglijenta fata de altul

Imaginea negativa pe care o avem despre felul ??n care muncim la noi se vede la tot pasul mai ales c??nd este vorba despre cauze colective. Chiar ieri se spunea la televizor ca s-au pierdut 3 miliarde de lei pentru repararea drumurilor ??n Voluntari care s-a facut de m??ntuiala. La ploile recente, totul s-a dus de r??pa si munca a fost ??n zadar. Unii adauga acestei atitudini fata de munca un ingredient metafizic, care tine de filosofia noastra, de zadarnicie. Dar de ce c??nd oamenii muncesc pentru ei nu muncesc la fel de prost?

Unii sustin ca sistemul de remunerare este prost, ca oamenii care s??nt bine platiti muncesc mult si bine. Are si acest lucru partea lui de adevar. Totusi, la aceeasi salarizare oamenii dau performante diferite.

Oricine poate recunoaste ca ??ntre munca pentru sine si cea pentru binele comun sau pentru altii este o mare diferenta. Decalajul urias ??ntre interesul personal si cel public este vizibil la tot pasul. "Se da rasol" c??nd se munceste pentru altul sau pentru toti, dar exista harnicie c??nd se fac lucrurile pentru sine. De c??te ori nu vad "picnic??nd" muncitori ??n parcuri, pe strazi, la constructii, la orele cele mai ciudate. ?ģn comunism, tot ce era produs rom??nesc era dispretuit. Se stia ca-i prost. Era un noroc pentru noi sa cumparam ceva refuzat la export. Oric??nd se prefera o marfa straina uneia rom??nesti, indiferent de unde era. Existau chiar si specializari: electrice din Rusia, cosmetice din Ungaria, textile din China (si articole de sport, termos) etc. Erai fericit c??nd aveai aspirator Buran, sapun Caola, termos si maiouri chinezesti, becuri rusesti, bomboane cubaneze, cristaluri cehesti etc.
Contextul este totusi mai determinant. O cultura a superficialitatii si tolerantei lucrului prost facut ne face sa functionam de m??ntuiala.

Economia de sine - nu-ti face nimeni statuie, loc caldut de munca, valorizarea statului, a pasivitatii fata de actiune, am putea spune, patologie a actiunii (spun sociologii), mecanisme de control inexistente sau ineficiente, necorelarea muncii bine facute cu prestigiul social, impozitare nemotivanta, protectia sociala prost ??nteleasa, egalitarismul rezidual, toate acestea se vad.

Pare-mi-se ca Tadeusz Kotarbinski a scris "Tratat despre lucrul bine facut". Poate ca ar trebui trecut ??n lecturi de vacanta la elevi.
Limbajul de lemn al CV-urilor
Apr 25th, 2006 by andras
AURORA LIICEANU (Ph. D - Institutul National de Criminologie) de vorba cu Eugen Dumbrava
http://www.hr-romania.ro/index.php?m=3&u=66&a=1158

Eugen Dumbrava - Cum este perceput limbajul de lemn de catre angajatori?

Aurora Liiceanu - In general, un limbaj de lemn are o dimensiune pozitiva si una negativa, daca pot sa spun asa. De pilda, in lumea academica exista un anumit tip de limbaj pe care nu-l poti evita, care nu se poate schimba si care devine ca un fel de dictionar de lucru, reprezinta o terminologie standard.

De altfel, in lucrarile stiintifice, in articole, nu se folosesc mai mult de vreo 15 verbe. N-ai cum sa spui: a infirma, a confirma, a demonstra, a efectua, in alt mod, prin urmare verbele nu se pot schimba. Intr-un fel este un limbaj care nu poate fi imbogatit, nu poate fi inflorit, dar in acelasi timp acest limbaj da o oarecare rigoare continutului, fiind un suport necesar si bun. Astazi se spune ca exista un limbaj de lemn al Uniunii Europene, exista anumite cuvinte care se repeta, anumite formule la recomandari, care sint inerente unui anumit mod de a se exprima si care, bineinteles ca trebuie asimilat de catre toti participantii si utilizat ca atare.

Chiar daca exista mai multe tipuri de formulare a CV-urilor utilizate acum, totusi noi nu avem traditie nici in recrutare, nici in ceea ce se cheama comunicare scrisa, noi sintem un popor cu oralitate si vedeti foarte bine cit de greu patrunde informatia publica in cimpul de interes personal al romanului mediu.

Din aceasta perspectiva au aparut pe piata carti despre recrutare, despre management, despre marketing, despre tehnica interviului, toate in general pe sistemul retetar: trebuie sa faci asa, daca vrei sa devii asa. Fara indoiala ca exista niste legi peste care nu poti trece, de pilda: indiferent in ce maniera iti scrii CV-ul, nimeni nu accepta ca sa primeasca un CV scris de mina. Desi as putea sa spun ca nu e ceva negativ in aceasta privinta, intrucit fiind scris de mina iti da o oarecare informatie despre nivelul de cultura, poate despre exercitiul scriiturii, dar acum intrucit aproape toata lumea scrie indescifrabil, CV-ul se editeaza in format de tipar pentru a usura foarte mult sarcina celui ce recruteaza. Unii angajatori cer o scrisoare de intentie scrisa de m??na.

ED - Care sint sursele limbajului de lemn ?

AL - Exista intre oameni diferente in functie de nivelul de experienta in redactarea CV-ului, intrucit unii au avut pe cineva care le-a aratat cum se scrie un CV la francezi, la americani sau la cei care sint anglofoni.

Un alt reper ar fi acela al motivului pentru care faci un CV. In ce ma priveste, CV-ul meu este pe tipic academic si atunci sigur ca are anumite capitole specifice cum ar fi: lista de lucrari care apar la sfirsit, in alte CV-uri aceasta nu exista. Pentru a fi - de pilda - consultant intr-un proiect anume, din CV-ul meu au fost taiate cu forfecuta anumite lucruri care nu interesau, raminind cele care confirmau mai mult prestigiul social, gradul de participare la diferite proiecte etc.; au ramas de asemenea referintele la activitatea de consultanta, cele care permiteau sa se vada mai mult recunosterea sociala a expertizei pe care o aveam si nu doar recunoasterea intr-un mediu inchis, cum ar fi cel academic.

Un coleg al meu din America mi-a trimis un CV foarte consistent, iar el avea scris sus 'VITA', nu CV, ci simplu 'Vita'. Nu stiu daca la ei la facultate in Iowa se poarta asa sau nu, dar l-am pastrat pentru ca este un model. Informatia despre cum sa scrii CV-ul se ia de obicei in cadrul unei comunitati inchise de la unul la altul sau prin ceea ce numim noi prietenie sau rudenie: o verisoara care stie mi-l scrie si il face la fel cu al ei.

De aceea exista foarte mari greseli in continuturile CV-urilor, in sensul ca se confunda atributiile cu competentele. De exemplu: cind cineva iti spune ca 'nu-i de competenta mea', ar trebui sa plece de acolo pentru ca nu e competent, el ar trebui sa spuna: nu intra in atributiile mele; pe de alta parte a aparut modelul cistigarii intr-o masura mai mare a aprobarii celui ce filtreaza CV-ul, prin prezentarea fotografiei color sau alb- negru.

In lumea academica nu se scrie despre hobby-uri pentru ca acestea tin de identitatea ta privata, pe cind in lumea comerciala a reprezentantilor medicali, a moderatorilor, apar informatii care sint strict private si unde gradul de inflorire este foarte mare, pentru ca nimeni nu poate controla daca iti plac pestii sau daca iti place sa cultivi in gradina. In plus aceste detalii ar aduce informatie despre individ, prin urmare nerelevanta pentru profesie.

ED - Ce motive ii determina pe candidati sa apeleaze la limbajul de lemn?

AL - Cum companiile au in ethosul si in codul lor de comportare activitati de grup sau iesiri din Bucuresti, poate ca unii isi imagineaza ca informatii de tipul: imi plac calatoriile sau imi place sa citesc sau imi place sa-mi petrec timpul intr-un anume fel, constituie indicii despre cum imi petrec eu timpul, care devine un timp liber in mediul public, institutionalizat si nu privat.

Am citit undeva ca 80% dintr-un CV este fals, este minciuna si m-am gindit adesea de ce? Este clar ca CV-ul, are o parte controlabila si una necontrolabila (cea subiectiva, astfel incit sinceritatea sau onestitatea sint greu de verificat), acest lucru se datoreste faptului ca omul isi doreste o pozitie, un post bun. Conform unui principiu psihologic care se numeste dezirabilitate sociala, nimeni, nici o persoana sau individ normal nu doreste cu buna stiinta sa faca o impresie proasta, decit daca are o strategie anume. De obicei acest lucru nu se intimpla.

Aceasta dezirabilitate sociala este o strategie cu componente intentionale si neintentionale. Putem sa ne inflorim personalitatea sau sa ne cosmetizam imaginea noastra, dar o putem face si fara intentie, exact cum se intimpla in acest principiu.

Partea controlabila e cea care tine de actele ce probeaza referintele - desi si acestea pot fi uneori false - dar oricum exista o posibilitate de control. Ce nu se controleaza sint competentele, care pot fi exagerate. De multe ori se intimpla in descrierea activitatilor - acest lucru este o informatie aditionala nenecesara, pentru ca se confunda responsabilitatile sau atributiile si continutul muncii. Daca eu spun ca organizez o conferinta de presa, nu pot sa detaliez acest obiectiv sau aceasta activitate cu pasii sau activitatile care sint incluse (de exemplu: contacte cu ziaristii - e normal ca nu se poate face fara acestia), deoarece astfel CV-ul meu devine mai umflat. Este, ??nsa, mai impresiv.

Exista probabil un circuit neorganizat prin care se comunica prin ghicire cam ce intentie are angajatorul. Exemplu: se stie ca munca in echipa este un 'must' de care nu poti trece si care e cautat de catre angajatori macar formal, daca nu si in mod real, apoi capacitatea de a raspunde cu tot timpul tau liber, de a fi la dispozitia institutiei, deci nevizind un program normat, este codata ca disponibilitate de deplasare, mobilitate si de obicei revine ca hobby, placerea de a calatori. De aici se deduce ca o calatorie profesionala este traita si cu placere de candidat.

ED - Exista surse si in cultura organizationala ce favorizeaza perpetuarea limbajul de lemn?

AL - In societatea noastra ramine de raspuns unei probleme fundamentale de pe piata muncii: cum se face job description-ul? La bugetari, se pare, a ramas o formula finala care anuleaza orice libertate a angajatului de a refuza lucruri care nu intra in job description-ul lui si anume: 'a se raspunde la orice sarcina in interesul intreprinderii', acesta este un lucru care seamana cu urmatoarea formulare: daca te intreaba cineva: 'spune-mi o dorinta' si daca eu raspund cu: 'imi doresc ca sa mi se indeplineasca toate dorintele', atunci eu am acoperit aproape totul si nimic (specific), in consecinta eu devin vindut ca sclav institutiei.

ED - Care este locul atributelor pozitive intr-un CV?

AL - Le-as zice epitete mai pe intelesul tuturor, asa numitele atribute pozitive, care intra intr-un profil psihologic al candidatului, al persoanei dorite de angajator. Se lucreaza mult in planurile imaginare, virtuale, de exemplu: trebuie neaparat sa spui dinamic, intreprinzator, plin de energie, entuziast - cuvinte gasite cu foarte mare frecventa in CV-uri; mai gasesti: bun organizator, integrat in echipa, lucrul in echipa si constiincios, nimeni nu angajeaza un om care nu e constiincios, serios, deci pina la urma ar fi cam pina la 10 atribute pozitive, indiferent de scopurile angajatorului sau de tipul jobului.

ED - Cum percep angajatorii limbajul de lemn al CV-urilor?

AL - Angajatorii nu dau foarte multa importanta sau credibilitate acestei avalanse de termeni care vizeaza activismul si 'committment-ul', esti 'commited', esti 'involved', aceasta exprima faptul ca tu nu esti un angajat pasiv care lasi institutia sa mearga intr-o directie sau alta, ci tu pui umarul la aceasta caruta, care se cheama institutie, organizatie, minister, cadrul social care reprezinta locul de munca unde esti angajat.

Am constatat ca CV-ul este ceva necesar dar nu suficient. Adica este exact ca si corelatia intre inteligenta si creativitate, conteaza foarte mult prezenta fizica, prin urmare as pune mai mult accentul pe interviu si pe un interviu bine stapinit de cel ce angajeaza. CV-ul are si el mai multe filtre: de exemplu primul e urmatorul: tot ce e scris de mina se arunca la gunoi. Culmea, tipic romanesc e faptul ca individul vine cu CV dar nu respecta cerintele postului: ori e mai mare ca virsta, ori n-a terminat facultatea, ori a terminat-o, ori nu e din Bucuresti, mergind in genaral pe principiul ca 'cine stie', in genul asta se poate spune ca principul 'incercarea moarte n-are', exista.

Eu cred ca CV-ul a ajuns in sine un lucru formal si greutatea cade pe interviu, mai precis pe o subiectivitate legata de lucruri neverbalizabile, contextuale, daca nu este facut de specialisti.

ED - Putem vorbi de anumite sectiuni ale CV-ului ca fiind mai afectate?

AL - As sesiza ca exista un limbaj de lemn pe care trebuie sa-l foloseasca in CV candidatii; ei nu pot sa-si permita o libertate foarte mare, sa fie atipici, sa fie spontani, sa iasa din rinduri si atunci ei copiaza aceste atribute unii de la altii.

In acelasi timp ei sesizeaza exprimarea personalitatii in cuvinte, CV-ul are o oarecare rigoare - sa ne amintim ca in trecut CV-ul era o forma riguroasa si disciplinata de a face o autobiografie. Era descriptiva ca o compunere, in care se vedea cit este de neeficient prin faptul ca persoana care citea continutul CV-ului, sublinia cu rosu anumite lucruri, deci practic restul nu interesa, sau era pe planul doi. Se sublinia ce facultate a terminat, unde sta, etc, practic CV-ul vine azi sa faca riguros o realitate care este descriptiva, narativa, iar la sfirsit unii scriu si astazi referinte, de care nu se tine foarte mult cont, pentru ca in acest context al limbajului de lemn si referintele la rindul lor sint masluite.

Nimeni nu se duce sa-si ia o referinta de la cineva de la care ar putea sa-l incondeieze sau ar avea ceva rezerve. Aici este o alta problema: mi se intimpla la recomandari de pilda, studentii, sa fie foarte mirati si neplacut impresionati cind le spun ca le dau plicul si cu iscalitura pe margine. Pentru ca - fiind ca la votul secret - ei se gindesc ca nu au controlul asupra situatiei, iar eu pot foarte bine sa redactez o recomandare cu rezervele respective. Nu vad de ce ar trebui sa negociez cu ei ce sa scriu eu in recomandare, sigur ca asteptarile lor sint pozitive, maxime si aceasta este de fapt problema.

In ce priveste insemnatatea educatiei, peste tot este 'education' care inseamna formatie, ori candidatii spun 'scoala' si dupa aceea 'formatie', iar la formatie pun workshop-uri sau daca au participat la o alta modalitate de formare o pun pe aceea - sigur ca acestea au un caracter formativ, dar educatia formala este separata si se pune in primul rind. Apoi mai exista un lucru care nu se face: in toate CV-urile de factura anglofona se incepe din prezent catre trecut si nu invers, am vazut ca foarte multi candidati nu respecta acest lucru, se incepe cu trecutul si se ajunge la prezent.

La capitolul limbi straine exista de asemenea (nu stiu de ce nu s-au imprumutat modelele externe, poate ca n-au fost la burse, sau nu-l cunosc) modelul: scris, citit, vorbit si la fiecare din acestea sa existe o referinta privind cum se apreciaza abilitatile respective: slab, mediu, avansat sau elevat, nativ, etc. Fara aceste precizari nu poti sa stii care dintre aceste trei componente ale cunoasterii unei limbi este vizata.

ED - Puteti exemplifica tipuri de expresii considerate ca apartinind limbajului de lemn?

AL - Cele mai frecvente aparitii ar fi : 'disponibilitate de deplasare', 'entuziasm' apare iarasi la toti candidatii, abilitati de comunicare' - nu scrie ce fel de comunicare (verbala/ nonverbala). Vorbeam de anumite confuzii: se confunda abilitatile cu cunostintele, pentru ca de obicei se spune 'abilitati' si 'cunostinte' sau e o formula 'abilitati de conducere' si 'lucru in echipa', aproape toti candidatii scriu 'calatorii', eu n-am vazut pe cineva sa nu scrie calatorii si 'lectura', 'internet, 'dinamic', 'intreprinzator', 'perseverent'.

Unii candidati folosesc in loc de 'abilitati in comunicare' 'abilitati in relatiile interpersonale', neintelegind ca de fapt comunicarea este comunicare si relationarea presupune altceva, fapt ce demonstreaza ca exista foarte putina cultura sociala, in sensul ca referinta la competenta interpersonala o include si pe cea de comunicare, probabil ca aici se incurca diferentierea intre competente si atributii. Se mai face o greseala generala daca ati observat in ceea ce priveste motivatia:

Motivatia este confundata cu temperamentul si se spune de exemplu: entuziasm, dinamism, ca si cind referirea la aceste notiuni ar putea insemna ca esti foarte motivat, ca esti tot timpul activ, pentru ca ai o motivatie, ori astea sint mai degraba din perspectiva psihologica mai aproape de dispozitiile temperamentale, decit de motivatie.

Alte exemple de termeni uzati in spiritul limbajului de lemn: 'spirit organizatoric si de echipa', 'rezistenta la efort intelectual' (nu vad de ce s-ar folosi pentru ca sarcinile nu sint intelectuale neaparat), responsabilitate, adaptabilitate rapida (acestea le pune la abilitati personale - evident ca nu sint abilitati, sint trasaturi de personalitate si se confunda). Mai exista o problema: aceea a scrisorii de intentie, care dintr-o anumita perspectiva e un fel de relicva narativa a vechii autobiografii - mai precis a unor parti din aceasta .

ED - Cum sint tratate aceste CV-uri?

AL - In general majoritatea angajatorilor considera ca un candidat bine informat este cel care face un CV complet, confirmindu-se ca a mai avut aeasta experienta in trecut, deci a mai vazut si alte CV-uri, s-a informat, in general acest tip de candidat nu face o impresie proasta.

Pentru angajator nu e de mare folos, pentru ca el trebuie sa depisteze intr-un CV daca acel candidat are o rigoare mentala sau nu. Nu se folosesc in CV-uri referintele la elementul timp, adica simplul fapt ca esti 'bine organizat' nu spune nimic despre timp (ex: pot sa am sosete, maiouri, care sa fie perfect organizate, dar imi ia 15 ore ca sa fac ordine intr-un raft). Prin urmare elementul timp, de planning al timpului, care e legat de organizare, nu apare in nici un fel de CV, ceea ce ma face sa cred ca tine si de faptul ca asa cum se spune, romanii nu au presiunea timpului, deci si un prost raport cu timpul.

ED - Ce ati recomanda angajatorilor pentru a le face fezabila munca?

AL - Ca sa le usureze foarte mult treaba as merge pe sistemul CV-ului structurat pe sectiuni, pentru ca este un exercitiu de rigoare si pentru cel in cauza, il formezi chiar daca nu il angajezi, lasi pe el o amprenta, simplifici munca altuia cu care va avea de a face.

ED - Candidatilor ce le recomandati?

AL - Recrutarea este un lucru fascinant, nimeni nu poate sa spuna ca ai facut o recrutare perfecta, lucrul asta nu trebuie reprosat nimanui, dar pentru ca nu poti sa ai o informatie totala despre individ nu poti sa stii sigur daca este potrivit sau nu.

Am constat ca angajatorul nu angajeaza persoanele pe care ai crede tu ce le va angaja, in general angajatorii angajeaza persoane cu dependenta de grup, nu cu foarte mare initiativa, persoane care pot cadea intr-o rutina eficienta - si care nu ameninta pozitii in firma, stabilitatea si cultura acesteia, ethosul firmei.

Este bine de stiut ca a aparut de exemplu, negocierea la telefon, a inceput sa se rafineze productia de carti din aceasta zona, se vorbeste de recrutari sau de examene in care sint prezente atit partea cu argumente pro cit si cea cu agumente contra.

Am observat cu bucurie ca exista situatii in care li se spune candidatilor ca sint supra-specializati, nu e bine sa angajezi un om din acesta pentru ca el va lucra de nevoie, dar va fi extrem de frustrat.

Tot din perspectiva candidatului, cred ca as incerca sa codific intr-un fel nevoile celui care angajeaza, sa stiu foarte clar ceea ce este specific, as incerca sa ma lamuresc pentru ca de pilda limba engleza trebuie inteleasa intr-un fel adecvat in raport cu semnificatiile din limba romana. In limba romana nu avem: 'goal', 'objective', 'purpose', etc., avem in schimb 'obiectiv' care este importat si 'scop', nuantele acestea au un continut ce trebuie inteles si nu compromis, altfel il poti deruta pe cel caruia ii dai informatia. As merge pe formula aceea in care exista o fisa ce continea anumite trasaturi, iar cind te recomanda cineva tu trebuie sa le bifezi (in cazul in care cunosti pe cineva de 3 ani poti sa-ti dai cu parerea).

Niciodata nu am vazut 'finalizarea' unei activitati ca fiind esentiala pentru evaluarea in recrutare. Este un lucru foarte important de stiut, pentru ca sint oameni intotdeauna ocupati care nu termina niciodata nimic, ori pentru anumite domenii de activitate este foarte important sa ai si confirmarea finalizarii ei.

Sint anumite lucruri care se incurca din perspectiva terminologiei utilizate, intre abilitati si cunostinte. Nu apar in CV nici referintele la stilul de lucru (exista bancuri despre cv si valorile prezente pe piata muncii, cum ar fi de pilda: "care e problema ca nu faci nimic? este ca nu stii niciodata cind ai de terminat "), este un domeniu care nu e pus la punct si atunci cind e perfect riguros totul intr-un limbaj de lemn, in care se stabileste un vocabular necesar care sa prinda calitatile trasaturile, chiar si atunci nu este suficient, esential este sa prinzi informatia in categorii si sa te exprimi asa cum vrea sa auda angajatorul, sa te exprimi pe tine, sa dai referinte despre tine in limbajul lui nu al tau.

ED - Aveti pentru final o remarca?

AL - Ne miscam pe un teren al virtualitatii si al reprezentarilor noastre mentale care tinde sa antreneze si un subiectivism specific. Nu poti sa te pronunti cu certitudine in privinta impactului limbajului de lemn, citeodata firma de recrutare sau angajatorul apreciaza limbajul de lemn, alteori se multumeste sa constate ca se aseamna cu un alt CV; nu cred ca din nevoia de simplificare angajatorii cauta sa-si puna probleme dincolo de limbajul de lemn, e doar un semnal pe care vrem sa-l tragem pietei de recrutare.
Nepotismul intre toleranta si evitare
Apr 25th, 2006 by andras
AURORA LIICEANU intervievata de Eugen Dumbrava, http://www.hr-romania.ro/index.php?m=3&u=66&a=1159

ED - Care credeti ca s??nt principalii factori favorizanti din Rom??nia?

AL - ?ģn Rom??nia nepotismul nu numai ca este prezent, dar este si acceptat, asa cum respiram. ?ģn buna parte cred ca este legat de evolutia civismului, ??n care capacitatea noastra de a ??ncurca planul public cu cel privat este o realitate. Sigur ca exista si ??n domeniul privat, ??n care toata familia poate sa activeze sub o forma sau alta, ajut??ndu-se sa faca sa functioneze o ??ntreprindere familiala. Dar singurul domeniu ??n care ar trebui sa nu existe acest lucru este sistemul bugetar, unde se manifesta acelasi lucru ca ??n zona privata.

Exista anumite tipuri de munca ??n care ??n mod inevitabil oamenii se aleg ??ntre ei si familia ??ntreaga ??ntelege o anumita valoare care devine o valoare colectiva.

Ma g??ndesc la cei care lucreaza ??n televiziune. Este de neconceput ca unul dintre membrii familiei sa vina la ora 17:00 acasa, iar altul sa aiba un program ??n care sa plece noaptea si sa vina tot noaptea. E nevoie de o anumita ??mpartasire a timpului liber si a celui ocupat ca sa existe o coerenta a familiei. Vreau sa spun ca nu pentru aceste principii neaparat poti sa gasesti ??n televiziune oameni care s??nt rude, nepoti, verisori, sot, sotie, ci dintr-un motiv mult mai pragmatic: ??n primul r??nd pentru ca stau ??mpreuna, pentru ca se simt protejati, pentru ca se prelungeste securitatea mediului privat ??n mediul public.

La noi nu exista nici un fel de lege ??n acest sens, pe de alta parte exista traditia ca un copil dintr-o familie de avocati sa devina avocat. Similar pentru medici: la facultatea de medicina s??nt copii de medici si desigur ca ei profita de experienta sociala pe care o au parintii si de relatiile lor, usur??ndu-li-se drumul, familiariz??ndu-i cu normele de grup, valorile si cultura unui anumit mediu catre care ei aspira. Pentru cine vine din afara, acest lucru este dificil de sesizat. Fiica unui mare plastician rom??n, care terminase liceul de arta, se decisese, ??n perioada comunista, sa renunte la formatia sa, g??ndindu-se ca artistii o duc foarte greu. C??nd a intrat la facultatea de stomatologie a fost fericita, dar ??ntorc??ndu-se acasa dupa prima zi de scoala, a relatat dezamagita si speriata ca la strigarea catalogului profesorul ??ntreba pe cel care se ridica ??n picioare: Tatal tau lucreaza la Municipal si mama la Caritas? sau tatal tau este la Urgenta si mama la Filantropia ? si tot asa.

Anumite abordari din literatura de specialitate spun ca unele firme straine au angajati dintre membrii aceleiasi familii, altele interzic cu desav??rsire acest lucru. Exista si ??ntr-o parte si ??ntr-alta argumente pro si contra. Noi transferam comportamente specifice domeniului privat ??n domeniul vietii noastre publice, sociale. De pilda, eu ma duc la slujba si ??mi serbez ziua cu toti colegii; as putea sa spun ca mi-o fac ??n mediul institutional si nu ??ntr-un spatiu privat. Dar, ne putemn pune ??ntrebarea: atunci c??nd o firma aduna toti angajatii pentru a se ??nt??lni s??mbata, ??n week-end sa man??nce mici nu este acelasi lucru? Nu e acelasi lucru, la o privire mai atenta.

Sa va spun de ce: daca ??n primul caz 'privatul' este adus spre 'public' ??n cazul al doilea identitatea publica este mutata ??n spatiul privat, directiile s??nt diferite chiar daca lucrurile seamana si ??ntr-un fel lucrurile se petrec din motivatii diferite (ex: cineva ??mi spunea despre o firma nemteasca ??n care seara au baut bere toti de la firma si a doua zi i s-a desfacut contractul de munca, pentru ca existau motive ??n acest sens - la noi asa ceva ar sidera, ar indigna total: cum poti sa faci asa ceva?, acolo pentru ca nu se amesteca una cu alta se poate ??nt??mpla si asa ceva.

Este adevarat ca ??ntr-o institutie se slabeste spiritul critic sau capacitatea de a face cuiva observatii ??n situatia ??n care contabilul este fiica unui coleg, pot eu sa mai spun ceva? Nu se poate face asa ceva. Un scenariu similar poate fi si pentru cazul sotiei cuiva din companie.

Psihologic este corect pentru ca ??n psihologie exista fenomenul numit favoritism de grup. Orice om ??si favorizeaza grupul caruia ??i apartine (aceasta ??nsemn??nd grupul mare sau grupul mic).

Exista si favoritismul de sine asa cum am vazut ??n CV, c??nd eu ma prezint pe mine, ma favorizez, ??ntr-un fel raspunde unei afectivitati, unor logici afective care s??nt rasp??ndite si firesti. Partea proasta este ca de foarte multe ori c??nd m-am intrebat de ce si-ar angaja cineva fata, nora, etc., raspunsul a fost urmatorul: pentru faptul ca este nora mea, fiica mea, baiatul meu, unchiul meu sau matusa mea si nu am de ce sa o/??l sacrific, ori s??nt situatii ??n care prin pozitia pe care o ai trebuie sa stii limpede ca nu e corect sa-i aduci ??n companie, indiferent c??t de bun este. Daca este foarte bun, se poate descurca si ??ntr-un mediu neutru.

ED - Cum ati descrie un angajat ajuns ??ntr-o companie printr-o relatie de acest fel, care ar fi profilul?

AL - ?ģn primul r??nd profilul este al unui om care cauta sa-si gaseasca acest mediu caldut si permisiv, care poate sa nu tina toata viata si practic nu se stie daca se va orienta si ??n alta parte, prin urmare ??ntr-un fel ??l handicapezi cu buna stiinta si ??n loc sa ??l ??ndepartezi de l??nga tine, sa se ??nvigoreze, sa devina autonom, ??l faci dependent de o situatie; probabil ca ??n numele dragostei se fac tot felul de erori de genul acesta si, ??n general, nu cunosc copii care sa refuze aceste privilegii de s??nge. E tentant, mi s-a ??nt??mplat sa vad copii de nomenclaturisti care pe de o parte ??si criticau si ??njurau parintii, iar, pe de alta parte, se lasau ajutati de ei, av??nd ??nlesniri, profit??nd deci de avatajele pozitiei parintilor. Ori profiti si nu mai spui nimic, ori te desprinzi si traiesti pe picioarele tale.

Mai exista si servilismul general, ??n sensul ca nu trebuie sa ti se acorde anumite merite daca te cheama cumva anume. Mi s-a ??nt??mplat ??n facultate sa vad copii de personalitati publice care luau 10 fara sa intervina cineva. Nimeni nu risca un conflict posibil cu parintele sus-pus.

ED - Acesti oameni ram??n datori institutiei. Cum vedeti o astfel de organizatie?

AL - ?ģn general s??nt supusi, oarecum izolati, s??nt grefati pe un sistem si ram??n cu un statut inferior.

La noi toleranta e foarte mare. Noi s??ntem ca popor cantonati ??n valorile interpersonale, ??n relatiile noastre directe - ceea ce ??nseamna familie si foarte putin ??n jurul familiei.

Noi nu am trecut la eul social, de aceea nici nu exista echilibru ??ntre indivizi ??n privinta perceperii diferentei dintre binele comunitar si cel personal.

Acesta se poate face numai ??n masura ??n care poti sa dezvolti ipostaza ta sociala, ??n care ??ntelegi civismul, ??ntelegi faptul ca nu irationalul si amorul te duce la progres, ci ratiunea si interesele comune, solidaritatile explicite, care nu functioneaza pe baza ca '??mi place/ nu ??mi place', 'e simpatic/ nu e simpatic', ci pe baza intereselor pe comune.

Comunitatile care functioneaza pe valorile interpersonalitatii s??nt comunitati care traiesc ??ntr-un prezent, asa cum e el. Ele supravietuiesc, de fapt. Obiectivele si nevoile oamenilor ??n societatea noastra s??nt legate de o familie: c??nd cineva se duce de exemplu sa lucreze la sute sau mii de km de tara, si toti se pl??ng ca se duce acolo, sau la loto c??nd ??l ??ntreaba ce va face cu banii, el este pe planul doi, el e secundar, pe primul plan s??nt copiii, familia. Unii oameni muncesc toata viata pentru copiii lor, adica ei nu exista dec??t ??n acest context, iar daca ar avea independenta, adica daca ar avea proiecte personale ar fi imediat interpretati ca egoisti, ingrati. Acestea s??nt valorile si asa esti perceput la noi, aici este o problema.

Si mai coreleaza si cu faptul ca noi confundam proprietatea noastra cu ceea ce era proprietatea de stat, usurinta morala cu care se fura de la stat, de aici si ne??ntelegerea ideii de stat si de bine comunitar, la noi ca sa vina sa-ti lucreze oamenii de la ??ntreprindere acasa si sa-ti repare ceva, e privit ca firesc, toata lumea accepta, nimeni nu se ??ngrozeste, valorile s??nt importante aici. Ori stiti foarte bine ca natura umana este aceasi indiferent daca mediul cultural e diferit, numai ca mecanismele de control s??nt foarte diferite, si c??nd cei ce exercita controlul ??mpartasesc aceleasi valori, sigur ei nu-si mai confirma rolul de control.

?ģn Franta primarul ??i cheama pe muncitori sa-i sape gradina de acasa? Ar fi o oroare generala, exista o indignare generala, pe c??nd la noi toata lumea stie ca se traieste din aranjamente din acestea si raportul contractual este dezvoltat pe verticala.

ED - Ce sansa au candidatii care vor sa iasa din r??nd si vor sa se promoveze ??ntr-un mediu ??n care nepotismul este la el acasa?

AL - Sansele s??nt foarte mici si eu cred ca de aici provine, ??n buna parte, pesimismul social: faptul ca la un moment dat ajungi la concluzia ca a fi bun nu e suficient, ba uneori e chiar daunator sau cum spune o amica de-a mea, ideea ca esti foarte bun - nu ca esti de ne??nlocuit ??n termeni metafizici - ci ca "e plin cimitirul cu oameni de ne??nlocuit". Lucrurile merg ??nainte chiar daca a fost angajat un om slab ??n locul tau, lucrurile merg ??nainte, prost/ bine, sa nu cumva sa te ??mbeti cu aceasta bautura si sa crezi ca fiind foarte bun o sa ajungi undeva, pentru ca pur si simplu a fi numai bun nu-ti ajunge. Esti bun ??n raport cu ceva, dar daca dintre 10 candidati cineva are interesul sa-l puna pe cineva, desi stie ca esti cel mai bun, sa nu crezi ca fiind cel mai bun vei fi preferat.

Acesta e un lucru pe care trebuie cu parere de rau sa-l ??ntelegi, de aceea exista la noi aceasta mentalitate a lipsei de initiativa. Am vazut-o la foarte multi tineri ca pe o strategie ciudata: nimeni nu merge pe calea cea dreapta, toata lumea ??ncearca pe ocolite, pentru ca nu are o ??ncredere ??n calea dreapta si pentru ca spun ca si calea dreapta e buna, trebuie sa ai si o varianta 'pe ocolite', nu-i suficient sa te bazezi numai pe cea dreapta.

Din acest motiv mai apare o distorsiune cum ar fi ??ntrebarea: 'stii vreun loc de psiholog?', dar nu ??ncepe cum ar fi normal: 'stii pe cineva care sa faca treaba aceasta? Pentru ca e vorba de 'facut', stie sa faca aceasta, stii 'unde' ??nseamna sa ??ncepi ??nvers, ca si c??nd locul conteaza si nu ceea ce trebuie sa faca individul, prin urmare ceea ce trebuie de facut e secundar.

ED - Aveti o remarca ??n final?

AL - Omul e suspicios pentru ca s-a creat aceasta mentalitate generala de a nu avea ??ncredere ??n drumul direct si ??n corectitudine: ma duc frumos si ma ??nscriu la concurs etc. Pe de alta parte mai este si caracteristica generals de toleranta scazuta la esec. Am constatat ca de exemplu toata viata unui individ nu tine numai de inteligenta, de trasatura aceea sau de cealalta, ci tine fundamental si de atitudinea fata de esec sau fata de succes. Aceasta atitudine este legata de imaginea de sine si ??ti alimenteaza curajul, provocarile la care esti expus etc. Ori c??nd ??i ??ntrebi pe parinti (profesori) - domnule nu ma intereseaza daca e foarte bun daca e foarte prost sau daca e harnic, ci ma intereseaza cum face c??nd are un esec: se lasa, rezista, cere ajutor, da telefoane, cum face, ce strategie ??si face c??nd se confrunta cu succesul sau cu esecul - nu stiu ce sa spuna despre copiii lor.

Acestea de fapt ne determina comportamentele si gesturile pe care le avem ulterior ??n viata, ??n anumite situatii, ori aceasta perceptie nu este at??t de constientizata la noi, adica nu toata lumea este ??ncapat??nata sa spuna: nu ma las, s??nt oameni care cedeaza imediat, s??nt oameni care au nevoie de lauda, s??nt altii care n-au nevoie de lauda si e foarte subtil jocul acesta care se construieste personal, ??n termeni de reusita sau nereusita. Unii pun efectele pe seama altora, altii le pun pe seama lor, ??n general a doua categorie e mai rara ??ntruc??t noi s??ntem un popor externalist, iar explicatiile noastre la esec s??nt externaliste.
Fenomenul \'downshifting\' - Sau \'dincolo\' de top management
Apr 25th, 2006 by andras
AURORA LIICEANU de vorba cu Eugen Dumbrava, http://www.hr-romania.ro/index.php?m=3&a=1388

Despre noi se spune ca sintem o societate de supravietuire, o societate premoderna, ca avem comportamente de ev mediu, ca la noi violenta este mare, dar are expresii nemoderne sau premoderne. Nu ma refer la cruzime, ci la modul in care operezi sau treci la act. In ceea ce priveste fenomenul de downshifting, nu cred ca a aparut inca la noi. De ce nu cred? Downshifting-ul se refera la etica muncii, la valorile individului si felul in care el isi bugeteaza ca timp viata si la sensul pe care il da vietii in raport cu motivatiile lui, cu aspiratiile lui.

Downshifting-ul s-a nascut din acest refuz al societatii occidentale (care de fapt este o expresie postmaterialista) de a nu te inregimenta, a deveni sclavul valorilor materiale si de ati consuma toata existenta alergind dupa bani, dupa o pozitie ierarhica. Din punct de vedere psihologic inteleg ca downshifting-ul inseamna renuntarea la motivatia extrinseca si axarea pe motivatia intrinseca, acel refuz de a intra intr-o anume inregimentare (prin dresaj), refuzul pozitiei, refuzul salariilor mari etc. Ideea de baza este ca de fapt calitatea vietii individului, care este data nu de felul in care se pozitioneaza el din punct de vedere material -nu iti trebuie atit de multi bani ca sa poti sa fi fericit, multumit in viata -, ci de faptul ca poti profita, sa zicem inteligent, de timpul pe care il ai de trait, astfel incit sa nu devii un sclav al muncii. Prin urmare, e vorba de o etica a muncii.

Downshifting-ul nu poate fi la noi, pentru ca noi sintem dupa parerea mea, o societate care am demarat dupa '90 in plin materialism grosolan si exagerat, in care banul si acumularea de bunuri materiale este o dominanta a vietii.Toata lumea priveste cu admiratie si invidie desfasurarea cursei achizitiilor materiale, lucru care in strainatate a inceput sa fie pus sub semnul intrebarii. Din aceasta perspectiva un om din est (din tarile postcomuniste) o sa fie mai bine imbracat decit unul din vest, o sa isi doreasca o masina mai buna, o sa fie cum se spune, victima societatii de consum intr-un mod cu totul necritic, o sa-si ia tot ce este mai scump si o sa o faca ostentativ si in mod excesiv. Deci noi, in momentul de fata, sintem o societate cu valori materialist - excesive, spre deosebire de cealalta societate, in care oamenii profita de tot ce este modernitate pentru a spori confortul vietii, dar si calitatea ei.

Eugen Dumbrava: Ce factori credeti ca favorizeaza tranzitia aceasta la ei, de la acele valori centrate pe forma si nu pe continut, la cele de fond?

Aurora Liiceanu: Eu cred ca nivelul de la care pornesc ei este mult mai inalt decit al nostru. Adica ei nu au o populatie care supravietuieste ca la noi si aceasta conditie bazala, minima pentru a trai relativ decent este realizata cam la toate categoriile sociale. Faptul ca exista oameni care stau pe strada, sau care refuza sa intre in alt tip de inregimentare, in aceasta ordine a vietii, tine si de o patologie sociala care este legata de postmodernism, nu tine de saracie, pentru ca in strainatate abundenta de lucruri materiale fac sa existe o anumita satietate. Cu alte cuvinte, cu doua perechi de blugi si cu zece maiouri poti traversa o vara. Noi cred ca sintem intr-o perioada in care a inceput sa se vada aceasta adictie de shopping, care tine de centrarea de materialism, prin manipularea sau si prin manipularea data de publicitate, care indeamna necritic catre consumerism.

Asta nu inseamna ca la ei nu exista asa ceva, insa sint mult mai potoliti si ceea ce este interesant este aparitia acestui curent critic ca schimbarea a stilului de viata. La noi nu exista deloc o atitudine critica, ba dimpotriva, cum am mai spus, este vorba de invidie si chiar o rautate de a scotoci, sa vezi cit si-a mai luat, cite vile si-a luat, cum e vila etc. Exista o dorinta evidenta a unora de a fi invidiati pentru bunastarea lor materiala excesiva pe care ei o coreleaza cu reusita sociala sau cu reusita existentiala. Numarul, cantitatea conteaza si pretul.

In general downshifting-ul pune accentul asupra unei idei importante: exista si alte laturi ale vietii care sint importante si pe care le poti realiza daca ai bani, dar nu neaparat foarte multi bani: relatiile, prietenii, placerea de a sta la ora 11 dimineata pe malul unui riu, sau trezitul de dimineata la ora 10, cu gazeta in pat etc. Aceasta incarcare, acest burnout (combustie interna), sau saritul sigurantelor impinge individul catre o limita psihologica a disponibilitatii individului, a mobilizarii lui.

Societatea noastra este mult mai inegala decit a lor, la noi avem un amestec intre traditionalism si conformism. Vedem o graba teribila a tinerei generatii de alerga dupa bani si de a uita sa traiasca. Pentru ca sa ilustrez acest lucru am gasit un text foarte critic, in care un specialist in marketing se refera la ce se intimpla la noi in Romania: "am vazut fete care, atunci cind s-au angajat in agentie, erau ca niste mere sanatoase din care iti venea sa musti cu pofta; astazi sint niste scovergi iradiate de computer si nu m-ar mira sa aflu ca uterul li s-a uscat si ca nu vor mai fi niciodata in stare sa fie mame. Oricum, ar gasi cu greu un barbat la ora la care pleaca de la birou si daca ar apela la solutia cea mai la indemana, un coleg de birou, tot nu ar plesni-o: e cunoscut faptul ca stresul cauzeaza sterilitate masculina. Probabil ca la ora la care scriu aceste rinduri ele se afla tot la birou (in vreme ce ei isi trag in cap cu sortimente de tarie combinate cu beri) bibilind un mediaplan sau pregatind press release-ul unui client isteric si mitocan care nici macar nu stie sa spuna "multumesc". Pentru simplul motiv ca "doar te platesc, nu?" (prefata la cartea lui Beigbeder, 2004).

In nici un loc, sau meserie, densitatea de impostori pe metru patrat nu e mai mare ca in marketing si publicitate". Am citat acest lucru pentru prima parte, pentru ca sint segmente ale populatiei, care sint extraordinar de incompatibile cu alte segmente. Discrepantele in societatea romaneasca, nu numai materiale, ci si de mentalitate sint extraordinare si din aceasta perspectiva noi nu mai vorbim acum de oameni tineri, de oameni in virsta, ci de culturi organizationale. Sint lumi si lumi: fetele de la banci, baietii de la banci, vinzatoarele din mall, fetele din publicitate sau cele din media.

E interesant ca mai mult este afectata partea feminina, pentru ca, daca inainte exista acest stereotip - cind ai o fata este bine sa intre in invatamint (invatamintul a fost totdeauna feminizat, pentru iti permite sa mai cresti un copil, sa mai faci o mincare, sa mai stai pe acasa si sa ai timp pentru datoriile de femeie, care trebuie sa tina si o casa), astazi, este ciudat pentru ca nu se mai intimpla, fetele nu se mai fac deloc profesoare - intra in jurnalism, daca au noroc lucreaza la televiziuni -, iar cele care mai exista se duc mai degraba la gradinite particulare pentru bani mai multi. Deci, majoritatea intra in jurnalism si in marketing, profesii extrem de consumatoare de timp, extrem de mobile si de dinamice, la care salariile pot fi substantiale, dar daca stai sa te gindesti mai atent iti dai seama ca de fapt sint foarte prost platite pentru cit de rar dai pe acasa.

De ce a aparut downshiftingul? Pentru ca este vorba de manipulare, de o anume conditionare in privinta statutului de consumator. Se zice ca femeile vin tarziu acasa, dar cu foarte multi bani, cu banii aceia cumpara foarte multe lucruri si il fac pe copil sa devina la rindul lui consumator si il conditioneaza. Copilul, la rindul lui, este plin de bani, dar fara parinti - copilul neglijat dar cu bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de acasa. Consumul de droguri este si o forma de protest nu numai o adictie, un semnal de alarma pentru parinti, pentru ca imitatia nu este suficienta ca sa explice raspindirea acestui fenomen.

Ca fenomen, downshifting-ul nu merge la noi, mai ales pentru ca el are si o componenta intelectuala, care include preluarea critica a valorilor, posibilitatea de a fi reflexiv cu propria ta viata, plasarea intr-un cimp al invatarii de calitate ai al cresterii personale, practic imposibila in conditiile in care stai zece ore la serviciu, te duci la workshopuri, teambuilding-uri, (aflate la noi in plina moda). Toate duc la confiscarea individului pentru profit.

Tineti minte ca in '90 atractia fata de domeniul privat a fost marita si prin schimbarea limbajului de nomenclatura a muncii, orice contabil era director economic. Toate aceste etichete care citeodata nu mai aduc bani, dar care psihologic motiveaza individul si il fac ca sa accepte sa lucreze mai mult, uneori fara o crestere salariala, pentru prestigiu, flateaza nevoia de statut. Este vorba despre o nevoie psihologica folosita foarte mult in manipulare. Atita vreme s-a spus ca nu este bine sa existe relatii sot-sotie la slujba, acum se reia ceva care seamana foarte mult cu comunismul. Dimpotriva, trebuie sa fie casatoriti, sa stea cit mai mult acolo, sa aiba gradinita pentru copii si unde sa manince, individul nu mai are decit week-endul care uneori poate fi petrecut cu colegii de la slujba in continuare, deci practic este o "deprivatizare" a individului. Acesta se intimpla la noi si oamenii nu au nici un pic de spirit critic, au sarit cu atita graba in aceasta poveste care este realmente gindita foarte bine, tocmai pentru a confisca total un individ in favoarea profitului. Psihologii s-au gindit foarte bine, creste numarul de divorturi, femeile si barbatii nu mai pot sta impreuna nici macar in week-end deoarece toate aceste reuniuni (teambuildinguri) se fac de obicei in afara, se cheltuie foarte multi bani, te incinta ca este un hotel scump, dar trebuie sa raspunzi la intrebarea ce se intimpla cu familia, pe care nu poti sa o neglijezi.

ED: Totusi acesti oameni, managerii de top, iau niste decizii, de a se intoarce putin la ceva anterior, la un stadiu pe care ei l-au depasit prin formare, prin socializare, prin performanta.

AL: Decizia de intoarcere tine foarte mult de individ, aceste decizii nu sint luate de oamenii medii care sint la baza ierarhiei, le iau persoanele care sint in top, care sint cel mai mult consumati de munca lor si care adopta fara sa constientizeze suficient un comportament similar cu cel al hotului: mai fur o data si dupa aceea ma opresc, dar pina la urma te prinde pentru ca trebuie sa stii cind sa te opresti.

Ideea transmisa prin downshifting este aceea de a invata sa stii cind sa te opresti, pentru ca nu ai nevoie de mai mult ca sa poti sa ai satisfactii nebanuite in viata, sa nu devii un robot, un om "simplificat", un nevrotic sau un isteric. Acesta necesita o depasire a ideii de supravietuire, un om care supravietuieste fie nu mai face nimic si atunci il tiraste societatea ca stat, fie intra in aceasta cursa pentru ca nu mai vede nici o alta alegere. Cind ai foarte multi bani si continui sa muncesti ca un robot, sau cind ai mult mai mult decit iti trebuie, ideea de a reconsidera ce iti trebuie (cu cele doua componente: materiala si spirituala) e vitala.

Partea spirituala nu se poate face in supravietuire. Deteriorarea relatiilor interpersonale este o consecinta a lipsei de timp. Vedem in filme politisti extraordinar de motivati, care lucreaza foarte mult si sint parasiti de sotii (aici poate ca nu este vorba de partea materiala ci de faptul ca nu esti in stare sa ai o proportie fericita, echilibrata intre investitiile pe care le faci profesional fata de cele pentru familie), care stau cu o sticla de whisky singuri in camere destul de modeste. Este vorba de a-ti regindi existenta si de a vedea ce prioritati trebuie sa ai in raport cu o existenta in care sa nu uiti ca exista si natura si timp liber, sa revalorizezi prietenii si lectura, sa te uiti in dreapta sau stinga, sa ai surse multiple de satisfactie personala. Acest lucru cred ca la noi inca nu este posibil, sintem inca morti dupa vitrine.

ED: Da, sintem inca in adolescenta vietii daca ar fi sa ne raportam la ceea ce este in vest. Voiam sa va mai intreb ceva legat de alternativele conceptului de downshifting. Ce altceva mai ofera downshifting-ul, in afara de aceasta orientare catre sine, catre relatii, ce alte variante iti mai ofera, pentru ca o data cu restructurarea valorilor nu vei mai avea aceleasi perceptii vis-a-vis de sentimentul de proprietate? Practic se schimba totul.

AL: Cred ca downshifting-ul aduce o mai buna convietuire intre "a fi" si "a face", pentru ca se zice ca occidentul este centrat pe "a face", fara simt critic, iar ceilalti sint pe "a fi", fara simt critic (se zice ca in India exista obezitate spirituala, iar in America exista obezitate materiala). Totusi in civilizatie exista nevoia de confort, de a nu te chinui, nu poti dormi pe strada, nu poti trai in halul in care se traieste in tarile cu obezitate spirituala. Nu sintem in stare sa luam ce e bun dintr-un loc si ce e bun din celalalt loc si sa facem o sinteza care sa fie superioara fiecareia din cele doua forme, sa nu traim in extreme.

Retina isi pierde sensibilitatea atita vreme cit nu mai exerseaza alt peisaj decit canile de cafea, aparatele de facut cafele si monitorul computerului. De altfel si lectura s-a pierdut tot din acest motiv si cred ca se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct de vedere psihologic: se mareste nevoia aceasta isterica de alternanta, de schimbare pe care o propune modernitatea in detrimentul capacitatii de concentrare. Filmele de actiune induc un ritm alert al vietii, care se rasfringe asupra psihismelor noastre.

Toefler spunea ca oamenii nu mai investesc in alti oameni, investesc in obiecte de aruncat, de unica folosinta. Ei uita ca obiectul nu are numai functia de obiect, ci ca el reprezinta un capital de memorie identitara. De aceea isi iau oamenii amintiri cind fac turism, nu isi cumpara obiectul ci isi cumpara semnificantul.

Un anumit tip de cultura a relatiei se pierde, avind in vedere ca intr-un film sintem intersanjabili, oamenii nu se mai fixeaza in relatii de lunga durata, sintem ca intr-o miscare browniana, toti oamenii sint frumosi, frumusetea se vinde, aceasta cursa de a fi altul si un refuz de a fi tu pina la urma.

Aceasta necorelare intre nevoia de afirmare a Eu-lui (a devenit din ce in ce mai mica afirmarea de sine, trebuie sa semeni cu Cher, cu Britney Spears) si dependenta de altii, de grup, reprezinta o negare a unor principii psihologice adinci, care sigur modifica structura personalitatii. Nevoia excesiva de imitare - modelele celebritatii -, admiratia pentru persoanele cu vizibilitatea sociala, care apar la televiziune, publicitatea, aceste identificari care se propun si care sint preluate cu totul necritic este proprie prezentului. Televiziunea - a aparea pe sticla - este o oportunitate foarte cautata pentru ca vizibilitatea sociala poate avea efecte pozitive: gasesti o slujba, iti faci relatii, te poti cupla, poti sa faci aranjamente, te poti "marketa" etc.

Downshiftingul este un si un refuz al formei fara continut. Astazi, industria schimbarii, a denaturarii, sau a renaturarii chirugia estetica, de pilda - e la moda pentru ca inegalitatea prin natura era singurul lucru care facea ca oamenii sa fie diferiti cel putin din punct de vedere fizic. Acum daca se pierde acest lucru - cum este si firesc - posibila explicatie ar fi ca nu putea sa se nasca decit intr-o epoca in care s-a lansat transplantul si clonarea. Cineva spunea intr-un interviu ca "toti oamenii vor fi foarte diferiti, foarte frumosi, la fel". Nu este decit o schimbare a formei, continutul nu conteaza. Imaginea este totul.

La aceasta idee a valorilor, ca problema epocii noastre se ajunge prin identitate, sintem in pline provocari ale identitatii: cine esti, ce alegi, de unde esti, din ce grupa faci parte, ori nici postmodernitatea nu trebuie luata cum este, lucru valabil si pentru modernitate. Revenind la aceasta chestiune vreau sa spun ca avem foarte multa informatie, cimpul de alegeri este urias, dar ne lipseste discernamintul si ne lipsesc criteriile. De ce este bine asa si de ce nu este bine asa? Daca inainte opozitia ??ntre bine si rau avea o demarcatie clara, existau percepte religioase - asa e bine, asa nu e bine -, astazi nimeni nu iti spune ce e bine si ce e rau. Tu trebuie sa alegi si sa suporti consecintele.

ED: Estimati ca vor exista niste apropieri intre marile companii si fenomenul downshifting, pentru a impiedica exodul de capital uman catre aceasta deschidere a vietii?

AL: Nu stiu, ma gindeam ca exact acest evazionism va fi preluat de cineva care va vedea un profit, l-ar prelua si apropia, l-ar transforma intr-un profit in sensul ca nimic din ce rasare ca germene de interes nu ramine ascuns. Aici cred ca exista un pericol pentru ca sint de acord ca s-a nascut transplantul. Apar, insa, si forme patologice ale unei intentiei bune de la inceput. De altfel, in cartea lui Beigbeder chiar acest lucru se spune: ca te refugiezi pe o insula si acolo se reia acest ciclu, in sensul ca incepi sa te plictisesti ca ai numai natura, ca maninci, ca stai degeaba, ca ai multi prieteni si intri intr-un alt tip de nevroza.

ED: Vorbim de o limita a downshiftingulul, daca mergi catre extrema aceasta te paste ruperea totala de lume.

AL: Haideti sa luam fenomenul "hippies", care sa zicem ca nu poti sa il vezi ca un downshifting, insa intr-un fel de avangarda poti sa il vezi daca fortam putin lucrurile. Refuz scoala, refuz caldura, refuz apartamentul, acest mit a lui Robinson Crusoe care ne bintuie din cind in cind si pe care se bazeaza si evaziunea catre tara, catre rustic. Dar ce s-a observat pina la urma? La primele boli mai dure, au fugit la spital. Prin urmare, e foarte greu sa iti asumi ceva cu totul nou. Cred ca ne trebuie elemente dintr-un sistem de valori sau dintr-o postura si altele din alta postura pentru ca impreuna sa nu se contrazica si sa nu sfisie individul in profunzimea lui, pentru ca pina la urma sintem convinsi si de beneficiile socialului. Aveam un prieten pe vremuri care avea o casa la tara - ca sa vedeti un downshifting avangardist - si vroia sa se mute complet la tara. Era pictor. Dar era prea tirziu, era deja schimbat de oras, nu avea capacitatea de a recunoaste, sa spuna "nu mai sint in stare"sa-mi schimb stilul de viata... E groaznic sa recunosti ca ai pierdut ceva. Revenea in oras dar din cu totul alte motive, cum ar fi ca il cauta lumea, in orice caz cauza nu era plasata in el, ci in afara lui.

Ideea este ca stilul de viata a devenit o problema, a alegerilor in societatea de astazi. La un moment dat se spunea despre femei: te mariti repede, faci repede un copil, il cresti pina la 26, 27, 28 de ani si la 28 ani cu un copil mare iti incepi viata. Poti face o facultate, esti inca tinara si poti sa iti reiei o alta viata. Se poate si invers, iti incepi cariera, lucrezi de innebunesti si la 34, 35 ani cind esti pe ultima suta de metri faci un copil. Acum la noi se poarta adoptia, anumite categorii, din varii motive s-au gindit sa impace si capra si varza si atunci isi fac o cariera, castiga bani si fiind si mai eliberate de maternitate, adopta copilul ca o forma de a compensa frustrarile. Pe de alta parte, copilul devine o forma de lux, pot sa imi permit un copil in conditiile astea, nu ca il fac sau il iau si il cresc, pentru ca eu fac banii, eu i-am facut si nu depind de nimeni. Este o actiune voluntar - monoparentala la aceasta categorie. Avem foarte multe forme. Una peste alta ideea este ca stilul de viata incepe sa preocupe foarte mult individul si cred ca daca o luam filozofic, motivul, se naste din ideea aceasta a utilitatii vietii. Inainte viata se traia, acum trebuie sa ii gasesti o justificare.

ED: Adica intii traiesti particica aceea de viata si dupa aceea iti mai trebuie alti 15 ani sa o explici.

AL: Exact. In orice caz omenirea este extrem de pestrita si exista foarte multe formule pe care ti se propun ca fezabile. Cind am zis de subdiviziuni m-am referit de exemplu la casatorie. Vrei relatii seriale fidele sau vrei hopuri, urcusuri si coborisuri, incet incet, ai facut o investitie in cineva, sau mergi in aceasta idee de relatii seriale. Ai de ales. Era mult mai comod cind ti se spunea cum trebuie sa faci. Era clar ca era inspre binele tau sa pre-iei un model. Acum esti pus in fata multor modele, submodele sau contramodele si trebuie sa alegi ce vrei. Ideea este ca viata nu are sens, ca trebuie sa ii dai tu un sens. Inainte avea un sens in sine, acum trebuie sa ii gasesti tu sensul, ceea ce reprezinta o intreprindere destul de dificila. Uneori am vazut ca acest lucru poate fi si una dintre explicatiile sinuciderii la tinerii care nu gasesc acest sens. Cel care sa-ti spuna ca merita sau ca este o datorie sa traiesti. Generatiile mai vechi nici nu si-au pus problema, traiau pur si simplu.

ED: In privinta mediului romanesc spuneati ca downshifting-ul nu e de interes, de actualitate. Puteti face o estimare, in privinta a ceea ce ar mai trebui sa treaca peste noi, ce ar trebui sa mai invatam pentru a ajunge in ipostaza de a marsa catre acest fenomen?

AL: Cred ca ar trebui sa fie mai multa bunastare materiala, pentru ca reflexia fata de propria viata in termeni mai evoluati nu se face decit in momentul in care ai asigurate conditii de viata decente. Nu neg ca oamenii care sint foarte saraci nu isi pun probleme de ce sint in halul asta de saraci si de ce viata este atit de amara, dar o fac in alti termeni decit cei care au tot ce le trebuie, sau in orice caz sint multumiti si isi pun problema ce fac cu viata lor. Primii trebuie sa lupte ca sa traiasca, iar ceilalti trebuie sa dea un sens vietii. Este o mare diferenta.

Cind am citit despre downshifting pot sa va spun ca mi-a venit in cap un banc destul de banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen: un om sta pe malul marii si cineva vine si ii spune sa ii prinda niste peste, iar el ii spune ca nu, pentru ca sta pur si simplu si contempla marea. Acesta ii spune: iti dau bani si nu o sa mai ai barca asta prapadita, o sa iti iei una mai buna. Tot nu vroia. Acesta incepe sa ii arate care sint avantajele: daca prinzi peste mai mult cu barca cea buna o sa poti sa iti iei un vapor si daca iti iei un vapor o sa iti poti face o fabrica de conserve de peste si o sa lucreze altii pentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul raspunde: si acum ce fac?

Probabil ca acel om avea o casa deasupra capului, vremea era destul de ospitaliera cu el, peste putea sa isi prinda daca ii era foame si nu isi dorea sa intre in aceasta cursa. Pentru mine este clar ca este un "shift", o schimbare, de la motivatiile extrinseci la cele intrinseci.

ED: Considerati ca oamenii care au beneficiat de provocarile downshifting-ului intr-o anumita portiune a vietii lor vor fi capabili sa genereze alte valori pentru societate decit cele la care au apelat initial, adica vor putea sa genereze valori postmoderne? Daca da, in ce sens?

AL: Cred ca da, in sensul ca poate sa arate faptul ca avea de mic mai multe motivatii, hobby-uri, de a fi plasat mai realist intre principiul placerii si principiul realitatii, te face ca oricind sa te poti opri si sa ai ce face, sa nu ramii gol. Hobby-ul, cum se zice in sociologie, raspunde unui eu neutilizat. Vorbeam de principiul placerii si principiul realitatii: exista principiul realitatii, trebuie sa faci un pact cu lumea, cu nevoile, dar trebuie sa iti ramina ceva care, sa raspunda unor nevoi personale, sa-ti dea satisfactii. Este de dorit sa iti ramina permanent niste lucruri pe care vrei sa le faci. Trebuie sa stii ce sa faci dupa aceea. Sint foarte multi oameni care se plictisesc, care nu isi dau seama ca ar putea fi folositi, iar societatea nu ii foloseste, ei devin resurse umane care se irosesc.

Dar la noi exista acest curent, daca nu ti da bani sa nu faci. Aici remarc o deosebire fata de lucrurile bune pe care le-am descoperit in strainatate, ca mai poti fi util, ca mai poti sa te duci undeva, socializarea in orice caz este un fapt pozitiv, nu poti sa te retragi din lume.

Este nevoie in aceasta viata de relatii, ori pentru aceasta trebuie sa intelegi ca uneori ti se face un bine, ca lucrurile nu sint alba - neagra, ca sa poti sa spui ca te duci sa te ocupi de niste copii parasiti sau de natura, dar daca nu imi dai nici un ban mai bine stau acasa. E foarte gresit pentru ca foarte multi oameni intra in depresie tocmai pentru ca nu sint relationati sau nu-si gasesc o utilizare. Acesta este un lucru negativ in societatea romaneasca. Sigur ca exista oameni saraci care trebuie sa alerge dupa bani si nu pot face astfel de lucruri, dar sint oameni care care ar putea sa face ceva, dar care prefera sa stea pasivi.

Downshiftingul presupune o schimbare de stil de viata pina la urma, stilul vietii se schimba total, dar pe de alta parte el nu putea sa apara la noi in societate, la noi este prematur sa admitem o asemenea evolutie. Nu neg insa ca sint oameni care ar putea sa faca downshifting si nu fac, ceea ce inseamna ca fie sint definitiv pierduti, fie ca nu au alte resurse, fie nu au nici o motivatie intrinseca, adica in sistemul lor de valori prietenia, natura, lectura, informatia, etc, nu exista.

In incheiere as spune ca oamenii cauta frumusetea vietii in marile reusite si asa mai departe, fara a acorda importanta gesturilor mici, cotidiene. De fapt acestea fac cursul vietii. Viata are si ceva care trebuie trait, adica munca e foarte buna, insa ideile despre munca si activitate trebuie reconsiderate. Lucrurile mici sint importante. Este ca atunci cind esti concentrat pe ceva si nu mai vezi nimic in jur.
Tot ce a fost nevoie sa stiu cu adevarat am invatat in gradinita
Apr 21st, 2006 by andras
de Robert Fulghum

Mare parte dintre lucrurile pe care trebuie sa le stiu neaparat despre felul in care trebuie sa traiesc, despre ce sa fac si cum sa exist, le-am invatat la gradinita. Si-mi dau seama acum ca intelepciunea nu statea in diplome, ci in masuta cu nisip de la gradinita.

Iata lucrurile pe care le-am invatat... Imparte tot ce ai. Fii corect. Spune ca-ti pare rau atunci cand lovesti pe cineva. Nu-i lovi pe ceilalti. Pune lucrurile il locul de unde le-ai luat. Strange mizeria pe care ai facut-o. Nu pune mana pe ce nu-i al tau. Trage apa de la toaleta. Spala-te pe maini inainte de a manca. Fursecurile calde si laptele rece iti fac bine. Du o viata echilibrata. Invata cate ceva si gindeste cate ceva. Deseneaza, picteaza, canta, danseaza, joaca-te si lucreaza in fiecare zi cate putin

Trageti un pui de somn in fiecare dupa-amiaza. Daca iesiti in oras, aveti grija cum traversati, tineti-va de mani si treceti strada impreuna. Fiti atenti la minuni. Amintiti-va de mica samanta din canuta de plastic. Radacinile merg in jos si planta in sus. Nimeni nu stie cum si de ce, dar toti suntem la fel.

Carasii, hamsterii, soarecii albi si chiar si mica samanta din pahar, toti mor. Si noi la fel.

Apoi, adu-ti aminte de cartea despre Dick si Jane. Si despre primul cuvant pe care l-ai invatat, cel mai mare dintre toate: priveste. Tot ce trebuie sa stii se afla undeva, acolo. Regula de aur, dragostea si igiena de baza. Si ecologia, si preocuparea publica, si un trai sanatos.

Ganditi-va ce lume buna am fi ‚?? intreaga lume ‚?? daca noi toti am manca prajiturele si am bea lapte pe la 3 dupa-amiaza, dupa care-am pune o paturica pe noi si-am trage un pui de somn. Sau daca am avea ca politica de baza a oricarui popor obligatia sa ne punem intotdeauna lucruile la loc si sa strangem mizeria dupa noi. Si este inca adevarat ca, indiferent cati ani ati avea, atunci cand iesiti in lume, este mai bine sa va tineti de maini si sa stati impreuna.
Traind cu generozitate
Apr 21st, 2006 by andras
de Louise Rousseau, www.fitzuica.ro

De indata ce am fost destul de mare sa pot aprinde lumina, parintii mei mi-au spus ca electricitatea costa bani. De fapt, curand am aflat ca totul costa.
Imi amintesc foarte clar prima mea lectie de administrare a banilor. Bunica mea mi-a dat o pusculita de ziua mea. Era din portelan, ca un purcel indesat, zambea prosteste si a constituit o tactica pentru ca eu sa exersez principiile sanatoase ale responsabilitatii financiare. Oh! Lectiile cele grele ale vietii! Responsabilitatea financiara, in optica familiei mele, insemna sa nu cheltuiesc nici un ban din alocatia mea pe bomboane. Dupa ce cheltuiam cei 25 de centi pe saptamana, mama ma escorta cu solemnitate in camera mea, unde depozitam noua moneda de 25 de centi in pusculita.
Astfel, am devenit o avara. Antrenamentul parintilor mei fusese atat de reusit, incat foarte curand aveai nevoie de un cleste ca sa scoti bani de la mine. Credeam ca, cu cat aveam mai multi bani, cu atat eram mai fericita. Dar asta s-a dovedit a fi ceva fals. N-aveam niciodata indeajuns. Si cu cat aveam mai mult, cu atat imi era teama sa nu ii pierd. As fi mers in mormant, avara pana in maduva oaselor, daca n-ar fi fost o prietena generoasa care sa-mi arate ca exista o cale mai buna. In momentul cand, printr-o imprejurare nefericita am ajuns la niste probleme financiare teribile, ea mi-a dat o importanta suma de bani. Din moment ce nu avea slujba atunci si traia din economii, fara nici o perspectiva de angajare, m-am minunat de generozitatea ei. Cum putea sa daruiasca asa de dezinvolt?
Vorbind cu ea, mi-am dat seama foarte curand ca pregatirea mea in domeniul financiar trecuse cu vederea cea mai importanta lectie. Nu invatasem niciodata ca exista o dimensiune spirituala in privinta banilor. Ceea ce credeam eu ca inseamna o buna administrare a bunurilor mele, nu era altceva decat egoism. Si egoismul a dus la zgarcenie, teama si ingrijorare. Eram ca un invitat la o nunta, care isi infigea amandoua mainile intr-o prajitura invechita. Pentru ca tineam strans de prada mea, eram lipsita de generozitate. Nu puteam nici sa dau, nici sa primesc. Eram asa de preocupata sa economisesc cateva firmituri, incat pierdeam adevaratul banchet care statea in fata mea.
Sa inveti sa traiesti cu generozitate nu este o sarcina usoara. Aplicarea unui principiu spiritual in administrarea banilor este ceva care vine in contra intelepciunii conventionale. In definitiv, daca vrei un cuib de oua, atunci economisirea banilor are sens; daruirea lor insa, nu are sens. Dar administrarea banilor controlata de egoism, lacomie si teama nu va conduce niciodata la libertate financiara. Atat timp cat esti robit de aceste sentimente, nici o avere, oricat de mare, nu te va satisface. In timp ce investitiile sanatoase sunt o parte a administrarii resurselor tale cu abilitate, secretul pentru linistea financiara sta in recunostinta, multumirea, si generozitatea care-ti guverneaza deciziile in privinta banilor. Oamenii care sunt recunoscatori si multumiti gasesc satisfactie in ceea ce le da providenta. Si oamenii generosi stiu ca Isus a avut dreptate cand a spus: Dati, si vi se va da; ba inca, vi se va turna in san o masura buna, indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra.
A invata sa traiesti cu generozitate reprezinta un proces de o viata, dar va aduce dividende dincolo de asteptarile tale. Daca acesta este lucrul dupa care tanjesti, iata cativa pasi pe care sa ii faci ca sa incluzi recunostinta, multumirea si generozitatea in strategia ta financiara de viata.

Recunostinta
Prea multi oameni pierd invelisul de argint pentru ca se asteapta sa-l gaseasca pe cel de aur.(Maurice Setter)

Bazeaza-te pe ce ai. Nu poti sa-ti permiti Acel lucru al visurilor tale? Nu ai bani pentru cateva lucruri in plus? Daca te bazezi pe ceea ce iti lipseste, asta te va face sa te simti sarac. Dar daca alegi s?? fii recunoscator pentru ce ai, curand te vei simti mai bogat. Daca nu ai bani, s-ar putea sa fie nevoie de o putere a vointei suplimentara ca sa vezi fateta pozitiva a lucrurilor. Dar se merita sa incerci.
Recunostinta are puterea sa-ti transforme atitudinea si sa-ti deschida ochii la plinatatea vietii. Poate s?? transforme o tinichea intr-o comoara, o masa simpla intr-un banchet, o pierdere intr-un castig. Recunoaste ca multe din lucrurile bune din viata sunt pe gratis: primavara, prietenia, rasul copiilor. Acestea nu costa nimic - de fapt, ele nu pot fi cumparate - dar iti imbogatesc viata nepretuit de mult. Mai mult chiar, exista multa libertate de a te bucura de lucruri care sa nu fie ale tale. Poti sa savurezi o plimbare pe plaja fara sa ai o proprietate sau sa admiri o opera de arta la muzeu fara sa suporti costurile asigurarii ei in cazul in care ti-ar apartine.
Fa un inventar zilnic referitor la lucrurile pentru care esti recunoscator! Acesta este un lucru absolut necesar daca vrei sa culegi beneficiile depline ale practicarii recunostintei. Alege un timp - nu trebuie sa fie indelungat - sa inventariezi binecuvantarile zilnice. Noteaza-le! Cand vor veni zile grele, spiritul tau va fi improspatat daca recitesti aceasta lista.

Multumire
Este sarac cel ce nu este multumit. (Proverb japonez)

F?? deosebirea dintre lucrurile esentiale si cele neesentiale (adica dintre nevoi si dorinte)! Daca faci confuzie intre ceea ce vrei si ceea ce ai nevoie, esti probabil acaparat de cultura de consum. Cei care fac reclame ar dori ca tu sa crezi ca viata nu se merita traita decat daca vei cumpara ceea ce au de vanzare. Dar asta este o minciuna. O viata care se merita traita nu consta in a avea multe bogatii, ci in a fi multumit cu ceea ce ai. Realizand ca nu ai nevoie de un nou TV color sau un cutit de taiat ceapa ultraperformant, esti eliberat de inchisoarea mentalitatii de consum.
Ai de facut o alegere: poti alege sa cumperi ce vrei, dar sa stii ca fericirea ta nu depinde de asta. Nu lasa ca bogatia sa determine identitatea ta! Valoarea ta nu este echivalenta cu balanta din banca. Casa ta, masina si hainele tale sunt, cel mai probabil, o slaba reflectare a identitatii tale. Tu insemni mult mai mult decat posesiunile tale. Ai fost creat cu suflet. Vei gasi mai multa semnificatie si valoare hranindu-ti sufletul decat depunand sume de bani uriase la banca.
Niciodata nu vei fi multumit cu cat ai, decat atunci cand esti multumit de identitatea ta.

Darnicia
Iti castigi existenta prin ceea ce capeti‚?? Dar iti creezi existenta prin ceea ce dai. (Winston Churchill)

Daruieste acolo unde este inima ta! Ce te impresioneaza? Situatia dificila a copiilor orfani din Rwanda? Femeile din Afganistan? Victime ale cutremurului? Copiii strazii de langa gara? Daruieste acelei cauze care starneste compasiunea si preocuparea ta. Avand un impact acolo unde crezi tu ca este important, te va face sa daruiesti in continuare.
Daruieste acolo unde traiesti! In timp ce acorzi ajutor oamenilor cu nevoi disperate din alte tari, este cu siguranta esential, de asemenea, sa cauti ocazii de a darui celor care locuiesc aproape de tine. Cunosti o mama singura care ar putea folosi produse alimentare? Un prieten sau un coleg de clasa care si-a pierdut slujba? Adu acelei mame o paine si branza, sau plateste colegului biletul de autobuz.
Cand vezi cum darul tau aduce bucurie in viata cuiva, vei sti fara nici o indoiala ca generozitatea are puterea de a face lumea mai buna.
Bugetul destinat darniciei ‚?? dac?? astepti pana la sfarsitul lunii sa imparti din ce ai tu cu altii, vei descoperi ca nu mai este nimic de dat. Pentru a experimenta beneficiul deplin al darniciei, trebuie sa-l faci o prioritate. A pune de-o parte un buget pentru darnicie inseamna ca ti-ai luat un angajament. De asemenea, poti sa daruiesti si ca urmare a unui impuls de moment, daca vrei sa faci lucrul acesta.
Daruieste cu regularitate! Cu cat daruiesti mai mult, cu atat devine mai usor. Daruind cu regularitate arata ca traiesti cu generozitate. Si o mana larga este gata sa primeasca in schimb binecuvantari nespuse.
Paradoxurile timpului nostru
Apr 21st, 2006 by andras
de pe net

Avem cladiri tari si caractere slabe; sosele mai late si puncte de vedere mai inguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin; avem mai mult, dar ne bucuram de mai putin!
Avem case mari, dar familii mici; tehnologii mai moderne, dar mai putin timp; mai multe diplome, dar mai putina pricepere; mai multa cunostinta, dar mai putina judecata; mai multi experti, dar mai multe probleme, mai multe medicamente, dar mai putina sanatate!
Cunoastem prea mult, cheltuim prea mult,zambim prea putin, conducem prea repede, ne enervam prea repede li prea des stam treji pana in zori, ne trezim prea obositi, citim prea rar, risipim prea mult timp la televizor si ne rugam prea rar!
Ne-am marit averile, dar ne-am redus valorile!
Vorbim prea mult, iubim putin, uram usor!
Am invatat cum sa adunam pentru viata aceasta, dar nu cum sa traim; am adaugat ani la viata, dar nu viata la ani!
Am pasit pe luna, dar avem dificultati in trecerea strazii pentru a face cunostinta cu noul vecin!
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu spatiul launtric!
Am facut lucruri mai mari, dar nu mai bune!
Incercam sa purificam aerul, dar ne-am poluat sufletul!
Am spulberat atomul, dar nu prejudecatile! Scriem mai mult, dar invatam mai putin!
Panuim mai mult, dar realizam mai putin!
Am invatat sa ne grabim, dar nu sa asteptam!
Avem mai multe computere, cu mai multa memorie ca sa transmitem mai multa informatie, dar comunicam mai putin!
Acestea sunt zilele cand mancam in graba, dar digestia e inceata!
Acestea sunt vremuri care vorbesc de o pace mondiala, dar cu multe razboaie in familii; mai mult timp, dar mai putina placere; mai multe feluri de mancare, dar mai putina nutritie!
Traim zile mai prospere, dar cu mai multe divorturi!
Avem case mai frumoase, dar familii zdrobite!
Acestea sunt zilele cu calatorii in graba, cand moralitatea se arunca la gunoi, cand avem medicamente care te fac sa razi, sau sa taci, sau‚?? sa mori!
Acesta e timpul cand lumea expune mult in vitrine... dar magaziile sunt goale!
Reflectii adanci...
Apr 21st, 2006 by andras
din multe surse

O dieta echilibrata inseamna cate o prajitura in fiecare mana.

Nu lua niciodata un somnifer si un laxativ in aceeasi seara.

Mersul la biserica nu te face credincios, asa cum statul intr-un garaj nu te face masina...

Judecata buna vine in urma experientelor rele, iar acestea vin in urma judecatii rele. (Biblia zice sa nu judeci...)

Experienta este un lucru minunat: iti permite sa recunosti o greseala atunci cand o repeti.

Este mai usor sa obtii iertarea decat permisiunea.

Constiinta este aceea care sufera atunci cand restul partilor fiintei tale se simt atat de bine.

Greutatea normala: nu trebuie sa cantaresti mai mult decat frigiderul tau.

Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii - nu li se intampla prea des.

Daca trebuie sa alegi intre doua rele - alege-l pe cel pe care nu l-ai mai incercat pana atunci.

Nu testa niciodata adancimea apei cu ambele picioare.

Dragostea "eterna" dureaza 3 luni.

Nu te baga in lumea drogurilor suntem si asa destul de multi

A avea constiinta curata inseamna a avea memorie proasta.

Cel care se naste sarac si urat are mari sanse ca atunci cand o sa creasca sa isi dezvolte ambele calitati.

Cei cinstiti sunt inadaptatii societatii.

Pestele care lupta impotriva curentului... moare electrocutat.

Nu este important sa castigi! Este important sa-l faci pe celalalt sa piarda.

Nu sunt complet inutil! Cel putin servesc de exemplu negativ pentru altii.

A gresi este omeneste. A da vina pe altul este si mai omeneste.

Cel mai important nu este "sa stii"! Mai important este sa ai telefonul celui care stie.

Eu nu sufar de nebunie! Ma bucur de ea in fiecare minut.

Este bine sa lasi bautura. Mai rau este sa uiti unde ai lasat-o.

Banii nu fac fericirea, o cumpara gata facuta.

Inteligenta ma urmareste dar eu sunt mai rapid.

Fugi de tentatii dar incet, sa te poata ajunge.

Exista o lume mai buna dar este foarte scumpa.

A studia insteamna a te indoiesti de inteligenta colegului de birou.

Daca o pasarica ti-a soptit ceva atunci inseamna ca ai innebunit pentru ca pasarelele nu vorbesc.

Munca nu a omorat niciodata pe nimeni dar de ce sa risti?

Alcoolul omoara incet-incet. Nu conteaza, te grabesti?

Exista doua cuvinte care iti deschid multe usi: "trage" si "impinge".

De ce sa bei si sa conduci cand poti sa fumezi si si zbori?

Nu bea la volan! Te lovesti de ceva si se varsa bautura.

Se spune ca inotul face bine la silueta... Spun cei care n-au vazut inca balena.

Orice barbat are nevoie de o femeie fiindca sunt o gramada de lucruri pentru care nu poti sa faci guvernul vinovat.

Sa cuceresti o femeie si sa nu povestesti la prieteni, e ca si cum ai trece Pacificul inot in secret.

Fiecare al cincelea om e chinez. Si noi suntem cinci in familie, deci cineva e chinez. Poate tata sau mama, poate frate-meu mai mare Costel, sau frate-meu mai mic Ho-Xiao-Pen. Eu cred ca-i Costel.

M-am sculat cu stingul. Mi-am imbracat camasa, s-a rupt nasturele, am luat servieta, i s-a rupt toarta, deja mi-e frica sa ma duc la buda...

Ieri cind am sosit acasa, mi-am gasit nevasta in pat cu un negru si un vietnamez. I-am facut o poza si am am trimis-o la Benetton, cine stie...?

Prieteni sunt acele persoane, care te iubesc cu toate ca te cunosc bine.

Bunica mea a fost o femeie dura. Trei soti a ingropat, cu toate ca doi numai motaiau...

Nu-ti cumpara nimic ce are coada sau toarta. Va trebuie sa lucrezi cu ele.

In momentele dificile ale vietii trebuie sa ridici capul, sa scoti pieptul in fata si sa spui cu hotarare: "Acuma chiar ca-s terminat!".

Daca intr-o zi viata iti intoarce spatele, prinde-o de fund!

Psihiatrii zic ca una dintre patru persoane are o deficienta mintala. Daca esti cu inca trei amici si nu ai observat nimic ciudat, atunci nu te gandi la chestia asta!

Nu-i greu sa-ti suporti coarnele ci s-o intreti pe vaca.

Daca esti in stare sa zimbesti cand ceva merge rau este pentru ai gasit un tampit pe care sa arunci vina.

Ca sa-ti realizezi obiectivele trebuie sa fii un visator... Asa ca nu mai pierde vremea, lasa totul balta si du-te sa te culci!

Daca inca n-ai gasit persoana ideala, distreaza-te cu cea care o ai la indemana!.

Nevasta e persoana ce-i mereu langa noi sa ne ajute in rezolvarea marilor probleme pe care nu le-am fi avut daca n-ar fi fost langa noi.

Daca intr-o zi femeia pe care-o iubesti ti-e infidela si iti trece prin cap sa te arunci din balcon, adu-ti aminte ca ai doar coarne, nu si aripi!

Sexul e ca jocul de carti: daca n-ai o buna partenera, mai bine ai avea o mana buna.

Femeile sunt ca traducerile: cele mai bune nu-s fidele, si cele fidele nu-s bune.

Daca intr-o zi simti un gol mare in stomac... mananca, caci sigur ti-e foame!
Ziua unui pesimist
Apr 21st, 2006 by andras
de pe net

Se trezeste unul de dimineata din cauza unor bubuituri: se crapa de ziua. O cauta pe nevasta-sa in pat si n-o gaseste: o furase somnul. Se duce la baie si se uita in oglinda, dar oglinda se face tandari: aruncase o privire. Se uita intr-un ciob de oglinda si se vede tot taiat pe fata: il taia... (banuiti voi ce!)... Pleaca la serviciu si pe drum vede doua tipuri de oameni: unii care scadeau in inaltime (pe aia ii rodeau pantofii) si altii care dispareau pur si simplu (pe aia ii fura peisajul). Ajunge la serviciu si isi vede toti colegii lipiti de tavan: purtau discutii la nivel inalt. La un moment dat se dezlipesc si cad toti de-odata: cazusera de comun acord. Se enerveaza si pleaca de la serviciu. Pe drum, il vede pe unul lipit de asfalt si vreo doi care trageau de el sa-l dezlipeasca. Era sarac lipit pamantului. Mai incolo il vede pe unul caruia ii cadeau urechile, nasul, ochii: era putred de bogat. Se hotaraste sa se sinucida si se arunca de pe un pod in apa; apele se dau la o parte si cade pe uscat: nu era in apele lui. Dupa aceea se hotaraste sa se imbete; merge intr-un bar, dar intra cu capul taiat in doua: facuse cum il taiase capul. Mai apoi se aude o bubuitura: cazuse seara.
Copiii traiesc cum invata
Apr 21st, 2006 by andras
nu mai stiu de pe unde

Daca un copil este criticat invata sa condamne.
Daca un copil traieste intr-un mediu ostil, invata sa fie violent.
Daca un copil este ridiculizat, invata sa fie timid.
Daca un copil traieste in ruine, invata sa se simta vinovat.
Daca un copil traieste din mila, invata sa se autocompatimesca.

Daca un copil este incurajat, invata sa aiba incredere.
Daca un copil este laudat, invata sa se aprecieze.
Daca un copil este tratat cu dreptate, invata sa fie drept.
Daca un copil este acceptat, invata sa se placa pe sine insusi.
Daca un copil traieste in cinste, invata ce este adevarul.
Daca un copil traieste in siguranta, invata sa capete incredere in sine.
Daca un copil traieste in prietenie, invata sa iubeasca oamenii.
Car Names
Apr 21st, 2006 by andras
de pe net

AUDI: Another Ugly Deutsche Invention
BMW: Brings Me Women
FIAT: Failure in Italian Automotive Technology
FORD: Fix Or Repair Daily sau Find On Road Dead
SAAB: Shape Appears Ass-Backwards
HYUNDAI: Hope You Understand Nothing's Driveable And Inexpensive...
SUBARU: Screwed Up Beyond All Repair Usually
VOLVO: Very Odd Looking Vehicular Object
PORSCHE: Proof Of Rich Spoiled Children Having Everything
DACIA: Daca Ai Cap Ia-ti Alta
La cumparaturi
Apr 21st, 2006 by andras
de pe net

Poti plati un doctor, dar nu si sanatatea.
Poti cumpara o casa, dar nu un camin.
Poti cumpara un pat, dar nu si somnul.
Poti cumpara un ceas, dar nu si timpul.
Poti cumpara o carte, dar nu si cunostinta.
Poti cumpara o pozitie, dar nu si respectul.
Poti plati un doctor, dar nu si sanatatea.
Poti cumpara inima, dar nu si viata.
Poti cumpara sexul, dar nu si dragostea!
Eminescu in RomEnglish
Apr 21st, 2006 by andras
de pe net

I love you atat de tare
incat I believe ca mor
you are so incantatoare
oh, my dear, cat te ador!

When I go la brat cu tine
ma simt very magulit
caci are looking toti la mine
oh, I am so, so fericit.

All ar fi atat de bine...
but you see, nu-i chiar asa
caci I tell ce simt ??n mine
dar tu smile si smile ??ntr-una
And I think ca spun traznai.
Please don't face pe nebuna
si mai look ??n ochii mei.

Understand? I love you draga
cum vrei sa-ti mai vorbesc
you are totul pentru mine
and I want sa te-ntalnesc.

But is dificult, vezi bine
caci your mother e pe faza
si din five ??n five minute
carefully ne controleaza

Maybe sa ajung la tine
ca in Shakespeare, "Juliet"
I "Romeo" love pe tine
give me scara din boschet.
Bunul suprem
Apr 21st, 2006 by andras
GIANNI VATTIMO - Consideratii despre rolul Statului in materie de politica culturala

Cultura este activitatea prin care se produc 'bunurile culturale' si din care, am putea spune, se nasc 'clasicii' unei civilizatii. Si in acelasi mod in care nu s-a putut gasi nicodata o regula pentru producerea unui text sau a unei opere clasice, tot asa nu exista criteriul de judecata stabilit o data pentru totdeauna care sa decida ce poate fi sau nu recunoscut drept clasic. As vrea sa iau putin apararea acestei conceptii 'muzeale' a Statului. In raport cu bunurile culturale, Statul are inainte de toate datoria de a le garanta supravietuirea, recunoscindu-le odata ce au fost produse, dar apoi, el stimuleaza, de asemenea, si promoveaza activ creatia unor bunuri noi; in raport cu acestea din urma, functia sa ramine totusi aceea de a furniza un fel de fond general, de conditie globala de posibilitate. Reluind liber, pe urmele istoricismului german de la sfirsitul secolului XIX, o terminologie kantiana, am putea spune ca dintre bunurile culturale, Statul este bunul suprem, pentru ca el garanteaza - el trebuie sa garanteze - conditiile ce permit supravietuirea acestora si, de asemenea, producerea lor ex novo; dar binele suprem nu poate fi decit ansamblul tuturor bunurilor culturale existente, de fapt, un ansamblu care nu se incheie niciodata. Am putea evoca aici faimoasa distinctie saussuriana dintre limba si cuvint. Statul ar juca aici rolul limbii, acel vocabular de baza fara de care nu s-ar putea vorbi despre noi moduri de folosire a cuvintului. Fireste, daca concepem Statul dupa modelul muzeului, domeniul cuvintuluinu-i este cu totul strain dupa cum, de altfel, nu exista separare neta intre cele doua 'cimpuri' di doctrina lui Saussure: domeniul limbii este in permanenta supus modificarilor provenind din cuvintele noi pronuntate istoric in orizontul posibilelor pe care el le traseaza. Sistemul bunurilor culturale pe care Statul le pastreaza si le cultiva este in permanenta miscare din cauza noilor achizitii, exact in acelasi mod in care un muzeu nu e multumeste sa arhiveze colectii inchise."

"Am putea sa mai spunem ca functia Statului, in tot ce priveste cultura, se 'reduce' la un efort de alfabetizare. Cum bine se intelege, e vorba aici de o 'reductie' absolut sui generis, pentru ca ea rezuma in sine deopotriva datoria de a oferi conditiile de baza, vocabularul pentru crearea noilor bunuri culturale, si stimulentele care favorizeaza creativitatea - de exemplu, enciclopedia: in sensul in care aceasta se distinge de vocabular pentru ca ea inregistreaza uzajele 'clasice' facute din vocabule si din reguli gramaticale ale limbii si, astfel, ea amplifica chemarea careia ii vor putea succede noi raspunsuri.

Valoarea unei enciclopedii rezida integral in amploarea deschiderii sale; ea nu se limiteaza la a reconstitui urma folosirii 'curente' ale limbii, ci inregistreaza, de asemenea si mai ales (caci pentru rest exista dictionarul)c, uzajele imprevizibile, deviante, inovatoare. Care, cum se intimpla evident in cazul bunurilor culturale de care ne ocupam, nu sint doar schimburi de semnificatie a termenilor, ci desemneaza opere, institutii, obiecte a caror enciclopedie e asemenei catalogului. Atit enciclopedia cit si dictionarul sint, se intelege, produse marcat istorice. Noi nu facem, de altfel, decit sa conceptualizam modurile de transmitere a culturii ai carei mostenitori sintem, si sa generalizam in raportul Stat-cultura modelul scolii care, in masura in care e fondat esentialmente pe o invatare istorica, e la rindul sau un model 'muzeal'.
Curs de formare (pentru barbati)
Apr 21st, 2006 by andras
de la Ema

Obiectivul pedagogic al cursului este de a le permite barbatilor sa-si dezvolte acea parte a creierului a carei existenta o ignorau.

Program: 4 module dintre care unul obligatoriu:

Modulul 1: (curs obligatoriu)

1. Sa invat sa traiesc fara mama mea (2000 ore)
2. Sotia mea nu este mama mea (350 ore)
3. Sa inteleg ca fotbalul nu este altceva decat un sport

Modulul 2: Viata in doi.

1. Sa am copii fara sa devin gelos (pe ei) (50 ore)
2. Sa nu mai zic prostii atunci cand nevasta isi primeste prietenele (500 ore)
3. Sa depasesc sindromul controlului telecomenzii (550 ore)
4. Sa inteleg ca pantalonii nu se duc nici o data singuri pana la dulap (800 ore)
5. Cum sa ajung pana la cosul cu rufe murdare fara sa ma ratacesc (500 ore)
6. Cum sa supravietuiesc unei raceli fara sa agonizez

Modulul 3: Timpul liber
Sa calc in doua etape o camasa in mai putin de doua ore (exercitiu practic)

Modulul 4 : Curs de bucatarie
nivelul 1 (incepatori) : Electrocasnicele : ON deschis ; OFF inchis
nivelul 2 (avansati): prima mea supa instant fara sa ard cratita

Exercitiu practic: fierbe apa inainte de a adauga pastele

MODUL INTENSIV SUPLIMENTAR - Din ratiuni de dificultate si de intindere a temelor, cursurile vor avea maxim 8 inscrisi.

Tema 1: Calcatul: de la masina de spalat pana la dulap, acest proces misterios
Tema 2: Riscurile umplerii tavii pentru gheata (demonstratie sustituta d e diapozitive)
Tema 3: Tu si electricitatea. Avantajele economice de a angaja personal calificat pentru reparatii (chiar si cele elementare)
Tema 4: Ultima descoperire stiintifica. A gati si a duce gunoiul nu provoaca impotenta si nici tetraplagie. (Practica in laborator).
Tema 5: De ce nu este un delict sa-i oferi flori, chiar daca te-ai casatorit cu ea
Tema 6: Sulul de hartie igienica. Hartia igienica creste langa veceu? (Expozitii cu tema generatia spontana")
Tema 7: Cum sa coboram capacu l de la wc pas cu pas (Teleconferinta cu Universitatea Harvard)
Tema 8: Barbatii la volan. Daca se ratacesc, pot cere informatii fara riscul de a parea impotenti? (Marturisiri)
Tema 9: Masina de spalat, acest mare mister din casa.
Tema 10: Diferente fundamentale: cosul pentru rufe murdare si podeaua (exercitii in laboratoarele cu terapie muzicala)
Tema 11: Barbatul in scaunul pasagerului. Este posibil sa nu vorbeasca sau sa se agite compulsiv in timp ce ea parcheaza?
Tema 12: Ceasca de la micul dejun. Leviteaza singura pana la chiuveta
Evlaviosi doar de Craciun si de Paste
Apr 21st, 2006 by andras
de Ovidiu Banches, in "Ziua" de Luni, 17 aprilie 2006 - http://www.ziua.ro/display.php?id=197974&data=2006-04-17

Cea mai mare parte a romanilor (34%) se duc la slujbe religioase doar de Craciun si de Paste, in timp ce unii merg la biserica o data pe an sau mai rar (12%) sau nu merg deloc (3%). Frecventa mersului la biserica la romani a fost studiata de INSOMAR, in perioada 7-12 aprilie, in cadrul unui sondaj de opinie avand ca tema conduitele si atitudinile populatiei din Romania asociate Sarbatorilor Pascale. Studiul a fost efectuat pe un esantion reprezentativ la nivel national de 1032 de persoane, marja de eroare asumata fiind de 3%.

Satenii sunt mai bisericosi

Conform sondajului, desi sunt considerati o natie evlavioasa, romanii nu merg la Biserica decat in preajma sarbatorilor importante, precum Nasterea si Invierea lui Iisus Hristos. In afara acestor momente, frecventarea institutiilor bisericesti este sporadica, circa 3% dintre romanii intervievati declarand ca nu merg deloc la biserica. Femeile si persoanele in varsta sunt categoriile care manifesta cea mai mare apropiere de biserica, releva studiul INSOMAR. Potrivit sondajului, populatia din mediul rural merge cel putin o data pe saptamana la biserica, aceeasi situatie fiind intalnita si in cazul persoanelor cu un nivel scazut de scolarizare. In ceea ce priveste slujba de Inviere, persoanele care locuiesc in Ardeal, Muntenia si Dobrogea sunt mai putin decise sa ia parte la acest moment religios decat cele care stau in Moldova.

27% nu tin post deloc

Din totalul persoanelor intervievate, 59% au declarat ca vor merge cu siguranta la biserica in noaptea de Inviere, in timp ce 6% nu intentioneaza sa faca acest lucru. Pe de alta parte, un sfert dintre cei intervievati nu stiu inca daca vor merge sau nu la slujba de Inviere. In ceea ce-i priveste pe tinerii cu varste de 18-29 de ani, acestia fie s-au indepartat de practicile religioase, fie intentioneaza sa participe masiv la slujba de Inviere. Persoanele cu studii superioare sunt mai rezervate in privinta participarii la slujba de Inviere si in ceea ce priveste respectarea exigentelor alimentare din perioada Postului Pastelui. Mai bine de un sfert dintre romani (27%) admit ca nu tin post deloc.

Sondajul mai releva faptul ca majoritatea romanilor intentioneaza sa petreaca Pastele impreuna cu familia si in perimetrul localitatii, putini fiind cei care spun ca merg la rude de Sarbatori.
Actual Answering Machine Messages
Apr 21st, 2006 by andras
de la Manu

Actual Answering Machine Messages recorded and verified by the world-famous International Institute of Answering Machine Answers...

My wife and I can't come to the phone right now, but if you'll leave your name and number, we'll get back to you as soon as we're finished.

~~~~~

A is for academics, B is for beer. One of those reasons is why we're not here. So leave a message.

~~~~~

Hi. This is John. If you are the phone company, I already sent the money. If you are my parents, please send money. If you are my financial aid institution, you didn't lend me enough money. If you are my friends, you owe me money. If you are a female, don't worry, I have plenty of money.

~~~~~

Hi, I'm not home right now but my answering machine is, so you can talk to it instead. Wait for the beep.

~~~~~

Hi! John's answering machine is broken. This is his refrigerator. Please speak very slowly, and I'll stick your message to myself with one of these magnets.

~~~~~

Hello, this is Sally's microwave. Her answering machine just eloped with her tape deck, so I'm stuck with taking her calls. Say, if you wanta nything cooked while you leave your message, just hold it up to the phone.

~~~~~

Hello, you are talking to a machine. I am capable of receiving messages. My owners do not need siding, windows, or a hot tub, and their carpets are clean.
They give to charity through their office and don't need their picture taken. If you're still with me, leave your name and number and they will get back to you.

~~~~~

This is not an answering machine -- this is a telepathic thought-recording device. After the tone, think about your name, your reason for calling and a number where I can reach you, and I'll think about returning your call.

~~~~~

Hi. I am probably home. I'm just avoiding someone I don't like. Leave me a message, and if I don't call back, it's you.

~~~~~

Hi, this is George. I'm sorry I can't answer the phone right now. Leave a message, and then wait by your phone until I call you back.

~~~~~

If you are a burglar, then we're probably at home cleaning our weapons right now and can't come to the phone. Otherwise, we probably aren't home and it's
safe to leave us a message.

~~~~~

You're growing tired. Your eyelids are getting heavy. You feel very sleepy now. You are gradually losing your willpower and your ability tor esist suggestions.
When you hear the tone you will feel helplessly compelled to leave your name, number, and a message.

~~~~~

Please leave a message. However, you have the right to remain silent. Everything you say will be recorded and will be used by us.

~~~~~

Hello, you've reached Jim and Sonya. We can't pick up the phone right now, because we're doing something we really enjoy. Sonya likes doing it up and down, and I like doing it left to right ... real slowly. So leave a message, and when we're done brushing our teeth, we'll get back to you.
Imbunatatirea constanta a calitatii
Apr 21st, 2006 by andras
de la Liv - articol publicat in "Idei de Afaceri"

Indiferent de ocupatia pe care o aveti, puneti-va urmatoarea intrebare: Sunt in stare sa-mi imbunatatesc performantele, de astazi pana maine, cu 1%?


Adica, de exemplu, daca invatati 100 de pagini pe zi, puteti sa invatati 101? Sau sa faceti o prezentare cu 1% mai buna, sa scrieti un articol cu 1% mai bun, in sfarsit sa imbunatatiti CALITATEA a tot ceea ce faceti cu 1%? Nu pare prea greu, nu? Si a doua zi, sa imbunatatiti performanta anterioara cu un ulterior 1% - nici asta nu pare de neatins, nu?

Daca sunteti de acord ca ideea in sine este realista, inseamna ca ati priceput cam ce presupune Total Quality Control, un sistem caruia i se datoreaza faptul ca Japonia, dintr-o tara distrusa si cu industria si infrastructura la pamant, cum era dupa cel de-al doilea razboi mondial, a devenit intr-un timp extraordinar de scurt una ditre cele mai puternice si mai bogate tari din lume. Nu v-ar interesa sa aflati mai multe despre sistemul acesta?

Problema: sa presupunem ca va imprumutati cu 1.000 $ de la cineva, care va spune ca dobanda va fi de 1% pe zi. Aveti o idee aproximativa despre cat ar trebui sa dati inapoi dupa un an ? Dar dupa doi ani? (Verificati raspunsul la sfarsitul articolului).

De-a lungul istoriei, in intreaga lume, camatarii au castigat mereu o gramada de bani. Motivele sunt multe, firesc, dar unul foarte important este faptul ca cei mai multi oameni nu sunt in stare sa faca niste calcule elementare despre dobanzi si nu-si dau seama la ce sume uriase se poate ajunge (si in ce fel de necazuri se pot baga, daca iau bani de unde nu trebuie...)

Nu-si dau seama, mai ales, ce forta are un lucru aparent mic, aparent nesemnificativ, dar care este constant.

Mecanismul acesta, daca este bine inteles si aplicat, poate munci in favoarea noastra: in timp ce acel unu la suta este evident arbitrar (in functie de situatia specifica, procentul de imbunatatire poate fi mai mare, mai mic, poate fi greu de masurat s.a.m.d.), totusi sunteti de acord cu mine ca orice proces poate fi imbunatatit intr-un fel sau altul si ca si rezultatele se vor imbunatati corespunzator.

Cuvantul cheie aici este, bineinteles, constant: de multe ori, o schimbare mare si cu rezultate spectaculoase pe moment se poate dovedi un dezastru pe termen lung (si, desigur, nu ne lipsesc exemplele), in timp ce o imbunatatire mica, dar permanenta, este mult mai sigura in ceea ce ce priveste viitorul.

In Japonia, tara unde a fost dezvoltat sistemul Total Quality Control (adica Controlul Total al Calitatii) de care am amintit mai inainte si care este strans legat de renasterea ei economica, exista cuvantul kaizen, care chiar inseamna imbunatatirea permanenta a ceva.

Ideea aceasta de imbunatatire a calitatii este asa de intim legata de ceea ce cunoastem noi despre Japonia, si asa de mult vorbesc japonezii despre ea, incat ne este greu sa credem ca de fapt ea a fost dezvoltata in anii '50 de catre un profesor american, W. Edwards Deming, care este privit acum in Japonia ca un erou national. (Interesant e faptul ca, atunci cand a propus aceasta idee in Statele Unite, Deming a fost considerat nebun si luat in ras de managerii firmelor americane. De-abia dupa ce piata americana a fost invadata de produse japoneze, mai bune si mai ieftine decat cele americane, el a fost chemat inapoi cu mii de scuze si cu rugamintea de a acorda consultanta...).

Oricum, sistemul lui Deming, care a fost conceput pentru marile firme ca Honda, Toyota, Toshiba s.a.m.d., nu este ceva care se poate invata si implementa repede si usor. El cere un angajament total din parte conducerii unei firme si a fortei ei de munca, si necesita o serie de sisteme de evaluare si de control statistic al calitatii care, desigur, nu sunt la indemana unui intreprinzator mediu. (Cine vrea sa se documenteze despre sistemul Total Quality Control poate gasi relativ usor texte in limba engleza - eu nu am vazut nimic in romaneste -, textele de baza fiind chiar cele ale lui Deming: Out of the Crisis si Quality, Productivity and Competitive Position.)

Ideea aceasta de kaizen mi se pare asa de extraordinara si de folositoare incat cred ca e pacat sa nu o folosim si noi, nu numai la nivelul afacerilor, ci in toate domeniile vietii. Lasand deoparte aplicarea ei riguroasa, principiul de baza este foarte simplu: este vorba de a ne lua angajamentul sa marim constant, zi de zi, calitatea a ceea ce facem, in fiecare aspect al activitatii noastre. Si asta nu cu mari promisiuni in stilul celor de la inceputul anului, care aproape mereu se dovedesc nerealiste, imposibil de respectat si care oricum nu tin mai mult de cateva zile. Vorbesc aici de mici imbunatatiri concrete, relativ usor de atins si totusi extrem de profitabile pe termen lung, fiecare angajament avand in vedere imbunatatirea generala a calitatii a ceea ce facem.

Atentie!!! Exemplu: de la inceput, 1% poate sugera ideea ca, de fapt, este vorba numai de a produce un pic in plus in fiecare zi, dar nu este deloc asa. Am folosit acel exemplu ca sa fiu inteles, dar, de fapt, filosofia de baza a lui Deming este chiar aceea de a nu lua in considerare rezultatele din punct de vedere cantitativ, ci din punct de vedere calitativ. Practic, este vorba de a trece de la strategia obisnuita de a castiga mai mult prin marirea volumului de afaceri si reducerea cheltuielilor, la strategia de a imbunatati calitatea produselor prin satisfacerea clientului, reducerea greselilor, optimizarea proceselor s.a.m.d., astfel incat calitatea sa nu mai fie costisitoare, ci mai ieftina, iar castigul, pe termen lung, mult mai mare.

Cred ca nu mai este nevoie sa subliniez cat de diferita este aceasta abordare de felul nostru latin de a vedea lucrurile, adica "las' ca merge si asa" sau "hai sa castigam cat se poate astazi si maine mai vedem" sau "hai sa pacalim acesti clienti, oricum vom gasi altii".

Iar in ceea ce priveste ce anume sa imbunatatim sau de unde sa incepem, posibilitatile sunt nelimitate. Important este sa simtiti ca voi si afacerea pe care o gestionati sunteti de fapt un sistem; si intr-un sistem orice variatie a unui element are un efect asupra celorlalte. In consecinta, orice schimbare pozitiva, oricat de mica, va afecta pozitiv intregul sistem.

Poate sa fie vorba pur si simplu de a fi mai punctuali la intalniri (amintiti-va, imbunatatirile trebuie sa fie mici, concrete si constante), de a folosi un limbaj mai corect, de a tine mai multa ordine pe birou... lucruri de genul acesta.

Simplu? Desigur. Si imaginati-va ca faceti o astfel de schimbare in fiecare zi - in cursul unui an, cat de departe ati putea ajunge?

Spor la lucru!

Raspunsul la problema: pentru cine n-a avut timp sa calculeze, suma de 1.000 $ cu 1% pe zi dobanda, produce dupa un an frumoasa suma de 37.783 $ pe care trebuie sa-i dati inapoi si, dupa doi ani, se ajunge la suma de 1.427.587$!!!

Deci, doua concluzii:
a) aveti grija cum faceti calculele daca luati bani cu imprumut!
b) profitati de mecanismul acesta in sens pozitiv, incercand sa mariti zilnic rezultatele cu 1%!
Povestea cifrei 7
Apr 21st, 2006 by andras
de pe net

Daca esti dintre cei care pun o linie orizontala cifrei 7, trebuie sa afli de ce faci asta. Inclusiv alte multe persoane scriu cifra 7 taind-o cu o bara suplimentara orizontala pe mijloc. Marea majoritate a tipografilor au sters-o in zilele noastre, dupa cum se poate observa. Dar stii de ce a "supravietuit" aceasta bara pana in zilele noastre?

Pentru a afla raspunsul trebuie sa ne intoarcem in timpuri imemoriale, biblice. Dupa ce Moise a primit pe muntele Sinai cele 10 porunci, s-a apucat sa le spuna cu voce tare tuturor si fiecaruia in parte. Cand ajunse la a 7-a care spune "Sa nu ravnesti la femeia aproapelui", mai multe voci s-au inaltat tipand furioase: "Lasa-te de bancuri si tai-o pe-a 7-a, tai-o!"
Scurt istoric al gandirii iudaice
Apr 21st, 2006 by andras
de la Bogdan

In urma cu 4000 de ani, patriarhul Avraam - inconjurat de popoare politeiste, cu un ritual diversificat al jertfelor - a incheiat un legamant cu Dumnezeu. Acest legamant fagaduia lui Avraam urmasi fara numar si tara Canaanului. Semnul legamantului era circumcizia. Au urmat patriarhii Isaac, Iacov-Israel si Iosif si caderea poporului Israel in robia egipteana din care a fost scos de Moise. Legamantul dintre Moise si Dumnezeu, avand la baza mai ales Decalogul, marcheaza inceputul religiei mozaice. Incepe scrierea Bibliei. Luarea in stapanire a tarii Canaanului s-a produs in timpul lui Iosua iar organizarea ei, sub judecatori si regi. Profetul Samuel marcheaza un moment important in istoria religiei mosaice, intemeind prima scoala de profeti. David stabileste centrul religios al iudaismului la Ierusalim iar Solomon construieste acolo singurul Templu al singurului Dumnezeu. Cartile juridice, istorice, poetico-didactice si profetice la Vechiului Testament se asociaza cu gandiri religioase extrem de variate si de profunde. Influenta politeismului duce insa la destramarea vietii religioase mozaice, ilustrata de impartirea in doua regate, Israel si Iuda, de caderea poporului din regatul de nord, Israel in robia asiriana (721 i.H.), de caderea poporului din regatul de sud, iudeii, in robia babilonica
(605-586 i.H.).

Profetii mari, incepand cu Isaia din sec. VIII i.H., continua in epoca robiei babilonice cu Ieremia, Ezechiel, Daniel. Incepand din 583 i.H., imperiul persan permite iudeilor sa se intoarca in tara lor si sa reconstruiasca Templul din Ierusalim, daramat de babilonieni. Restaurarea iudaismului cu centrul la Ierusalim a inceput sub conducerea lui Zorobabel, Hagai si Zaharia si s-a incheiat sub conducerea lui Ezra si Neemia. Monoteismul mozaic devine extrem de intransigent. La sfarstiul sec V i.H., profetul Maleahi scria ultima carte canonica a Vechiului Testament. Dupa cucerirea Imperiului Persan de catre Alexandru Macedon, evreii cad sub dominatia alternativa a regatelor elenistice ale Egiptului lagid si Siriei seleucide. In Alexandria se formeaza o mare comunitate evreiasca, datorita careia, Vechiul Testament va fi tradus prima data in limba greaca sub numele de Septuaginta. Incercarea Siriei de a zdrobi iudaismul duce la refacerea regatului independent Iudeea (sec. II - I i.H.) care cade sub dominatie romana in sec. I. i.H.

Dupa nasterea lui Isus Hristos, in timpul regelui Irod cel Batran, Iudeea devine provincie romana (anul 6. d.H.)Dupa modul in care s-a desfasurat cultul mozaic in centrul sau principal, iudaismul poate fi impartit, convetional, in trei perioade:
- prima, de la Moise la Solomon, cand centrul cultului mozaic se afla in cort;
- a doua - epoca primului templu, de la Solomon pana la robia babilonica din 586 i.H.;
- a treia - perioada celui de-al doilea templu, de la refacerea lui in 516 i.H. pana la distrugerea lui de catre romani in 70 d.H.

Diaspora sau risipirea iudeilor printre neamuri, inceputa prima data in 721 i.H. cu robia asiriana, a pus problema descentralizarii cultului mozaic. Astfel, cultul de la templu, bazat pe jertfe animale, incepe sa fie inlocuit cu serviciile religioase din noul locas de cult, sinagoga, bazat pe predica, rugaciuni si cantari, model care avea sa fie preluat de Biserica primara (Iacov 2:2, unde D. Cornilescu traduce prin "adunarea voastra" expresia greaca "sinagoga voastra"). De fapt, cuvanul "synagoge" inseamna pe greceste "adunare". Ea era condusa de un invatator numit in ebraica "rabbi". Ca sa existe o sinagoga, mai era necesar sa existe un exemplar
al Torei (Legea sau Pentateuhul - cele cinci suluri sau carti ale lui Moise) si zece evrei de sex masculin in varsta de la 13 ani in sus. O astfel de adunare din cel putin 10 barbati forma un `uorum sau "minian" (adunare statutar constituita). Synagoga nu era o cladire; ea putea sa aiba loc sub un copac, in camera din spate a unei case particulare si abia mai tarziu intr-o casa construita special pentru ea.

Cartea tarziu numita Talmudul atribuie lui Ezra si urmasilor sai "oamenii din Marea Synagoga" formularea celor mai timpurii rugaciuni liturgice, cum ar fi "Amidah". Cand evreii s-au rasculat contra Siriei elenistice, condusi de fratii Maccabei in sec. II i.H., s-au alaturat rascoalei un grup de hasidei ("cucernici" sau "evlaviosi"). Se pare ca fariseii au fost un grup care s-a ivit dintre acesti "cucernici" care combateau elenizarea si sustineau cu tarie "Tora" si "datina batranilor". Pentru farisei, poruncile lui Dumnezeu depaseau cadrul templului, ajungand pana la oamenii de rand si despartind poporul lui Dumnezeu de neamurile pagane. Ei credeau ca Dumnezeu acorda fiecarei persoane dreptul de a alege liber caile Domnului. Fariseii credeau cu tarie in invierea mortilor, in rasplati si pedepse in viata de apoi. Ei asteptau cu nerabdare un Mesia si refuzau sa recunoasca puterea exclusiva a aristocratiei religioase a saducheilor. Fariseii sustineau evlavia si invatatura si au sprijinit raspandirea sinagogilor in toata lumea antica.

Saducheii pretindeau ca se trag din marele preot Tadoc (2Sam. 8:17, 15:24-37; 1Regi 1:34-39; Ezec. 40:46, 43:19, 44:10-16) si ca numai ei erau indreptatiti sa interpreteze Scriptura. Din tata in fiu, saducheii dominau de secole ierarhia templului, devenind o clasa puternica si bogata. Ei negau invierea mortilor, nemurirea sufletului, rasplatile si pedepsele din viata de apoi, ingerii, venirea unui Mesia si capacitatea omului de rand de a interpreta Tora. De fapt, saducheii se instrainasera de oamenii de rand si pareau sa se fi adaptat la acei greci si romani care dominau poporul iudeu. Datina evreiasca descrie pe saduchei ca pe niste aristocrati lumesti si eretici, interesati numai in mentinerea privilegiilor lor.

Grupul eseilor sau esenienilor, cunoscut de noi numai datorita istoricului iudeu Iosefus Flavius, reprezinta o comunitate ascetica a iudaismului care traia izolata si nu trimitea jertfe la Templu. Comunitatea de la Qumran, atestata arheologic in pesterile de la Marea Moarta pare sa fi fost alcatuita din esei cu unele conceptii si practici diferite de cele ale eseilor descrisi de Iosefus. Manuscrisele de la Qumran dateaza dintre anii 200 i. H. - 68 d.h., fiind interesante fiindca inceteaza la o data destul de timpurie, ca sa nu fie suspectate ca ar fi fost influentate de crestini. Cel mai cunoscut manuscris biblic de la Qumran este sulul complet al cartii Isaia in ebraica. El contine si vestitul capitol 53 despre care adeptii iudaismului sustineau ca a fost modificat de crestini si nu il citesc niciodata in sinagogi, desi nu au curajul sa-l scoata din Biblie. In prezent, autenticitatea acestui capitol nu mai poate fi pusa la indoiala, nici faptul ca prooroceste lucrarea Domnului Isus cu peste 100 de ani inainte ca ea sa aiba loc.

In sec. I i.H. se dezvolta si scolile biblice pentru rabini. Intr-o asemenea scoala (yeshivah - academic) a studiat la Babilon un evreu nascut acolo, Hillel, care a venit la Ierusalim pe la 40 i.H.. El pare sa fi ales saracia ca mod de viata si scrierile lui oglindesc preocuparea pentru dreptate sociala si dragoste pentru cei saraci. Hillel este descris ca un om cu o adanca smerenie, a carui scop principal era sa aduca oamenii mai aproape de Tora. Intelepciunea si blandetea lui au fost observate de timpuriu, de pe vremea cand isi facea studiile. Hillel a fost numit presedinte (nasi) al Sanhedrinului, institutia suprema religioasa si juridica a iudeilor. Hillel si-a impartit slujba cu Shammai, un invatator al Legii a carui rigiditate contrasta izbitor cu indulgenta si amabilitatea lui Hillel.

Shammai a fost remarcat pentru atitudinea sa transanta si literalismul sau extremist in interpretarea Scripturii. El insista asupra unei separari complete de neamuri. Cand un pagan a venit la Shammai si a pretins ca vrea sa se converteasca dar cu conditia ca Shammai sa-l invete intreaga Tora in timpul cat se poate sta intr-un picior, Shammai l-a dat afara. Hillel, i-a raspuns totusi paganului cu blandete spunand: "Ce tie nu-ti place sa ti se faca, nu fa aproapelui tau; aceasta este Tora intreaga, restul sunt comentarii. Du-te si invata asta si pe altii." Paganul s-a convertit.

Fariseii credeau ca invataturile iudaismului fusesera comunicate intr-un lant neintrerupt din geneatie in geneatie, incepand de la Sinai. Acest lant al traditiei a fost numit Shalshelet Hakabbalah (Kabbalah i ceea ce s-a primit): Moise a primit Torah de pe Sinai si a transmis-o lui Iosua, Iosua - batranilor, batranii - profetilor. Iar profetii au transmis-o oamenilor Marii Synagogi. (Talmud). Hillel a contribuit la standardizarea metodelor si calauzirii folosite pentru interpretarea Torei si aplicarea Traditiei (datina batranilor). Hesed (indurare, dragoste, compasiune, har) a devenit principiul normativ care trebuie aplicat de un duh smerit in relatie de credinciosie cu Dumnezeu.
Efectul Viagra - file din jurnalul ei
Apr 21st, 2006 by andras
de la Catalin

Ziua 1: Azi am sarbatorit 15 de ani de casatorie... si nu a fost prea mult de sarbatorit. Cand a venit momentul sa retraim noaptea nuntii, el s-a inchis in baie si a plans.

Ziua 2: Azi el mi-a zis ca are sa-mi spuna un secret. Mi-a zis ca e impotent si doreste ca eu sa fiu prima care afla acest lucru. De fapt nu mi-a zis nimic din ce nu stiam!!! De fapt el crede ca nu am remarcat inca acest lucru.

Ziua 3: Casatoria noastra e pusa in dificultate. O femeie are dorinte. Ieri am vazut un film erotic si am izbucnit in plans.

Ziua 4: S-a intamplat o minune! Pe piata exista un nou medicament care ii va rezolva "problema"... se numeste Viagra. I-am zis ca daca va lua Viagra totul va fi ca in noaptea nuntii. Cred ca asta va avea un efect pozitiv. I-am inlocuit calmantele cu aceasta Viagra in speranta ca ii va creste si altceva decat pofta de mancare!

Ziua 5: Ce fericire!!!

Ziua 6: Ce frumoasa e viata!!! Dar e totusi dificil sa scrii cand faci asta...

Ziua 7: Cred ca Viagra asta i se ridica la cap. Ieri am fost la McDonalds si vanzatorul m-a intrebat daca vreau un Big Mac. El a crezut ca e vorba de el. E totusi dragut. Nu cred ca am fost mai fericita vreodata.

Ziua 8: Cred ca a luat prea multe pastile in week-end. Ieri, in loc sa tunda gazonul, a scos morcovii din gradina... Pe mine ma doare un pic...

Ziua 9: Nu am vreme sa mai scriu. S-ar putea sa ma prinda.

Ziua 10: Bine, trebuie sa recunosc: ma ascund de el! Vreau sa spun ca nici o femeie nu ar putea mai mult de atat. Cred ca lucrurile se inrautatesc. El isi ia acum pastilele cu coniac. Ce sa ma mai fac? Ma simt ca intepata de cuie pe tot corpul.

Ziua 11: Ma simt de parca as fi ametita. E ca si cum ai trai cu o masina de gaurit. Azi dimineata m-am trezit lipita de pat. Ma dor pana si subtiorile. El e un porc!

Ziua 12: Imi doresc ca el sa fi fost homosexual. Am incetat sa ma mai machiez, sa ma mai spal pe dinti... el e tot timpul in urma mea. Pana si cascatul a devenit periculos...

Ziua 13: De cate ori inchid ochii urmeaza un atac prin surprindere. E ca si cum ai dormi cu un crucisator in pat. Am probleme la mers si daca mai incearca o data... o sa-l ucid cu mainile mele.

Ziua 14: As face orice sa-l pot opri! Nimic nu mai functioneaza. Am inceput sa ma imbrac ca o calugarita numai spre a-l opri dar asta il at??ta si mai tare. Ajutoooorr!!!

Ziua 15: Cred ca totusi o sa-l omor! Ma inteapa orice lucru pe care ma asez. Pisica si cainele nu se mai apropie de el. Nici prietenii nu ne mai viziteaza.

Ziua 16: Nemernicul a inceput sa se planga de dureri de cap. Imi doresc sa explodeze... Cred ca o sa-i propun sa treaca din nou la calmantele lui.

Ziua 17: A incetat sa mai ia Viagra dar nu-si face efectul. Doamne! Iar vine inspre mine!...

Ziua 18: A trecut din nou pe calmante. Puturosul iar sta infipt in fotoliu la televizor cu telecomanda in mana asteptand ca eu sa fac totul in casa.

CE FERICIRE ABSOLUTA!!!
Marturisire
Apr 19th, 2006 by andras
de LIVIU REBREANU (manuscris, 1912)

Daca as sti canta din syring, te-as duce intr-o poiana scaldata in lumina de luna; intr-o poiana unde inca nu s-a incuibat mandria omeneasca si ti-as sopti la ureche cantecul celor iubiti. Atunci poate ai pricepe si tu ca iubirea nu cunoaste ceea ce lumea numeste a fi iubit.
"Te iubesc pentru ca ma iubesti"‚?? Acesta e un schimb, dar nu e iubire. "Te iubesc pentru ca te iubesc" si nimic mai mult, "te iubesc numai pentru ca te iubesc" ‚?? aici incepe iubirea. "Iti multumesc din suflet ca ma iubesti", acesta este cantecul iubirii.
Omul indragostit nu zice "te iubesc pentru ca esti oachesa", nici "te iubesc pentru ca esti buna". Omul indragostit zice: "te iubesc pentru ca esti oachesa, pentru ca esti buna si te-as iubi chiar daca ai fi blonda sau rea".
Poezia, zic unii, a falsificat iubirea. Poezia a facut cantece, statui, versuri, din sentimentul simplu si firesc ce a fost odinioara iubirea. A facut nebuni din oamenii care, altminteri, erau porniti spre nebunie, a facut gurmanzi din oamenii care pana atunci erau infometati.
Eu zic ca nu exista poet, muzician, pictor sau sculptor mai mare decat un indragostit. Pentru ca artistul sa inteleaga poezia cea mare a suferintei, trebuie mai intai sa fi fost indragostit. Nu poetii au facut iubirea, ci iubirea a facut pe poeti. Iar eu, care citesc bucuros in stele si-mi fac o placere din a asterne pe hartie slova langa slova, pot sa jur ca in slovele noastre umile sunt inscrise toate tainele de amor ale cerului instelat. Cel ce pricepe viata stelelor pricepe si iubirea omeneasca.
Iubirea nu cunoste cuvintele "credincios" si "necredincios". "Iubesti pe altul, va sa zica, eu nu te iubesc". Omul indragostit nu zice niciodata "m-ai inselat". Iubirea nu-ti da socoteala de sarutarile ce ai dat sau nu altora. Iubirea nu-ti scormoneste trecutul si nu-ti cerceteaza prezentul. Viitorul e nadejdea ei, viitorul este egoismul ei, care e tot atat de dulce ca si suferinta, ca si iubirea. Iubesti, suferi, traiesti ‚?? iata troica iubirii. Sarutarile iti alina setea, dar lacrimile iti trezesc in suflet doruri mari, istovitoare si dragi, pe care nu ti le pot alina nici sarutarile.
Din ochi picura lacrimile, izvorul cel vesnic al iubirii. Din iubire picura cantecul, poezia, frumosul, izvorul cel vesnic al lacrimilor. O bobita de lacrima ce tremura sfioasa pe geana iubitei e o comoara mai mare si mai pretioasa decat sarutarile si imbratisarile tuturor femeilor din lume.
"O, vanitas, vanitatum, vanitas", zice poetul. "Toate suferintele sunt desarte", iti sopteste un glas dinauntru. Sarutari, lacrimi, iubire‚?? toate sunt desertaciuni mari, nimicuri pline de durere. Si totusi... Pentru aceste nimcuri desarte, pentru aceste nimcuri nepatrunse, as fi in stare sa-mi dau chiar viata!
Nu stiu daca ceea ce fac e bine sau rau, dar simt ca, din toate desertaciunile lumesti am ales pe cea mai frumoasa. Care e cea mai frumoasa fiindca e cea mai desarta dintre toate.
Clasa superioara
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

O femeie alba, in varsta de aproximativ 50 de ani, calatorea intr-un avion al liniilor aeriene britanice, fiind asezata langa un pasager de culoare.
Intrigata, a chemat o stewardesa:
"Va pot fi de folos cu ceva, doamna?" a intrebat-o aceasta.
"In mod sigur n-ati observat", s-a precipitat doamna. "M-ati asezat langa un negrotei. Indivizii asta imi fac scarba! Vreau un alt loc!"
"Va rog sa va calmati", a raspuns insotitoarea de zbor. "Aproape toate locurile cursei sunt ocupate. Cu toate acestea, merg sa vad daca gasesc vreun loc disponibil."

Stewardesa s-a intors in cateva minute. "Dupa cum credeam, nu mai exista locuri libere la clasa a II-a. M-am adresat capitanului si mi-a spus ca exista insa un loc la clasa I".
Inainte insa ca femeia sa poata spuna ceva, insotitoarea de zbor a continuat: "Este neobisnuit pentru compania noastra sa ingaduie vreunui pasager de la clasa economica sa calatoreasca la un standard superior. Date fiind circumstantele, capitanul considera ca ar fi scandalos ca sa se stea langa cineva ataaaaat de respingator...!"

S-a intors catre barbatul de culoare, spunandu-i: "Stimate domn, daca va face placere, va rog sa va luati bagajul de mana pentru ca va asteapta un loc de prima clasa."

In acest moment, toti ceilalti pasageri (socati de ceea ce auzisera cu cateva minute mai devreme) s-au ridicat si au aplaudat.

Aceasta este o intamplare adevarata petrecuta intr-o cursa Johannesburg - Londra. Daca esti impotriva luptei rasiale si daca iti pasa de oameni, tine minte intamplarea sau chiar trimite un link catre acest mesaj prietenilor tai. Dar, inainte, gandeste-te la asta... Si la tine!
Hartia de impachetat
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

Povestea spune ca in urma cu un numar de ani un Om si-a pedepsit fetita in virsta de 5 ani pentru ca a risipit o hirtie aurie de impachetat foarte scumpa. Omul statea rau cu banii si deveni si mai suparat cind a vazut ca fetita a folosit hirtia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun.
Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata urmatoare spunind:
"Acesta este pentru tine, taticule".
Tatal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar supararea lui se arata din nou cind a vazut ca, de fapt, cutia era goala.
El i-a spus pe un ton raspicat: "Nu stiai, domnisoara, ca atunci cind dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in cutie?"
Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a zis:
"Taticule, cutia nu este goala. Am suflat in ea atitea saruturi pina cind s-a umplut."
Tatal a ramas perplex. S-a pus in genunchi si si-a imbratisat fetita si a rugat-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost.

La scurt timp dupa aceasta, micuta fetita a murit intr-un accident si se spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie alaturi de patul sau tot restul vietii sale. Si de cite ori a fost descurajat sau a avut de trecut peste situatii dificile, deschidea cutia si lua un sarut imaginar si isi amintea de dragostea care a pus-o fetita acolo.

Intr-un adevarat sens, fiecare dintre noi, ca si oameni, primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata, saruturi, amintiri de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni. Nu putem avea altceva mai pretios decit asta.
Mama
Apr 19th, 2006 by andras
de la copiii mei

Cum ar fi viata noastra oare
Daca ne-am naste-n eprubete,
De-am fi hraniti doar cu pipete,
De-am ganguri-n incubatoare?

De n-ar fi mame minunate
Sa ne-ncalzeasca existenta,
Ne-ar priveghea convalscenta
Roboti cu gesturi sacadate.

Spre cine am intinde-o mana
Si cine ne-ar lua in brate?
Cine-ar ierta mari boroboate
Si le-ar ascunde in tarana?

Cu mama invatam sa radem,
Sa desenam, sa facem baie,
Tot ea ne da prima bataie...
Doar printre lacrimi ii suradem.

Ea ne da tot ce are-n minte,
In inima si-n buzunare;
Ar rupe si-un coltuc de soare
Sa-l plamadeasca in placinte.

Ea ne invata alfabetul,
Scaderea, simpla adunare ‚??
Cu noi repeta rabdatoare,
Fraza, solfegiul ori versetul.
Scenariul balcanic
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

2007. Bulgaria intra in UE

2010. Romania intra in UE

2015. Croatia, Macedonia, Bosnia si Hertegovina si Turcia intra in UE.

2017. Albania, Kosovo, Serbia si Muntenegru intra in UE.

2018. Administratia UE angajeaza primul roman. Acesta isi angajeaza in administratie toata familia nevestei, nasii precum si membrii familiilor vecinilor si celor mai buni prieteni.

2019. "Ai nostri" reprezinta 10% din administratie.

2022. "Ai nostri" reprezinta 60% din administratie. Administratia UE mareste salariile de 3 ori, are program de lucru flexibil si limbile slave din sud ajung pe locul 3 ca "limbi folosite in administratie". Din cauza stresului, 90% din membrii administratiei europene sunt in in concediu de boala. Cele mai multe imbolnaviri se inregistreaza in perioada 15.06 - 15.10 si intre 15.12 - 15.01. Bolnavii sunt vazuti pe Mediterana, in Insula Bali si in Alpi, in cele mai cunoscute locuri ca tratamente contra stresului. Se da legea cu privire la acoperirea cheltuielilor pentru tratarea acestor boli profesionale de catre bugetul UE. Pana la intoarcerea bolnavilor, se angajeaza noi lucratori, pe termen nedeterminat.

2025. Proportia balcanicilor in administratia UE este de 90%. Macedonenii refuza din nou adoptarea EURO, prin referendum.

2026. Se ajunge la reducere de costuri si se dau afara femeile de serviciu, bucatarii, soferii, toti cetatenii belgieni pana la unul... Proportia balcanicilor in Administratia UE e de 99.3%.

2027. Croatia primeste noi credite UE printre care si unul pentru cresterea fluturilor de matase. Presedintia croata isi termina mandatul de 6 luni. Romania sfarseste cu succes procesul de privatizare. Din ianuarie 2028, presedentia UE este preluata de Belgrad.

2028. Germania iese din UE in februarie. O luna mai tarziu, fac acelasi lucru Franta si Finlanda si, pana la sfarsitul anului, in timpul presedentiei albaneze, ies si Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Suedia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Grecia si Slovenia. Toate tarile introduc un regim drastic de acordare a vizelor cetatenilor UE.
Dinozaurii media
Apr 19th, 2006 by andras
de Stefan C??ndea si Sorin Ozon, Centrul Rom??n pentru Jurnalism de Investigatie - stefancandea@crji.org, sorinozon@crji.org

Scandalurile care au zguduit presa scrisa centrala ??ncep??nd cu anul trecut au fost interpretate ??n fel si chip. Putin sunt cei care stiu si admit ca Rom??nia Libera, Evenimentul Zilei si Adevarul au fost tot at??tea episoade de puternice ciocniri de interese, cu importante mize financiare. Fostii patroni obisnuiti ??n practica sa exercite o dubla functie, de manager economic si editorial, au simtit ca sunt pe cale sa-si piarda puterea si au reactionat violent. Am asistat de fapt la veritabile demonstratii de forta, zv??rcoliri ale dinozaurilor media . Motorul acestor manifestari este o stare de fapt tinuta sub tacere si pe care v-o prezentam ??n premiera. Recentul episod ??n care presedinteleRom??niei a acuzat presiuni si amenintari din partea directorului de ziare Sorin Rosca Stanescu, vine sa completeze tabloul sumbru sub care se desfasoara activitatea de presa ??n Rom??nia. Presa, care cere schimbari de 15 ani de zile, ea ??nsasi nu s-a schimbat si nu este deschisa la schimbare. O demonstreaza si faptul ca acest material este publicat doar pe internet.

Libertatea presei ca pretext.

La Rom??nia Libera directorul Petre Mihai Bacanu a dorit sa-si v??nda actiunile catre grupul german WAZ pe o anumita suma, ??nsa nu a obtinut suma dorita si a st??rnit din septembrie 2004 o campanie de linsare mediatica a proprietarului ziarului. Bacanu a c??stigat ??n cele din urma ??n fata WAZ, campania ??ncheindu-se la sf??rsitul lui decembrie 2004.

La Evenimentul Zilei, dupa ce si-a v??ndut toate actiunile catre grupul german Bertelsmann, Cornel Nistorescu a ??ncercat sa continue sa conduca ziarul at??t din postura de director editorial c??t si din punct de vedere economic. Bertelsmann a v??ndut ??nsa toate actiunile catre grupul elvetian Ringier, iar Nistorescu si-a vazut amenintata pozitia extrem de influenta. Desi redactia a fost prelucrata sa reactioneze similar cu Rom??nia Libera, Nistorescu a parasit functia de director al EVZ fara vreo declaratie negativa la adresa Ringier, semn??nd ??n schimb un contract extrem de avantajos. La sf??rsitul anului, c??nd Ringier a schimbat redactorul-sef, criza s-a declansat totusi. Desi de actiunile Ringier au fost afectati doar doi jurnalisti angajati ai ziarului - directorul si redactorul-sef - la sf??rsitul anului peste 30 de redactori au protestat public, sustin??nd ca libertatea presei este ??n pericol. Acestia si-au dat demisia ??n bloc. Multi dintre ei s-au ??ntors ??n redactie ??n lunile care au urmat, d??ndu-si seama ca au fost manipulati pentru a creste, valoarea de data aceasta a fostului redactor-sef, dupa modelul folosit de Nistorescu, c??teva luni mai devreme.

La Adevarul criza a fost mult mai scurta, toata redactia urm??ndu-si redactorul sef si pe cei trei adjuncti ??n momentul ??n care acestia au pierdut fr??iele economice ale ziarului si au demisionat. Pretextul folosit - libertatea presei pusa ??n pericol. C??teva zeci de jurnalisti demisionari au scos ??n scurt timp un cotidian nou - G??ndul.

Lupta pentru beneficii strict economice a c??torva gazetari din vechea garda a fost ??mbracata ??ntr-o lupta pentru libertatea presei si a angrenat redactii ??ntregi. Zeci de jurnalisti au fost folositi pe post de carne de tun. Felul ??n care s-au desfasurat crizele la cotidienele amintite ilustreaza starea ??n care se afla media din Rom??nia. ?ģn 89 libertatea presei a fost c??stigata, dar la scurt timp acaparata de un grup restr??ns de fosti - ??n marea lor parte fosti ziaristi ??n timpul comunismului. Astfel libertatea presei a fost folosita si abuzata de-a lungul ultimilor 15 ani pentru c??stigurile personale ale c??torva gazetari.

Presa "unsa" cu 65 milioane Euro ??n 4 ani.

Care este ??nsa miza pentru care au fost organizate astfel de mascarade mediatice? Foarte simplu: din postura de simplu jurnalist sau chiar un jurnalist cu o functie de conducere c??stigurile financiare sunt modice ??n Rom??nia. Conform diverselor sindicate din bransa, 70 % din jurnalistii rom??ni sunt salarizati cu salariul minim pe economie, ??n jur de 150 de Euro. ?ģnsa ceea ce au avut ??n plus conducatorii de gazete - unii si actionari ??n acelasi timp - a fost posibilitatea de a controla totodata si mersul economic al ziarului, ceea ce implica si publicitatea. Si nu orice publicitate, ci mai ales publicitatea de stat. Publicitate care a venit ??ntre 2000 si 2004 (si nu numai) cu conditii legate de suprimarea unor materiale de investigatie legate de diverse personaje din guvern sau apropiate PSD-ului. Conform cifrelor oficiale, ??n timpul guvernarii Nastase publicitatea de stat s-a ridicat la aproape 65 de milioane de Euro. Aceasta placinta apetisanta, la care se adauga publicitatea privata, a fost acaparata si ??mpartita ??ntre cei care fac subiectul investigatiei noastre - dinozaurii media .

Dinozaurii media.

Dinozaurii sunt 12 personaje care au creat institutii media imediat dupa schimbarea regimului comunist. Ei au ajuns at??t de puternici ??nc??t se pot lupta chiar si cu trusturi straine de presa, cum a fost ??n cazul conflictelor cu Ringier si WAZ. Ne-am concentrat numai asupra celor 12 dinozauri - din care 10 au fost jurnalisti ??n presa comunista - ??ncerc??nd sa vedem cine sunt cei care au influentat decisiv felul ??n care s-a dezvoltat mass-media ??n Rom??nia post-comunista. Am urmarit ??n principal gazetari din presa scrisa, deoarece televiziunea a c??stigat ??n influenta ??ncep??nd abia cu anul 1995. Cei 12 sunt numai v??rful fenomenului. Ei au creat modele de comportament at??t ??n presa centrala c??t si ??n cea locala. Ei au format jurnalisti, tineri gazetari care le-au calcat pe urme, persist??nd ??n greselile maestrilor. Totodata, ei formeaza un corp de vectori de opinie, care se protejeaza sau se ataca reciproc dupa vremuri si interese, si care au reusit sa acapareze si sa-si ??mparta spatiul public rom??nesc. Nu toti au fost foarte fericiti sa raspunda la o ancheta care ??i are ca subiect.

Gazetarii trec de la comunism la capitalism.

Am urmarit aplicarea unei grile de cercetare si de ??ntrebari pentru toti cei 12, iar acolo unde interviurile au fost imposibil de obtinut ne-am completat ancheta cu date sau declaratii publice. Din cei 12 dinozauri am investigat evolutia a 2 patroni de trusturi media autohtone, Adrian S??rbu si Dan Voiculescu, pe care ??i vom trata separat. Tot separat vom trata pe cel mai important sef al agentiei nationale de stiri Rompres - Neagu Udroiu c??t si pe politicianul-ziarist Corneliu Vadim Tudor. Ram??ne un grup compact de gazetari, 8 la numar, care au c??teva puncte importante ??n comun. ?ģn primul r??nd ??i leaga activitatea jurnalistica din timpul comunismului, iar aici se ??nscriu at??t Vadim c??t si Udroiu, atunci c??nd pentru a putea profesa ca jurnalist trebuia sa te ??nscrii ??n Partidul Comunist ori sa urmezi cursuri de reciclare profesionala la scoala de activisti "Stefan Gheorghiu". Ce altceva era presa ??n aceea perioada dec??t un instrument de propaganda comunista?

Daca va imaginati ca un director de cotidian ??n Rom??nia este doar un gazetar talentat care toata ziua scrie articole si coordoneaza o echipa editoriala va ??nselati. Ei bine, timpul dinozaurilor este ??mpartit ??ntre ??ndatoririle editoriale si nenumarate alte afaceri. Unele sunt legate de domeniul presei. Altele nu au nimic de a face cu gazetaria. Tot at??tea puncte pe care le au ??n comun dinozaurii media sunt dezvoltarea unor afaceri adiacente ??n paralel cu gazeta pe care au condus-o. Este vorba de afaceri conexe presei - edituri, productie filme, tipografii, difuzare - dar ??n unele cazuri si de afaceri fara nici o legatura cu activitatea gazetareasca - publicitate, contabilitate, turism, petrol, alcool, restaurante etc. Si ??n sf??rsit, majoritatea gazetarilor s-au legat de-a lungul timpului de diversi oameni de afaceri dubiosi, care le-au finantat proiectele editoriale sau le-au pompat publicitate pentru a nu fi deranjati de eventuale investigatii jurnalistice.

Ion Cristoiu

Debuteaza ??n 68 la Viata Studenteasca, fiind student la Filosofie. ?ģn 71 are de ales ??ntre a continua o cariera ??n Universitate sau la Viata Studenteasca. Pentru putin timp se desparte de cariera de jurnalist, dar revine ??n 74, c??nd este numit redactor sef adjunct la Viata Studenteasca si la Amfiteatru. ?ģn 79 este numit redactor sef adjunct pentru cultura la Sc??nteia Tineretului. Aici coordoneaza Secventa si suplimentul Tineretul Liber. ?ģn 86 este pedepsit de sefii lui si trecut de la cultura la sectia Agrara, sectie considerata "o Siberie a presei rom??nesti". ?ģn 87 reuseste sa ajunga redactor sef la revista Teatru, pozitie pe care o ocupa si ??n timpul Revolutiei. Perioada dintre 81 si 87 i se pare cea mai libera, deoarece reuseste sa tipareasca articole ce ocoleau cenzura ??n suplimentul Secventa. "A fost o atmosfera greu de ??nteles. Arta era sa faci sa treaca articole bune, dar problemele le faceau cei despre care scriai sau nu scriai. Marea problema era ca aveam o serie de clisee pe care eram obligati sa le urmam. ?ģnsa scoala jurnalistica ??nainte de 89 era interesanta pentru ca trebuia sa scrii despre subiecte aride."

Dupa Revolutie el ia ??n serios cererea ministrului culturii Plesu, ca toti cei care au lucrat cu fostul regim sa-si dea demisia din functiile ocupate. Este singurul care o face. ?ģn 17 ianuarie 90 este rugat de fostul sau elev si subordonat Nistorescu sa porneasca revista Expres. ?ģn paralel, tot ??n ianuarie, pune bazele primului ziar privat - Observator. Devine redactor sef la Expres si ??n ascuns produce si Zig-Zag, care creste rapid la 600 de mii de exemplare. Demisioneaza de la Zig-Zag, care devenise foarte dur cu puterea de atunci si care este cumparat de fostii comunisti grupati ??n jurul lui Iliescu, si linistit brusc prin aducerea lui Adrian Paunescu ca redactor-sef.

"?ģn aprilie 90 am fost ??mbolnavit, pentru ca am scris despre o posibila amanta a lui Iliescu, cu care s-a deplasat ??n prima sa vizita oficiala ??n afara tarii. Mi-a fost facuta o injectie si am zacut o vreme ??n spital. Aici a fost un adevarat pelerinaj, diversi oameni ??mi propuneau sa facem un ziar ??mpreuna. C??rciog mi-a propus sa fiu si actionar la trustul Expres". Astfel a aparut ??n 92 Evenimentul Zilei, ziar care a revolutionat presa din Rom??nia. "Am introdus faptul divers ??ntr-o presa care avea numai opinie". Dupa plecarea de la Evenimentul Zilei Cristoiu a pus umarul din punct de vedere editorial la ziarele National, Cotidianul, Azi si Monitorul de Bucuresti.

?ģn afara de actiunile pe care le-a detinut la trustul Expres, Ion Cristoiu mai este actionar la ??nca trei firme: Editura Focus (care opereaza acum si o licenta radio), Editura Evenimentul Rom??nesc si Editura Ion Cristoiu. Editura Ion Cristoiu, la care detine actiuni ??n valoare de 300 de milioane, a fost ??nregistrata ??n 1999 si are un actionariat mai aparte. Din cei 5 actionari, alaturi de Cristoiu apare ca majoritar Sorin Ovidiu V??ntu c??t si fostii sai parteneri de afaceri: Dan Andronic si Gheorghe Ratiu ( fostul sef al Directiei 1 a Securitatii, colonel ??n rezerva ). ?ģntre timp, relatiile dintre V??ntu si Cristoiu s-au racit. V??ntu a declarat public faptul ca a pierdut din aceasta asociere, Cristoiu l-a contrazis tot public enumer??nd titlurile de carte care au fost editate. V??ntu si-a orientat investitiile ??n mass-media catre sectoare mai vizibile si sub un actionariat indirect, c??t mai invizibil cu putinta.

Petre Mihai Bacanu

A debutat la terminarea liceului, ??ntr-un ziar local din Braila, ??n 59. A lucrat la o revista studenteasca ??n Galati - Amfiteatru . ?ģnca din 70 lucreaza la Rom??nia Libera , de unde nu pleaca dec??t pentru un "sejur" ??n ??nchisoare. De ce? Pentru ca la sf??rsitul lui 88 scoate un ziar ilegal, Rom??nia , iar ??n ianuarie 89 toti cei care au participat la editarea ziarului sunt arestati. Colegii sai primesc 3 luni de ??nchisoare, el ram??ne ??nchis p??na ??n 22 decembrie. Imediat preia conducerea ziarului Rom??nia Libera, care forteaza privatizarea la 3 luni dupa Revolutie. Recurge la o formula inedita - mai multe ??ntreprinderi mici, formate din c??te 20 de oameni, se puteau asocia ??n interiorul unei societati de stat. "Noi avem contractul de asociere cu numarul 1, am fost prima societate privata din Rom??nia." Urmeaza o serie de sicanari din partea guvernului de atunci care a asmutit Corpul de Control condus de Horia Neamtu asupra Rom??niei Libere. Rezultatul a fost un dosar voluminos ??n care actionarii si mai ales Bacanu erau acuzati de fraude si ??n principal de preluarea abuziva a ziarului. Miza a fost atragerea Romaniei Libere de partea puterii de atunci.

Legat de participarea lui Bacanu ??n alte afaceri, acesta ne-a declarat: "Eu nu am alte afaceri, si nici altii din conducerea ziarului". Si totusi l-am gasit pe lista de actionari sau administratori la 5 firme: Aflux Publiprod, productie cinematografica si filme, printre altii alaturi de Bogdan Ficeac si Serban Bubenek Turconi (fost consilier municipal Bucuresti, fost presedintele al Casei Nationale de Asigurari, candidat la Camera Deputatilor din partea PNTCD); Libera SA, fabricarea de produse alimentare unde este doar presedinte general iar Societatea R este actionar alaturi de alte 4 firme din Rom??nia si Italia; Perfect Press, fara obiect de activitate declarat, societate formata dintr-o societate rom??neasca si una olandeza, la care este unic administrator; Societatea R care tipareste Rom??nia Libera, unde ??n acte apare si ca administrator al carui mandat a expirat ??n februarie 2004; Rodipet, fosta societate de stat de distributie de presa scrisa, preluata de cei doi frati Awdi, libanezi cu cetatenie americana, unde apare ca administrator ??ncep??nd cu jumatatea anului 2004.

Cornel Nistorescu

"Nu vreau sa raspund nici unei ??ntrebari, din cauza relatiei cu CRJI si nu din cauza ideii ca atare" ne-a declarat Nistorescu la solicitarea unui interviu. Am aflat totusi ca debuteaza ??n presa ??n 74, la terminarea Facultatii de Filologie de la Cluj. Este redactor si redactor sef adjunct la Viata Studenteasca si revista Amfiteatru, ??ntre 74 si 80. Promoveaza catre Sc??nteia Tineretului si ??ntre 85 si 89 semneaza ??n revista Flacara, calatorind ??n afara tarii pentru diverse reportaje, lucru greu de realizat ??n acea perioada de restrictii.

Cornel Nistorescu, fostul gazetar al revistei Flacara, a avut o ascensiune fulminanta ??n domeniul afacerilor, ??n ultimii 15 ani. El detine ??n Rom??nia actiuni la 10 firme cu diverse obiecte de activitate si c??stiguri importante, dupa ce si-a v??ndut actiunile la societatea Expres, cea care editeaza Evenimentul Zilei.

Alfa Cont, o firma importanta din care detine 60 %, si care se ocupa cu monitorizarea publicitatii ??n mass-media. Expresiv SA, unde mai detine numai 7 % si are pozitia de presedinte al CA, are activitati legate de publicitate dar si de radio (opereaza licenta Radio Total). Prin Expresiv, Nistorescu detine firmele Bernis Art (la Timisoara) si Expresiv Consulting la Bucuresti (activitati radio dar p??na la plecarea sa si plata salariilor pe l??nga cartea de munca jurnalistilor de la Evenimentul Zilei).

Nistorescu mai este administrator la firma Info Presa Rom??na (care se ocupa cu editare de carte), unde proprietar este trustul Expres si JMC Investments din Cipru. JMC este si actionara la Amerinvest, societate creata ??n 2004 si care se ocupa cu administrarea imobilelor.

Nistorescu detine 3 % din postul de radio Europa FM (prin firma Europe Developpment International Romania).

Urmeaza un pachet important de actiuni, la diverse firme importante de publicitate. Nistorescu detine ??nca din 1994 10% din firma TBWA Bucuresti, companie care detine integral alte trei firme de publicitate: Optimum Media Direction, Mediwise si Tequila Romania, ??nfiintate ??ntre 2000 si 2005. De mentionat ca Nistorescu a fost cel care s-a ocupat ??n paralel de gestionarea editoriala a Evenimentului Zilei c??t si de gestionarea economica a ziarului, inclusiv de v??nzarea spatiului publicitar, de multe ori atrag??nd publicitate direct si primind comision pentru aceasta operatiune. TBWA este un brand international, o agentie de publicitate recunoscuta.

Revenind la Expresiv SA, trebuie mentionat faptul ca in octombrie anul trecut, o mare parte din actiunile lui Nistorescu au ajuns prin v??nzare ??n posesia a doua entitati ce detin acum 90% din Expresiv: sindicatul din domeniul petrolier FSLI Petrom si un off-shore din Cipru, Comac Ltd. Aceste doua entitati conduc ??n primul r??nd catre Liviu Luca, proaspat mogul al presei rom??nesti (a achizitionat prin sindicatul sau ori prin Petrom Service Realitatea TV, Radio Total, Ziua, Gardianul si Averea). ?ģn al doilea r??nd, ele conduc catre Sorin Ovidiu V??ntu. Dupa cum scrie Curentul ??n 2002, Comac Ltd a aparut ca actionar misterios la un nou jucator pe piata de capital (G M Invest) din 2002, la c??teva luni dupa ce Gelsor a fost suspendata de CNVM si declarata falimentara. Dintr-o firma moarta, G M Invest ajunge rapid ??n top 10 al clasamentului SVM, ??ntocmit de Bursa de Valori Bucuresti. Consiliul de administratie al G M Invest c??t si cenzorii provin din fosta structura a Gelsor. Comac Ltd mai apare actionar la Editura Ziua detinuta de Petrom Service, si la Comservil, unde administrator este Gheorghe Ratiu (colonel de Securitate, om de ??ncredere si asociat cu Sorin Ovidiu V??ntu) cel care a pus pe picioare pentru V??ntu ??ntreaga retea Gelsor.

Sorin Rosca Stanescu

A debutat ca ziarist ??n 70 la revista Amfiteatru fiind student ??n anul I al Facultatii de Drept. "Am ??nceput sa lucrez ca ziarist pentru ca muream de foame. Am lucrat numai pe investigatii ??nca de la ??nceput. " ?ģn timpul comunismului, investigatiile jurnalistice nu puteau trata subiecte prea delicate. Rosca ne da un exemplu de ce se putea ancheta: "am facut o ancheta ??n lumea prostituatelor, despre ceea ce cred acestea despre arta". ?ģn 72 lucra deja la Viata Studenteasca . A lucrat apoi la Informatia Bucurestiului . ?ģn 87 s-a decis sa predea carnetul de partid, dar dupa o serie de presiuni si-a reconsiderat gestul si a ajuns sa lucreze ??mpreuna cu Horia Tabacu la departamentul Social. Rosca Stanescu a recunoscut public faptul ca a colaborat cu fosta Securitate, cel putin ??n ceea ce ??i privea pe studentii straini din Bucuresti.

Dupa `90 scoate Libertatea pe scheletul fostului ziar comunist Informatia Bucurestiului. Participa la munca ??n redactie a ziarului "Rom??nia Libera", primul ziar proaspat privatizat, si pune bazele unei sectii de investigatie. Are m??na libera la angajari si de aceea primeste pentru prima oara porecla "Nasul". Coordoneaza ??n `93 si o alta tentativa de aparitie editoriala, Ultimul Cuv??nt, care se stinge la fel de repede precum a ??nceput. Participa la pornirea EVZ sub coordonarea lui Cristoiu, pentru care face angajari ??n parcarea din fata Casei Sc??nteii (erau cozi de sute de oameni care vroiau sa devina ziaristi) si ??si consolideaza porecla de Nasul. Mihai Bacanu de la Rom??nia Libera ??i propune sa scoata ??mpreuna ziarul Ziua, dar din cauza unor probleme financiare ziarul Ziua este lansat pe piata cu urmatorul actionariat: 50% pentru omul de afaceri Dinu Patriciu, 48% pentru Rom??nia Libera si 2% pentru Nasul. ?ģn scurt timp Rom??nia Libera ??si vinde actiunile catre Patriciu. Rosca si-a v??ndut ??n cele din urma si el actiunile, iar ziarul Ziua a fost v??ndut grupului Petrom Service. Rosca conduce mai multe ziare ??n momentul de fata: Ziua, Gardianul, Averea si gestioneaza mai multe proiecte editoriale.

"Am pornit pe nimic si ??n 10 ani mi-am v??ndut actiunile pentru 3 milioane de Euro."

?ģntr-adevar, Rosca a pornit de la statutul de reporter la Rom??nia Libera, ??n 1990. El descrie ??n c??teva cuvinte cum a ??nceput sa faca presa ??n anii 90: "veneau multe delatiuni, verificarea lor dura mult si era foarte greu sa publici informatii foarte bine verificate."

Acum este un prosper om de afaceri, care gestioneaza si o parte a imperiului mediatic ce s-a format la umbra sindicatului Petrom si a lui Sorin Ovidiu V??ntu.

Rosca este actionar sau administrator la 15 firme ??n Rom??nia. 7 dintre ele au legatura cu presa. Este vorba de Ziua Srl, unde si-a v??ndut actiunile catre Petrom Service si Comac Ltd din Cipru, dar a ramas administrator prin intermediul firmei Media Protection (activitati de consultare pentru afaceri si management) pe care o detine integral. Tot prin intermediul Media Protection detine 10 procente din Best Media Press, societate care editeaza ziarul Gardianul, unde Nasul a devenit si administrator. Detine actiuni la societatea Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa unde este si presedintele CA. Societatea aceasta opereaza reteaua de v??nzare a presei scrise "Acces Press" iar ??n CA se gasesc nume sonore ale media din Rom??nia. Mai detine procente ??n agentia de stiri "Rusia la zi", la "Ziua de Constanta" si ??n tipografia "ESOP Omega". Urmeaza 8 firme cu diverse obiecte de activitate, fara legatura cu presa: productie de alcool (Agricola Alcohol Product SA), productia de scaune (Agrochim Impex), agricultura (Agricola SA), restaurante (BO - NA Co 95), comert cu amanuntul si cu ridicata (Ethos Med si Elada Tours), turism (Marina Club) si activitati recreative (Captain Port Service).

Horia Alexandrescu

A debutat ??n presa ??n 71, la Sportul. ?ģn 77 s-a mutat la Sc??nteia iar ??n 89 a ajuns la sectia Sport a Tineretului Liber. Nu a avut nici o problema cu regimul si presa comunista. Este locul unde l-a prins Revolutia. Noua echipa de la Tineretul Liber l-a desemnat secretar general de redactie. Dupa 3 luni a ??nfiintat Sport Star, un ziar care a esuat. ?ģn toamna lui 90, Adrian S??rbu l-a chemat sa faca ??mpreuna Curierul National. Au fost 6 jurnalisti cu c??te 5 procente, iar ca manager si administrator a fost chemat George Constantin Paunescu, care a primit 5 %. ?ģn 92 toti si-au v??ndut actiunile catre Paunescu, ??n momentul ??n care S??rbu a dat semnalul, nemultumit de rezultatele financiare. "Nimeni nu avea bani. Eu mi-am v??ndut Dacia sa intru ca actionar. Paunescu avea un Audi 80 terminat si S??rbu un costum de in, de r??deam toti de ei. Paunescu a fost chemat pentru ca nici unul dintre noi nu stia nimic despre economia de piata."

Dupa Curierul National Alexandrescu a pus bazele cotidianului Cronica Rom??na si saptam??nalului Tara. ?ģn final a ??ngropat cele doua proiecte si ??n ultimii ani a realizat cotidianul Independentul. "Din fiecare loc unde nu mi-a convenit mi-am dat demisia si am plecat cu zeci de jurnalisti dupa mine." Aspiratiile sale la un succes media sunt mai degraba mici: "Consider ca cel mai mare succes al meu este ca la trei ziare unde am fost director nu am ??nt??rziat cu o zi leafa sau taxele catre stat."

Principalul client al avioanelor prezidentiale din ultimii 15 ani, detine actiuni ??n 5 companii legate de domeniul media, ??nsa nu se bucura de actionari tocmai respectabili. Cea mai veche firma a sa este "Trustul de presa CROM", se ocupa cu editarea ziarelor, ??nsa are ca actionari majoritari doua benzinarii (M&M Oil din Cluj si Cargo Company din Iasi). Mai mult dec??t at??t, la actionarul majoritar Cargo Company, 3 din cei 5 actionari persoane fizice au aparut ??n materiale de presa ca infractori dovediti cu condamnari penale ??n domeniul evaziunii fiscale. O alta initiativa privata este Romanian Media, care se ocupa cu editarea cartilor, si unde actionar este Cristian Burci, patron al Prima TV si implicat ??n diverse scandaluri economice. Horia Alexandrescu este membru ??n consiliul de administratie al Grupului Editorilor si Difuzorilor de Presa, unde este coleg cu alti c??tiva dinozauri ai presei rom??nesti. Apostrof Press si Consulting Press sunt doua srl-uri de familie, care au ca obiect de activitate editarea ziarelor.

Dumitru Tinu

Dumitru Tinu a debutat si si-a ??ncheiat cariera de jurnalist ??n cadrul aceeasi redactie: Sc??nteia - devenita apoi Adevarul. El a ??nceput sa lucreze ??n redactia ziarului Sc??nteia ??n 62, la terminarea Institutului de Limbi Straine. S-a ??ndreptat catre departamentul de Externe si s-a specializat pe acest domeniu. Nistorescu declara ??ntr-un articol ca "Tinu nu a fost doar ziarist. Cel putin un deceniu el a functionat si pe postul de expert ??n politica externa a Rom??niei. ?ģn acei ani, scria referate, chiar luari de pozitie si cuv??ntari ale mai-marilor vremi. " Din postura de simplu redactor Tinu a ajuns sa conduca ziarul Adevarul si pentru un timp a fost presedintele Clubului Rom??n de Presa. Cristian Tudor Popescu, urmasul sau la conducerea ziarului Adevarul si a CRP este de parere ca evolutia si schimbarea Adevarului dupa revolutie s-a facut foarte greu din cauza mentalitatii comuniste a celor care lucrau ??n redactie. Ziarul ducea din inertie o politica pe fata de sustinere a lui Ion Iliescu. Popescu ??l descrie ca pe un "ziar de propaganda st??ngista ordinara si jenanta", la care a lucrat din greu spre a-i schimba orientarea.

Pe tot parcursul acestei metamorfoze au avut loc o serie de momente cruciale cum ar fi privatizarea, moment in care tot patrimoniul fostei Sc??nteia, inclusiv imobilele de care dispunea, a fost luat de alte persoane, redactia "ram??n??nd doar cu pixurile in mina". Un alt moment crucial a fost debarcarea in 1991, a fostului director Darie Novaceanu. Popescu sustine ca ??mpreuna cu Dumitru Tinu - care a "tradat" cauza Sc??nteia - au c??stigat ??ncet-??ncet pozitii ferme ??n redactie si au reusit sa orienteze ziarul spre centru si sa-l transforme ??ntr-o publicatie independenta si foarte influenta, ??n ciuda presiunilor mari la care au fost supusi.

Activitatea lui Dumitru Tinu ??n domeniul privat a fost destul de restr??nsa, dar bine tintita. Dupa moarte a lasat ca mostenire o avere impresionanta pentru un simplu gazetar cu functii de conducere. El aparea ca actionar alaturi de mai multi colegi de la Adevarul la o firma de publicitate ??nfiintata ??nca din 1991 - Colosal Import Export. La fel, aparea actionar la firma Ecopress Marul de Aur, firma care opera cazinoul "Marul de Aur" de pe Calea Victoriei. Si nu ??n ultimul r??nd, Tinu a ocupat ??ncep??nd cu martie 2001 o functie ??n consiliul de administratie al Societatii Companiilor Hoteliere Grand, firma care opereaza hotelul Marriott. Toate acestea ??n timp ce conducea din functia de director cotidianul Adevarul unde achizitionase de-a lungul anilor pachetul majoritar de actiuni.

Ovidiu Ioanitoaia

A absolvit Institutul de Limbi Straine, si pentru ca a fost repartizat profesor ??ntr-un sat, s-a angajat la ITB unde a lucrat o vreme ca taxator si controlor. A ajuns ??ntr-un post ??n care facea traduceri pentru ITB. A debutat ??n 67, chiar de Craciun, ??n ziarul Sportul, dupa ce a trimis un articol prin posta. A fost angajat la Sportul p??na ??n 71, c??nd si-a urmat iubita ??n Statele Unite. "Mi s-a oferit sansa sa conduc un magazin, dar nu aveam tangente cu comertul, asa ca m-am ??ntors dupa 7 luni". Sa pleci si sa te ??ntorci ??n aceea vreme din SUA era mai mult dec??t dubios - at??t pentru organele Securitatii c??t si pentru prieteni si colegi. Un an a stat fara nici un loc de munca, dreptul de semnatura ??i fusese suspendat. A fost angajat ??n `73 de catre Paunescu la Flacara, unde a lucrat fara drept de semnatura pe un post de corector. Dupa un an a fost angajat ca redactor, si a lucrat ??n acel post p??na ??n `86. Din `85, Paunescu a fost dat afara de la Flacara, fiind ??ndeaproape supravegheat din cauza anturajului sau cu Ion Iliescu. La ziua lui Paunescu, Ioanitoaia a fost fotografiat de Securitate d??nd m??na cu Paunescu ??n curtea din fata casei sale, fotografie care l-a dat afara si de la Flacara. La acel eveniment se vorbise politica si se credea ca si Ioanitoaia face parte din gruparea Iliescu. A fost reangajat ??n presa, la Sportul, numai dupa ce a murit seful Sectiei de Presa, organ al statului care controla toate miscarile presei din Rom??nia. A pus pe picioare doua reviste editate de Sportul - Olimpica si Fotbal. Revolutia l-a prins la revista Fotbal, deja ca jurnalist sportiv consacrat. A devenit purtator de cuv??nt al Federatiei Rom??ne de Fotbal.

Nu a reusit sa privatizeze ziarul Sportul, care apartinea ministerului, asa ??nc??t a scos ??n `91 un ziar nou - Sportul Rom??nesc, cu finantarea lui Mitica Dragomir. ?ģn `97 aveau 90.000 tiraj. Fostul ziar Sportul s-a privatizat ??n sf??rsit si a fost redenumit Gazeta Sporturilor, ajung??nd ??n cele din urma ??n trustul lui Dan Voiculescu. ?ģn paralel cu munca de gazetar de presa scrisa, a pornit ??n `95 emisiunea Procesul Etapei la Pro TV. ?ģn `97 redactia ziarului Sportul Rom??nesc s-a certat cu Mitica Dragomir si a migrat ??n grup spre un nou ziar sportiv - Pro Sport. Si ziarul acesta a fost adus la 80.000 tiraj. Ultima mutare a redactiei de sport a fost ??n 2003, catre Gazeta Sporturilor, tot ??n grup. "Am luat 2 ziare de la zero, am format o echipa, cu trei sferturi din ei lucrez de 14 ani." Ioanitoaia ne-a declarat ca presiunile ??n aceasta parte a presei nu au fost chiar at??t de mari, dar nici c??stigurile financiare: "sportul este un segment de presa special, nu are acelasi impact politic."

Ioanitoaia nu s-a dezvoltat foarte mult pe directia afacerilor. Detine doua companii de editare a cartilor (Press Star si Sport Net) si doua firme de prestari servicii din domeniul radio si televiziunii (Press Line si TOI Media Sport).

Mihai Tatulici

A debutat ??n presa ca elev ??n 1966, la un ziar din judetul Suceava. ?ģn 68 scria la revista Universitatii Al Ioan Cuza, Alma Mater, unde a ajuns chiar si redactor sef. ?ģn `70 ajunge la Viata Studenteasca. ?ģn 71, dupa terminarea facultatii, este pescuit de Nicolae Stoian la Viata Studenteasca la sectiunea Reportaj. "Acolo am ??nvatat jurnalistica si daca unii dintre noi am supravietuit dupa `89 este datorita activitatii din revistele studentesti". Ajunge secretar general de redactie ??n `79, dar este dat afara. Nu pentru fronda anticomunista ci pentru ca se afla la al treilea divort si nu avea o viata morala exemplara. Pentru putin timp scrie scenarii pentru studiourile Sahia, scrie carti si colaboreaza la Radio. ?ģn `80 ajunge realizator la TVR, unde lucreaza fara ??ntrerupere p??na ??n `89.

Revolutia ??l prinde fac??nd emisiuni pentru tineret la TVR. Este etichetat drept prietenul lui Nicu Ceausescu si are probleme ??n primele zile. Si totusi depaseste acest gen de probleme, iar pe 15 ianuarie inventeaza programul 2 al TVR, unde i se da m??na libera. Primul sau succes a fost "Veniti cu noi pe programul doi", la care a ??nregistrat rating de 46 %. Un alt program lansat este "Revolutia rom??na ??n direct". "Dupa `93 m-a pasionat marketingul TV, am fost specializat ??n mai multe r??nduri, din `90 p??na ??n `93 de catre postul german ZDF." Tatulici pune bazele postului Tele 7 ABC de unde ??n `95 demisioneaza pentru a se muta la Pro TV. "Din acest moment nu am mai lucrat ca angajat, mi-am facut propriile firme. ?ģn paralel cu Pro TV am deschis revista Privirea." ?ģn `96 fondeaza Clubul Rom??n de Presa. ?ģn acest moment este director de programe la Realitatea TV.

Tatulici are c??teva companii lansate ??n domeniul media. Astfel, la revista Privirea detine majoritatea ??mpreuna cu sotia lui. La fel si ??n cazul unei firme de productie cinematografica (N & T Trading). Detine apoi ??mpreuna cu omniprezentul investitor media, Sorin Ovidiu V??ntu, o televiziune ramasa la stadiul de proiect (G TV) si Mihai Tatulici Production (actionar majoritar Imola). Tatulici este coleg de Consiliu de Administratie cu Rosca Stanescu la Grupul Editorilor si Difuzorilor, si a investit bani ??ntr-o firma de comert cu produse zaharoase (MCM Network) si o asociere cu trustul PRO ??n firma Mediafest. Numele lui Tatulici a aparut ??ntr-o depozitie la dosarul de crima organizata al fratilor Camatarii. Ziaristul era acuzat ??n presa ca a participat la o operatiune de intimidare a unor parteneri de afaceri ai sotiei sale, operatiune unde au fost folositi recuperatori si unde Tatulici s-a folosit abuziv de calitatea sa de jurnalist.

Dan Voiculescu

?ģnainte de Revolutie a lucrat la ICE Dunarea si a fost director la controversata firma de comert exterior Crescent. Imediat dupa decembrie 89 devine un important si influent om de afaceri motiv pentru care este suspectat ca si-a ??nsusit bani din fondurile lui Ceausescu sau ale Securitatii. De altfel, ziarul Rom??nia Libera a dedicat o serie de articole pe aceasta tema. Consider??ndu-se calomniat, Voiculescu actioneaza redactia ??n judecata si c??stiga procesul. Prima tentativa de a se lansa ??n afaceri media o are in 1992 c??nd, la propunerea lui Dan Diaconescu si Marius Tuca (pe atunci angajati la Curierul National) ??nfiinteaza saptam??nalul Jurnalul de Duminica. Apar doar c??teva numere si apoi acestia fondeaza, la ??nceputul lui 93, Jurnalul de Bucuresti. ?ģn vara lui 93, Voiculescu investeste ??n cotidianul Jurnalul National, proiect sustinut de catre Tuca si Diaconescu. La vremea aceea era singurul ziar cu tipografie proprie. Apar pe r??nd : Pretul Succesului, Sport 21, Matinal, Radio Romantic, Antena 1, Gazeta Sporturilor (unde aduce ??ntreaga echipa a lui Ovidiu Ioanitoaia) si Saptam??na Financiara. Florin Bratescu a fost numit primul director la Antena 1 ??n semn de recunostinta pentru gestul lui Bratescu de a-l ascunde pe Voiculescu ??n timpul Revolutiei ??n perioada ??n care acesta era v??nat. ?ģn functii importante ??n trustul creat de Voiculescu s-au perindat personaje precum Costica Rotaru (actual adjunct la SIE) si Cozmin Gusa (politician PUR, PSD, PD si PIR).

Voiculescu declara ca priveste presa ca pe o afacere si nimic mai mult.

Pe l??nga un puternic trust de presa, Dan Voiculescu a fondat o multime de afaceri ??n toate domeniile, c??t si un partid - Partidul Conservator fost Umanist. Imperiul sau financiar a fost subiectul mai multor anchete de presa.

Adrian S??rbu

Solicitarile noastre de a purta o discutie cu Adrian S??rbu s-au lovit de refuzul acestuia. Mai mult, purtatoarea de cuv??nt a mogulului de presa ne-a declarat ca S??rbu nu acorda interviuri din principiu, si ca nu poate raspunde nici macar la o lista de ??ntrebari.

S??rbu nu a avut o activitate jurnalistica ??n timpul regimului comunist. A absolvit Academia de Teatru si Film, sectia regie de film. Declara ca a regizat pentru studiourile Sahia Film peste o suta de documentare si scurtmetraje. Fosti colegi de-ai sai ne-au declarat ??nsa ca era un simplu operator care-si mai c??stiga existenta fac??nd si fotografie. ?ģn timpul Revolutiei s-a aflat ??n mijlocul evenimentelor, foarte aproape de viitorii actori politici grupati ??n jurul lui Ion Iliescu. A reusit sa filmeze numeroase scene sensibile, motiv pentru care a fost suspectat ca si-a negociat ??nregistrarile contra unui capital financiar si de relatii care la ajutat la startul ??n afaceri. Imediat dupa Revolutie s-a dovedit a fi bun prieten cu premierul acelor ani, Petre Roman. ?ģn 90 devine sef de cabinet al premierului Roman, apoi ocupa functia de secretar de stat pentru Mass-media ??n Ministerul Culturii. Sesizeaza potentialul afacerilor din domeniul media si pune bazele ziarului "Curierul National" - primului ziar privat - ??mpreuna cu unul dintre fratii Paunescu si cu sprijinul c??torva jurnalisti. Renunta la aceasta investitie si se concentreaza pe construirea trustului Media Pro: pornirea agentiei de presa Mediafax, postul radio ProFM, televiziunea ProTV. ?ģn 98 cumpara studiourile Buftea, transformate ??n Studiourile Media Pro. Dezvolta o retea de ziare locale, reviste, tipografie si distributie de presa. Trustul sau a pus bazele unor pepiniere de formare de jurnalisti pentru nevoile interne - Universitatea Media, Colegiul si Institutul Pro.

S??rbu se lanseaza ??n putine afaceri care sa nu aiba legatura cu mass-media, pleiada sa de firme gravit??nd ??n jurul imperiului media Pro. Zeci de firme deservesc acest imperiu, traind de pe urma mentinerii lui ??n viata.

Corneliu Vadim Tudor

S-a angajat la Rom??nia Libera ??n 72, imediat dupa terminarea facultatii. A activat la departamentul Social, av??nd diverse rubrici permanente. "Am facut o ancheta la Tricodava, de mare succes, ??n urma careia toata conducerea a fost data afara." ?ģn 74 scrie la revista Magazin, unde i se deschide si un proces de plagiat. "totul a fost din cauza unui secretar general de redactie batr??n, care mi-a pus semnatura pe un text pe care eu ??l tradusesem doar. El a ??ncurcat articolele si Paunescu mi-a deschis un proces de plagiat." ?ģn 75 ??ntrerupe cariera jurnalistica pentru ca este luat ??n Armata. Nu se mai ??ntoarce la Magazin, ci devine jurnalist la Agerpres, de la sf??rsitul lui 75. Mai bine de 14 ani lucreaza ??n agentia de presa a statului, pentru ca ??n iunie 89 sa-si depuna brusc legitimatia de agentie si carnetul de partid. Astfel ca Revolutia ??l prinde somer. Deschide ??mpreuna cu scriitorul Eugen Barbu revista "Rom??nia Mare" ??n iunie 90. Revista este facuta cu ajutorul unui ??mprumut de 10.000 de dolari, venit de la un rom??n plecat ??n Germania. La numai un an de la ??nfiintarea revistei este pornit si partidul Rom??nia Mare. Din 92 p??na ??n 2000 ??n paralel mai publica si revista Politica. ?ģn 2004 lanseaza cotidianul "Tricolorul". Gazetaria pe care o face este menita sa-i atraga suport politic: "dintr-o revista am facut un partid! Va dati seama ce-as putea face dintr-o televiziune?"

Vadim a lansat un curent ??n presa: acela al publicarii unor torente de informatii de scandal sub forma de dezvaluiri, fara minime verificari. "Eu ceream oamenilor mei plicuri cu documente despre banditi, si nu plicuri cu bani", descrie Vadim ??nceputurile revistei sale.

Vadim are actiuni doar ??n doua edituri (Rom??nia Mare si Speranta) si ??ntr-o firma de distributie de presa, Anota Impex.

Neagu Udroiu

?ģn toata istoria sa post-decembrista, agentia Rompres (denumita ??n trecutul sau comunist Agerpres) a fost condusa de jurnalisti fara valoare, porniti sa faca pe plac puterii politice care i-a instalat ??n fotolii, desi agentia este o institutie publica finantata din bani publici. Agentia de stiri Rompres a avut un rol important ??n felul ??n care a evoluat presa din Rom??nia, mai ales ??n primii ani, p??na la aparitia agentiilor de stiri private si dezvoltarea retelelor de corespondenti ai posturilor radio, TV si ai diverselor publicatii. Exact ??n acesti ani, ??n fruntea Rompres a fost instalat Neagu Udroiu, un gazetar cu puternice radacini comuniste.

Udroiu a ??nceput sa lucreze ca muncitor la fabrica Vulcan, dupa care ??n 64 a avansat la statutul de inginer absolvind Institutul Politehnic ??n paralel cu turele de muncitor. Activitatea aceasta ??l califica pentru o importanta cariera jurnalistica, spre care ??si ia av??nt cu ajutorul Partidului Comunist Rom??n ??n 66. Ocupa functii importante pentru aparatul de propaganda comunist: este director al Societatii de Radiodifuziune pentru mai multi ani dupa care intra ??n conducerea Agerpres. ?ģntre cele doua statii primeste cadou pentru buna purtare un stagiu de un an la o bursa ??n Statele Unite (World Press Institute, 73 - 74). Ocupa mai toate palierele de conducere ??n Agerpres, unde ajunge secretar general al agentiei si face parte din echipa de jurnalisti care ??nsoteste si relateaza despre vizitele externe ale cuplului Ceausescu. ?ģntre timp publica mai multe reportaje, str??nse sub forma unor volume, majoritatea reportaje din strainatate. Este limpede ca pozitia pe care o ocupa ??n Agerpres, apropierea de cuplul Ceausescu si libertatea de miscare ??n exterior nu se puteau obtine fara participarea la un proces sustinut de transmitere de informatii, ??n beneficiul organelor Securitatii. Anul Revolutiei ??l prinde ca trimis special la Natiunile Unite. Acest personaj este adus de catre Ion Iliescu ??n fruntea agentiei de stiri Rompres (proaspat rebotezata ??n 90 din Agerpres). El ocupa respectiva functie p??na la sf??rsitul lui 96, si promoveaza pe posturi de conducere ??n cadrul agentiei cam aceleasi figuri triste de gazetari care au servit intens regimului comunist.

Pe timpul regimului Constantinescu, ??ntre 96 si 2000, Udroiu ocupa o functie de director media la Institutul de Studii Sociale. Odata cu revenirea la putere a lui Ion Iliescu, Udroiu este trimis ca ambasador al Rom??niei ??n Finlanda. Pentru servicii deosebite aduse patriei. Udroiu nu a fost disponibil pentru comentarii, domiciliul sau fiind ??nca ??n Finlanda.

Portret de dinozaur .

Am creionat portretele personajelor principale din acest material, asa cum reies ele din fiecare interviu ??n parte sau chiar din declaratii publice. Fiecare gazetar de pe lista noastra ??i vede altfel pe toti ceilalti str??nsi sub umbrela de dinozauri media .

Referindu-se la jurnalistii care au razbit din regimul comunist ??n presa de dupa 89, Ion Cristoiu are o observatie interesanta: "Vedetele dintre jurnalistii dinainte de 89 nu au supravietuit". Cei care au ajuns sa puna bazele presei provin din esaloanele inferioare ale presei comuniste. Este dealtfel modelul pe care l-a urmat si noua clasa politica din Rom??nia, provenita ??n marea ei parte din esaloanele secunde ale activistilor PCR si UTC. Mai departe, Cristoiu le reproseaza tuturor conducatorilor de gazete ca nu mai au patima gazetariei: "E o mare problema a lor ca nu au stiut sa se opreasca din ??mbogatire. Ca si gazetar trebuie sa ai o rezerva pentru independenta si at??t. Ei au acceptat sa fie mituiti de PSD pentru ca au ramas fara ambitie. Toti si-au investit banii ??n luxul propriu, dar nu au investit ??n presa. Nu am avut o crestere de la butic la trust."

Vadim considera ca "??n afara de Cristoiu si Bacanu, restul nu pot fi considerati ziaristi buni" si adauga: "UTC naste monstri. Din revistele de tineret au iesit numai activisti, Nistorescu si toti ceilalti" referindu-se desigur la publicatii ca Viata Studenteasca sau Sc??nteia Tineretului.

Dan Voiculescu, din postura de patron de presa, este de parere ca fostii gazetari au avut de ??ndeplinit c??te un rol, si ca acestia sunt uniti cu bani murdari: "s-au transformat din gazetari ??n oameni de afaceri." Parere ??mpartasita si de Cristoiu. Voiculescu a continuat: "Sunt oameni falsi, nu au fost dizidenti, si sunt oameni duplicitari". De aici decurg trei probleme mari ??n presa, dupa parerea patronului si politicianului Voiculescu: "avem patroni de presa care au alte scopuri dec??t cele declarate, avem directori sau vectori de opinie care nu merita sa fie mediatizati ca atare, si asistam la operatiuni de santaj."

Bacanu este transant, ??nsa numai cu ziaristii care au facut exces de zel pe timpul comunistilor: "ar trebui sa se expuna singuri punctului 8 de la Timisoara. Stai deoparte, lasi pe altii mai tineri." Cine judeca ??nsa excesul de zel, at??ta timp c??t exista opinii la polul opus, unde se situeaza Ioanitoaia, care este de parere ca nu are relevanta ce a facut fiecare ziarist ??nainte: "Trebuia sa faci compromisuri ca sa traiesti. Toti ??l ??njura pe Paunescu, dar de sub el au iesit redactori sefi sau chiar directori."

Rosca Stanescu considera ca at??t el c??t si ceilalti fac parte dintr-o "generatia de tranzitie, generatia maurilor."

Pentru Horia Alexandrescu, considerat de o mare parte a comentatorilor drept "ziarist de casa al Puterii, indiferent care ar fi aceasta", dinozaurii pot fi caracterizati ??n felul urmator: "noi am trecut de la presa de stil vechi, arhaica, la modern. Noi o sa ram??nem ??n istoria presei, pentru ca am modernizat presa rom??neasca. Suntem generatia de constructie." Si ??ncheie: "moralitatea tine de capacitate si de ambitie".

Pentru Nistorescu, dinozaurii sunt doar "marii negociatori de publicitate", asa cum i-a numit ??ntr-unul din editorialele sale. Este vorba de Horia Alexandrescu, Sorin Rosca Stanescu, Cristian Tudor Popescu, Adrian S??rbu si "ceilalti" - aici intr??nd probabil Mihai Tatulici si Dumitru Tinu. Toti fosti colegi ai sai dealtfel, din Clubul Rom??n de Presa.

Si totusi, cele mai multe descrieri negative am consemnat tocmai despre activitatea profesionala a lui Nistorescu. Rosca Stanescu l-a desfiintat ??n c??teva cuvinte: "Nistorescu nu a pus bazele nici unei publicatii, nu a construit presa. Cristoiu l-a scos din rahat." Cristoiu a completat " Cornel Nistorescu a venit cu un complex, pentru ca Evenimentul Zilei pe timpul meu a schimbat guverne, nu era un ziar derizoriu. El si echipa lui au ??ncercat sa minimalizeze chestia asta."

?ģntr-un editorial legat de criza de la Evenimentul Zilei, Cristian Tudor Popescu consemna: "Conducerea Evenimentul Zilei, in cap cu directorul Cornel Nistorescu, nu s-a raliat protestului grupului de redactori. Are omul contract cu patronatul si nu vrea sa piarda o capita de bani. Or fi ele de aparat valorile presei libere, dar pana la portofel." Tot legat de transformarea gazetarului ??n om de afaceri, Cristoiu spune ??n 2004 despre fostul sau elev: " mult prea ??mbogatitul, cel care-si tr??nteste o noua vila, mai mare dec??t Palatul Poporului, constituie pentru mine un caz de patologie morala. Am serioase ??ndoieli ca proprietarul firmei Expresiv, beneficiara ??n regimul anterior PSD al unuia dintre cele mai grase contracte de publicitate, ar sti ceva despre Rom??nia reala. Din vaicarelile lui Cornel Nistorescu lipseste o televiziune: Realitatea TV. Desi Realitatea TV a ramas aceeasi, i s-a schimbat proprietarul. Or, acest proprietar, pe numele lui Sorin Ovidiu V??ntu, e mai nou partener de afaceri cu numitul Cornel Nistorescu. Asta dupa ce, din c??te-mi amintesc, a fost o vreme c??nd mostenitorul meu la Evenimentul Zilei se turmentase denunt??ndu-l poporului si Procuraturii pe Sorin Ovidiu V??ntu pentru afacerea FNI. Sorin Ovidiu V??ntu si-ar aminti ca mai noul sau partener a procedat ??n chip asemanator cu o alta televiziune al carei proprietar facea cu el afaceri: Prima TV. Prima TV era ocolita ??nsa cu grija. Motivul: proprietarul postului era nimeni altul dec??t Miron Mitrea, cel care-l hranea din plin pe Cornel Nistorescu cu publicitate la Vagoane Marfa si Macarale de Port". Si ??ncheie Cristoiu: " Cornel Nistorescu ??si exprima dispretul fata de Evenimentul zilei, care dadea stiri cu gaina violata (...) din t??rtita gainii violate s-au nascut nu numai puii vii, ci si milioanele sale de dolari din cont." Descrierea facuta de Cristoiu lui Nistorescu poate fi extinsa ??n linii mari ca model de comportament al dinozaurilor . Sunt nenumarate exemple de ingerinte ale acestora ??n ambele sensuri: ??n partea editoriala din postura de patron si ??n partea de management din postura de director editorial. Si nu pentru a oferi consumatorilor de media un produs de calitate, ci pentru a-si spori propriile venituri.

?ģn rest, fiecare din cei 12 are o anumita eticheta ??n breasla jurnalistica. Sorin Rosca Stanescu si publicatia sa au fost de nenumarate ori acuzate de santaj. Horia Alexandrescu a fost etichetat ca "jurnalistul de casa" al fiecarei noi puteri, iar ziarele pe care le-a condus erau considerate "ziare cu tiraj confidential". Dumitru Tinu a fost banuit pentru relatiile sale de afaceri cu controversatii Fatih Taher si Viorel Hrebenciuc. Tatulici ??nca a mai ramas ??n memoria jurnalistilor cu reclamele sale desantate la jocul piramidal Caritas, care s-a prabusit ??n cele din urma, pagubind sute de mii de rom??ni. Voiculescu este vesnic tratat drept fost securit care a gestionat banii lui Ceausescu. Iar S??rbu revine constant ??n atentia presei cu pleiada lui de firme, care mai de care mai datoare la stat. ?ģn plus, Cristoiu ??l acuza pe S??rbu ca a distrus presa prin Agentia de presa Mediafax, care s-a jucat cu informatia, las??nd sa circule numai anumite stiri. Referitor la cele doua trusturi autohtone (ale lui Voiculescu si S??rbu), si Rosca este convins ca cele doua trusturi sunt ??n mari dificultati financiare, ceea ce are repercusiuni asupra independentei editoriale si le transforma ??n instrumente de atac sau instrumente politice. ?ģn sf??rsit, Corneliu Vadim Tudor este etichetat ??n fel si chip de restul jurnalistilor de pe lista, de la "bufonul national" la "capetenia securistilor reciclati".

Av??nd ??n vedere acest tablou pestrit al facatorilor de media din Rom??nia, concluzia lui Bacanu se impune de la sine: "lucrurile ??n Rom??nia nu se clarifica p??na nu dispare biologic generatia mea".

Dinozaurii despre presa din Rom??nia.

Iata felul ??n care fiecare dintre subiectii acestui articol vad evolutia presei din ultimii 15 ani. Declaratiile lor diferite se refera la aspecte importante legate de afacerile de presa si breasla jurnalistilor.

Este presa o afacere?

Cristian Tudor Popescu considera ca presa este o afacere: "Presa nu ??nseamna nici analele Academiei, nici reviste de cultura. Este o afacere. Altfel nu poate trai. Dar este o afacere speciala, nu ca oricare alta afacere. Cine neaga caracterul de afacere, nu ??ntelege despre ce e vorba. Presa trebuie sa faca profit ca sa-si asigure independenta. Presa este un bussines. Dar si business-ul este de mai multe feluri: murdar si curat. De preferat este sa faci unul curat si se poate face dar foarte greu in conditiile actuale din Rom??nia. Presiunile sunt fantastice si din toate directiile."

Tatulici este de parere ca "din punct de vedere al business-ului nu e nici o afacere presa. Si asta din cauza mediului de afaceri incorect, imoral si a relatiilor imorale dintre patroni, jurnalisti si politicieni. E profitabil pentru patronii care intra ??n zone de trafic de influenta" conchide Tatulici.

Nici Vadim nu este prea ??ncrezator: "presa nu este o afacere. Altii au facut avere. Dar ei nu sunt de meserie numai jurnalisti. Presa este o afacere murdara, spre exemplu Tinu avea 8 milioane de dolari din presa. Au fost facute si privatizari frauduloase, la Rom??nia Libera si Adevarul."

Cristoiu nu prea are ??ncredere ??n cei care au deschis afaceri de media la ??nceputul anilor 90: "Este ceva dubios cu cei care au deschis ziare imediat dupa 89. Cum au avut ei ideea, cum au avut ei banii ? S-ar putea foarte bine ca oameni din fostele structuri (n.r. - Securitate) sa fi venit cu ideea." Desi s-a aflat de la ??nceput ??n aceasta afacere, Cristoiu nu a c??stigat precum unii din fostii sai elevi: "Eu am fost naiv, nu m-am asociat de la ??nceput. Am c??stigat ca angajat doar. Se c??stiga imens, nu pentru redactori, ci pentru patroni. Era ??nsa si o viata foarte tulbure, pozitia jurnalistilor era foarte sensibila - existau chiar amenintari fizice. Presa nu a fost o afacere pentru mine, dar ca angajat am avut salarii fabuloase." Cristoiu descrie mediul ??n care s-au pornit primele publicatii: "Au existat doua tipuri de publicatii, unele privatizate discutabil, altele ??nfiintate de la zero. Aveam cu greu spatiu, ne ??nghesuiam cu redactia si secretare ??n acelasi birou. ?ģn timp ce ziarele vechi au pornit pe o baza serioasa noi am pornit efectiv de la zero."

Dan Voiculescu, patron al unui trust de presa, declara ca "banii bagati ??n presa sunt bani furati, investiti pentru scopuri ascunse".

Horia Alexandrescu vine cu o teorie originala: "Este greu ca presa sa fie o afacere, pentru ca h??rtia este scumpa iar ziarul nu poate fi v??ndut la pretul la care se vinde ??n afara tarii." Alexandrescu pledeaza pentru cladirea de trusturi media.

Singurii optimisti sunt Rosca si Ioanitoaia, care considera ca presa este o afacere profitabila.

Presa si afacerile conexe.

Cristian Tudor Popescu pune lucrurile ??n ordine de la ??nceput: el considera ca presa si afacerile nu pot fi amestecate si ca el nu a avut niciodata o firma. El este doar ziarist si at??t.

Tatulici este de parere ca afacerile care nu au nici o legatura cu presa nu se pot amesteca. Interesant concept de la cineva care l-a acceptat ca partener de afaceri pe Sorin Ovidiu V??ntu.

Rosca este un pic ambiguu: "deobicei actionarii ??n presa au si alte afaceri. Important e sa nu le amesteci prea tare". Este o pozitie de ??nteles, deoarece afacerile conexe ale lui Rosca provin din cele mai diverse zone comerciale.

Bacanu este transant: "Afacerile nu se pot amesteca cu presa. Din experienta noastra trebuie sa ai afaceri ??nrudite, nu e bine sa te bagi ??n alte afaceri."

Horia Alexandrescu ocoleste un raspuns direct, descriind o stare de fapt: "la ??nceput s-a plecat din presa spre alte afaceri. Acum e tocmai invers, oameni de afaceri vin sa investeasca ??n presa."

Cristoiu nuanteaza legatura ??ntre afaceri si presa: "presa se poate amesteca cu alte afaceri, doar daca acestea nu sunt sprijinite de catre presa."

Desi vedete ale trustului sau ??si contrazic ??n practica patronul, Dan Voiculescu este de parere ca "nu e bine ca directorul unui cotidian sa fie om politic sau sa aiba alte afaceri. Partea executiva din presa nu trebuie amestecata cu alte afaceri."

Vadim conchide: "Presa nu se poate amesteca cu alte afaceri, poate numai cu santajul."

Presa - statut special?

Rosca este de parere ca "presa este o afacere ca oricare alta, iar ziarele care merg prost sunt instrumente de atac sau instrumente politice." De aceeasi parere sunt Cristoiu si Ioanitoaia.

Ca deobicei, Horia Alexandrescu da un raspuns ??nvaluit: "presa e o afacere mai putin profitabila si mai problematica. Dar ca angajat, daca nu-ti convine pleci."

La acest capitol, Bacanu are o viziune mai aparte asupra ??ntreprinderii de presa: "Eu cred ca presa este o afacere speciala, iar patronul trebuie sa se adapteze la politica ziarului, care este facuta de catre redactori."

Directorul editorial se ocupa si de publicitate .

Desi a fost o practica ??ndelung practicata si acceptata, aducatoare de imense venituri mai ales p??na la sf??rsitul lui 2003, majoritatea celor intervievati sunt ??mpotriva acestui sistem. Tatulici considera ca "deontologic functiile de manager editorial si economic pot fi cumulate." Singura problema pe care o identifica cel care a ??nfiintat Clubul Rom??n de Presa este una practica: "daca acelasi om se ocupa ??n paralel de ambele domenii, sunt slabe sperante de reusita." Si totusi, Tatulici revine si nuanteaza: "s-a vazut ca nu se prea poate amesteca v??nzarea de publicitate cu conducerea editoriala, din cauza ca este un sistem dubios, iar relatiile cu jurnalistii sunt dubioase. Iar clasa politica nu avea nici un interes sa schimbe ceva."

Cristoiu este hotar??t iar Ioanitoaia confirma: "nu poti fi si director si manager si patron. Nu mai ai libertate ca jurnalist".

Pentru Rosca functiile se amesteca: "eu coordonez totul dar nu ma implic direct."

Horia Alexandrescu nu vede nici o problema deontologica ??n a amesteca cele doua activitati. Singurul obstacol: " pierzi 70 % din timp cu probleme manageriale".

Si Cristian Tudor Popescu crede ca se poate comasa functia de director editorial cu cea de management economic: "De ce sa nu se poata? Este normal ca redactia sa aiba un reprezentant in Consiliul de Administratie. De ce sa vina cineva din afara sa ne spuna ce sa facem cu banii c??stigati de noi? Doar in trusturile mari care pe l??nga presa mai desfasoara si alte afaceri, cum sunt ??n Occident, este normal ca partea de management economic sa fie diferita."

Efectele publicitatii de stat.

Publicitatea de stat a ??ntretinut un sistem media far??mitat, cu o puzderie de aparitii editoriale aproape fara cititori si fara impact. Sunt foarte putine titluri cu acoperire nationala care v??nd peste 100 de mii de exemplare, raportat la o populatie de 22 de milioane. Presa aceasta divizata este lipsita de putere si dependenta de guvern, fapt care se observa ??n perioadele unor drastice schimbari politice, care afecteaza direct chiar si cele mai puternice institutii media. Pare a fi un obiectiv premeditat al fostului regim, dupa parerea lui Ion Cristoiu, care acuza: "Regimul PSD a facut un lucru foarte grav, a scos presa din economia de piata. Directorii de ziare au devenit fara griji fata de tiraj, au uitat publicul tinta. Daca nu tii cont de cititori ??ncepi sa minti, sa faci jocuri". Cristoiu este de parere ca presa p??na ??n acest moment "este subventionata ori de catre stat, ori de catre c??rnatari, adica oameni care nu intentioneaza sa faca afaceri de presa". Din aceste motive Cristoiu nu mai are ??ncredere ??n investitorul rom??n, banuindu-l ca nu urmareste dec??t sa santajeze.

Cristoiu adauga despre publicatiile cu tiraj foarte mic: "puzderia de publicatii cu tiraj mic ??nnebuneste cititorul. ?ģn plus rezulta forta de munca foarte slaba, cu salarii mari. Din cauza slabei pregatiri a jurnalistilor, la cititor ajung informatiile pe care le vrea Puterea."

Ioanitoaia declara ca sunt prea multe ziare care traiesc dubios, ascund interese economice si ??nghit sute de mii de dolari.

Bacanu identifica si problema: "nu a functionat Fiscul, daca ar fi functionat ar fi fost liniste si ordine. Exista grupuri de interese - politice care sustin artificial presa. Eu nu am ??ncredere ??n imperiile astea care se creeaza, care sunt subventionate. Pe piata rom??neasca sunt prea multe televiziuni si ziare."

Voiculescu este de parere ca publicitatea de stat a corupt presa iar Horia Alexandrescu adauga: "??n ultimii ani, agentiile de publicitate au controlat presa."

Cristian Tudor Popescu declara ca Adevarul a beneficiat de multa publicitate de la stat dar niciodata acest lucru nu a influentat politica editoriala. Si c
ATM
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

Westpac is very pleased to announce that we are installing new Drive-thru ATMs where our customers will be able withdraw cash without leaving their vehicle. Male and Female procedures have been tailored to best reflect the behaviours of those particular groupings.


PROCEDURE FOR MALE CUSTOMERS:
1. Drive up to the ATM
2. Open the car window
3. Insert card into machine and enter PIN
4. Enter amount of cash required and press "enter"
5. Retrieve card, cash and receipt
6. Close window
7. Drive away

PROCEDURE FOR FEMALE CUSTOMERS:
1. Drive up to the ATM
2. Reverse back the required distance to align car with ATM
3. Re-start stalled engine
4. Open the car window
5. Find handbag, empty all contents onto the passenger seat and locate card.
6. Turn radio down
7. Attempt to insert card into ATM
8. Open car door to allow easier access to ATM due to excessive distance from car to ATM
9. Insert card
10. Re-insert card the right way up
11. Ignore the sound of car horn from vehicle behind
12. Search contents of handbag (on passenger seat) to locate diary with PIN written on the inside back page under "Date of Birth"
13. Enter PIN
14. Press "cancel" and re-enter PIN
15. Enter amount of cash required and check make-up in rearview mirror
16. Drum fingertips on steering wheel for one minute, then look at ATM and press "enter"
17. Retrieve cash and receipt
18. Search contents of handbag (on passenger seat) to locate purse and place cash inside
19. Place receipt in back of cheque book
20. Re-check make-up
21. Drive forward two metres
22. Reverse back to ATM ignoring the sound of car horn fromvehicle behind
23. Retrieve card
24. Search contents of handbag (on passenger seat) to locate card holder and place card in an empty slot
25. Drive two or three kilometres
26. Release hand brake
Poruncile copilului
Apr 19th, 2006 by andras
Nu ma corecta in public! Voi fi mult mai sensibil daca imi vei vorbi bland, intre patru ochi.

Nu incerca sa descrii comportamentul meu in febra conflictului! Din multe motive, auzul meu nu este tocmai bun in aceste momente, iar cooperarea mea e chiar mai slaba. E bine sa actionezi asa cum este cazul, dar hai sa nu vorbim despre asta decat mai tarziu.

Nu incerca sa-mi tii predici! Vei fi surprins sa constati cat de bine stiu ce este bine si ce este rau. Trebuie sa invat sa nu mai fac greseli fara a avea senzatia ca nu sunt bun de nimic.

Nu ma cicali! Daca o faci, va trebui sa ma protejez prin a parea ca sunt surd.

Nu-mi cere mereu explicatii pentru comportarile mele gresite! Cateodata nici nu stiu de ce procedez intr-o anumita maniera.

Nu ma pedepsi prea tare! Ma sperii si atunci spun minciuni.

Nu uita ca imi place sa experimentez! Invat din asta deci va trebui sa te obisnuiesti.

Nu ma feri de consecinte! Trebuie sa invat din experienta.

Nu baga in seama indispozitiile mele! S-ar putea sa profit din faptul ca mi se acorda prea multa atentie.

Nu ma respinge atunci cand pun intrebari cinstite! Daca o faci, vei constata ca nu te mai intreb si imi caut informatiile in alta parte.

Nu-mi raspunde intrebarilor prostesti si lipsite de sens! Astfel, voi incerca mereu sa te agat de mine cu asemenea intrebari.

Nu incerca niciodata sa arati ca esti perfect si infailibil! Ma faci sa simt ca nu voi putea sa te ajung vreodata.

Nu te teme daca sunt speriat! Voi deveni si mai speriat. Arata-te curajos!

NU mustrarii batjocoritoare!Nu uita ca eu nu pot creste fara o gramada de incurajari si intelegere, dar cateodata o apreciere, chiar castigata cinstit, este uitata.

Nu te teme ca petrecem prea putin timp impreuna! Ceea ce conteaza este cum il petrecem.

Poarta-te cu mine cum te porti cu prietenii tai! Poate voi deveni si eu prietenul tau. De altfel, invat mai multe de la un prieten decat de la un critic.

Nu ma rasfata! Stiu ca nu mi se cuvine tot ceea ce pretind. Uneori te incerc!

Nu-ti fie teama sa fii ferm! Prefer asa! Asta ma asaza uneori la locul meu. Si, de altfel, raspund mult mai bine daca sunt condus.

Nu folosi forta! Ma obisnuieste cu ideea ca numai puterea conteaza.

Nu fii inconsecvent! Asta ma pune incurcatura si ma face sa incerc sa incerc a scapa nepedepsit, indiferent de ceea ce fac.

Nu face promisiuni! S-ar putea sa nu le poti tine. Asta ma face sa imi pierd increderea in tine.

Nu raspunde provocarilor atunci cand spun sau fac lucrurui care te supara. Voi incerca atunci sa capat si mai multe victorii.

Nu ma face sa ma simt mai mic decat sunt! Voi incerca sa iti dovedesc contrariul purtandu-ma ca o persoana importanta.

Nu-mi menaja obiceiurile rele. Acorda-mi cat mai multa atentie! Altfel nu faci decat sa ma ajuti sa le continui.

Nu face in locul meu nimic din ceea ce as putea face si singur. Asta ma face sa ma simt ca un copil si voi continua sa te folosesc in serviciul meu.

Nu te supara prea tare atunci cand spun Te urasc!. Nici eu nu cred ceea ce spun, dar vreau sa-ti para rau pentru ceea ce mi-ai facut.
Metoda de relaxare
Apr 19th, 2006 by andras
Relaxarea este o modalitate psihofiziologica de depasire a crizei de adaptare. In mod normal, o minte care este supusa incontinuu unui efort considerabil va avea de suferit de pe urma acestei presiuni. Iata mai jos o metoda de relaxare in 5 pasi simpli, foarte eficienta, care te poate ajuta intotdeauna:

1.Imagineaza-ti ca te afli la munte, langa un izvor.
2.Pasarile se aud ciripind in aerul rece si curat.
3.Nimic nu te poate deranja aici. Nimeni nu cunoaste locul tau secret.
4.Sunetul unei mici cascade creaza un fundal sonor linistitor.
5.Incearca sa-ti imaginezi cu claritate figura persoanei pe care o tii cu capul sub apa! Ok!!!

Nu-i asa ca te simti mult mai bine acum?

In captivitatea cuvintelor
Apr 19th, 2006 by andras
Karel Capek - In captivitatea cuvintelor, Editura "Univers", Bucuresti, 1982
(din volume publicate la Praga in 1948, 1949, 1969)


LOGICA. Acest cuvint este raspindit mai ales in expresia: "Va voi demonstra logic". Dupa care urmeaza o explicatie care fie repeta ce s-a mai spus, deci este inutila, fie spune altceva, deci este nelalocul ei; in orice caz insa este mult mai complicata decit afirmatia initiala care trebuie demonstrata. De obicei "demonstratia logica" este condusa astfel de parca ar trebui in primul rind sa-l oboseasca si sa-l incurce pe adversar: este o tactica teribila si vicleana, plina de figuri misterioase, poduri, cravate si masaje, ca la luptele greco-romane. Despre demonstratia logica greco-romana insa, singurul lucru adevarat este ca nimic nu poate fi demonstrat logic, ceea ce va voi demonstra logic. Fie imi demonstrez afirmatie prin rationamente evidente, insa daca afirmatia mea ar decurge din rationamente evidente ar fi ea insasi evidenta si n-ar mai trebui demonstrata, fie imi demonstrez afrmatia cu propoziti neevidente, insa apoi ar trebui sa demonstrez logic toate aceste propozitii "usque ad infinitum", cum spun luptatorii de greco-romane, de unde decurge logic ca demonstratia logica de fata nu este foarte convingatoare, se vede din asta ca o demonstratie logica nu e buna de nimic. Singura demonstratie posibila a unui adevar general, a unui principiu, criteriu si asa mai departe este absolut nelogica. Enunta o anumita afirmatie care iti place si pe care ai dori deci sa o consideri un adevar general. Pune, fictiv, aceasta afirmatie in gura dusmanului tau cel mai mare, pe care in plus il consideri un magar lipsit de caracter; daca afirmatia isi va placea si dupa aceea, este buna, tine-te de ea; ci nu poate fi o demonstratie mai puternica decit recunoasterea dreptatii pe care o are adversarul.

LUPTA. Este unul dintre cuvintele cele mai frecvente din vocabularul nostru public. Luptam pentru piine, pentru recunoastere, pentru drepturile femeilor, pentru suprimarea prostitutiei, pentru infiintarea de scoli profesionale sau de mici functii neprofesionale, pentru cite si mai cite; iar daca unui locuitor pasnic de pe Saturn i-ar cadea in miini declaratiile noastre si le-ar lua textual, s-ar ingrozi si si-ar inchipui lumea noastra intr-o stare dezolata de vesnic razboi civil unde fiecare trecator il ataca pe celalalt si se lupta cu el pe viata si pe moarte, ca sa-i ia piinea sau pozitia, unde se desfasoara batalii regulate si ucigatoare intre muncitori si fabricanti, intre Sectia de sociologica si clientii circiumii "U Fleku", intre fiecare si toti ceilalti. In realitate, omul care "lupta pentru o bucata de piine" sta foarte lipsit de eroism intr-un birou sau coase ghete; artistul care "lupta pentru recunoastere" asteapta acasa sau la cafenea sa fie aureolat de glorie, fara sa-l umple de singe pe criticul obtuz sau sa se ia la trinta cu primul cetatean care nu-i acorda recunoasterea. Daca deci singerosul cuvint "lupta" n-ar insemna nimic altceva decit o iluzie de eroism in viata noastra neepica, n-ar fi cazul sa il luam de la oameni. Insa asa cum ideea genereaza fapta, cuvintul este parintele ideii. Daca nu s-ar spune "lupta pentru o bucata de piine" ci cistigarea piinii, oamenii n-ar sta in birou sau in atelier cu sentimente atit de minioase si dusmane. Daca nu s-ar spune ca artistul "lupta pentru recunoastere" ci ca nazuieste din suflet la gloria sa, ar fi mai putina amaraciune in destinul nefericit de a fi artist. Iar daca, in general, nu s-ar spune "lupta de clasa" ci interese materiale sau dorinta de dreaptate, nu credeti ca lumea ar fi dintr-o data mult mai binevoitoare si poate ca si mai generoasa? Iar daca ati denumi, fie si din intentia de a ma maguli, faptul ca scriu aici ceva "lupta pentru o mai buna cunoastere", mi-ati inspira gindul ca lupt impotriva cuiva, ca undeva se afla un dusman pe care trebuie sa il lovesc sau, cel putin, sa il urasc. Iar eu scriu acestea fara nici o umbra de ura in suflet; uneori cad pe ginduri, uneori zimbesc; iar daca mi se pare uneori ca am macar o farima de dreptate, simt ca si cum as pretinde cuiva o mina si nu ca si cum m-as lupta: pentru nimic, nici macar pentru un adevar nu.
Perle 2003
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

1. Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

2. Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada "Miorita" este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.

3. Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cantau sufland din frunza si lasandu-i pe boieri cu buza umflata.

4. Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.

5. Balada e o specie a liricii populare inventata de Ciprian Porumbescu.

6. Scoala Ardeleana nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare.

7. Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvint atunci cind a spus: de ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu! Dovada ca azi cel mai intilnit nume este Popescu.

8. Poezia "Sburatorul" de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.

9. Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa.

10. In "Sobieschi si romanii" autorul descrie cum o mina de plaiesi au rezistat asediului perfid al puternicei armate din Iasi. In final, plaiesii, se predau in mod eroic, lasind cetatea neamtului.

11. Desi s-a ocupat mai mult cu turismul, Calistrat Hogas vorbea latina la perfectie.

12. Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In "Scrisoarea a treia" se desfasoara batalia de la Rovinari.

13. Conversatia dintre Baiazid si Mircea este descrisa cuvint cu cuvint, cu toate ca autorul n-a prea fost cine-stie-ce de fata.

14. Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant "Tu esti Mircea?", domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: "Da-mparate!"

15. Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.

16. Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita "inspre Dunare, o mina."

17. Poporul rom??n s-a format prin casatorirea barbatilor romani cu fetele dacilor si invers.

18. Taranii lui Creanga vorbesc o limba fara greseli de ortografie.

19. Vaz??nd-o singura pe drum pe Vitoria, taranul a avut impresia ca este nemaritata si s-a comportat ??n consecinta.

20. Caragiale este autorul schitelor si nuvelelor sale, ca sa nu mai vorbim de teatru.

21. Anotimpurile care apar mai des ??n opera acestui mare poet al naturii sunt: primavara, vara, toamna si iarna.

22. Cea de-a doua faza a creatiei lui Eminescu s-a deosebit de prima si a urmat dupa aceasta.

23. Dupa moartea parintilor sai, Creanga si-a trait viata ??n continuare pana ??n ultimii ani ai vietii lui.

24. Pesonajele din "Neamul Soimarestilor" sunt reprezentative pentru secolul XVII pentru ca au trait epoca aceea.

25. Romanul "Rascoala" culmineaza la sf??rsit cu un deznodam??nt tragic.

26. Din cauza conditiilor grele, Eminescu a murit de foame toata viata.

27. In poezia lui Toparceanu gazele, gandacii si insectele, cum e cotofana, stau de vorba: "Ce ne facem fetelor?".

28. Poetul canta satul de care nu te mai poti desparti odata ce l-ai parasit.

29. Cruciadele sunt niste razboaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru cuceriri de teritorii.

30. Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul, urechile, m??inile etc., el le-a devenit antipatic acestora.

31. Ludovic al XVI-lea era regele tarii. El tinea cu Franta deoarece era bun prieten cu Danton. Taranimea era ??mpotriva Frantei deoarece Franta voia sa ocupe tara lor. Insurectii din Paris auzind ca Ludovic al XVI-lea tine cu Franta, la 1 august 1792 au propus sa fie spanzurat. Franta devine republica!

32. Cosbuc canta fetele care vin la rau cu fusta ridicata pana la brau.

33. Pasa Hassan este rugat de Mihai sa lupte ei amandoi, dar el fuge miseleste si se lupta prin intermediul ostilor.

34. Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca: t??ntarul, viespea, soarecele si ursii care se urca ??n fagi unde sunt albinele stranse ??n colonii si depun miere.

35. Mie imi plac povestile fiindca au in ele un melancolism care ma face sa dorm.

36. Imi plac povestile -scrie colega lui de banca - fiindca sunt cu zane care cateodata visez ca sunt chiar eu.

37. Romantismul apare intr-o epoca de framantari cataclizmice in care omul, cel mai nobil animal, este ridicat ??n slavi.

38. Caragiale caracterizeaza personajele sunt chiar prin contrastul acestora de a parea ceea ce in realitate nu esti, totodata chiar prin vorbele personajelor, autocaracterizarea sau prin limbajul defectuos al personajelor si prin vorbele altora despre acestia.

39. Intamplarile povestite s-au petrecut vara trecuta, mai exact ??ntr-un satulet oarecare.

40. In "Pastel" vedem o batrana care alearga agale prin linistea noptii cu taciuni aprinsi in mana.

41. Ca orice poezie simbolista, aceasta poezie a lui Bacovia ca lungime este scurta.

42. Asa cum arata Ion Creanga, in familiile de tarani barbatii erau numai niste termeni ajutatori asupriti de femei.

43. Si asa, dand de bucluc, taranul din "Arendasul roman" pleaca multumit acasa.

44. In codru, acolo unde romanul si-a aflat totdeauna un sprijin, isi va gasi si tanara fata fragii si capsunile ei.

45. Fata de taran descrisa de George Cosbuc este o realitate palpabila.

46. Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diferite fluiere.

47. Eminescu arata ca fonfii, flecarii si gusatii se adunau ??n sfatul tarii sa-si satisfaca nevoile.

48. Sinteza este o comparatie. La teza nu scriem ca la Eminescu gasim... la Labis gasim nu stiu ce. Sau ca la Eminescu gasim vara si la ala altceva. Nu asa se face o sinteza. Principalul e sa nu fie greseli de ortografie.

49. Pastelul nu este in fond decat sufletul poetului imbalsamat ??n natura.

50. Cei care comit greseli sunt penibili de pedeapsa.

51. Primavara e cald si pasarelele se intorc din tarile calatoare.

52. Datorita geniului sau, Ion Creanga a ajuns sa fie tradus ??n toate colturile tarii si chiar peste hotare.

53. Spre deosebire de tragedie, intr-o comedie deznodamantul se termina de obicei vesel.

54. Caci, ??n definitiv, ce reprezinta un milion? Ia, sapte-opt sute de mii, acolo...

55. Atunci cand un Aprod Purice ii da calul sau, acesta se face movila pentru ca mai tarziu sa ajunga boier.

56. Batranul Dan traieste intr-o pestera care-i da un aspect grotesc.

57. Tipatescu se purta cu nevasta lui Trahanache asa ca si cum ea n-ar avea sot. Ii trimite scrisori de amor, vorbesc amandoi ca niste indragostiti si asa mai departe. La inceputul piesei, Catavencu este adresiv pentru a admira scrisoarea, iar in finalul piesei cand pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil. Toate personagele din "O scrisoare pierduta" sunt lipsite de incultura.

58. Deseori Caragiale demasca moravurile mosierilor de a da nas copiilor lor. Politistul Prispanda vorbeste numai cu perle.

59. Ora exacta a plecarii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai tarziu, cum e norocul.

60. Acolo, la izvor, Labis aude detunatura pustii care constituie moartea gingasei fiare.

61. La nunta lui Calin, popa este un bondar lenes si gras care nu-i mai tace gura cantand cantece lautaresti.
Fobii
Apr 19th, 2006 by andras
A-

Ablutophobia- Fear of washing or bathing.
Acarophobia- Fear of itching or of the insects that cause itching.
Acerophobia- Fear of sourness.
Achluophobia- Fear of darkness.
Acousticophobia- Fear of noise.
Acrophobia- Fear of heights.
Aerophobia- Fear of drafts, air swallowing, or airbourne noxious substances.
Aeroacrophobia- Fear of open high places.
Aeronausiphobia- Fear of vomiting secondary to airsickness.
Agateophobia- Fear of insanity.
Agliophobia- Fear of pain.
Agoraphobia- Fear of open spaces or of being in crowded, public places like markets. Fear of leaving a safe place.
Agraphobia- Fear of sexual abuse.
Agrizoophobia- Fear of wild animals.
Agyrophobia- Fear of streets or crossing the street.
Aichmophobia- Fear of needles or pointed objects.
Ailurophobia- Fear of cats.
Albuminurophobia- Fear of kidney disease.
Alektorophobia- Fear of chickens.
Algophobia- Fear of pain.
Alliumphobia- Fear of garlic.
Allodoxaphobia- Fear of opinions.
Altophobia- Fear of heights.
Amathophobia- Fear of dust.
Amaxophobia- Fear of riding in a car.
Ambulophobia- Fear of walking.
Amnesiphobia- Fear of amnesia.
Amychophobia- Fear of scratches or being scratched.
Anablephobia- Fear of looking up.
Ancraophobia or Anemophobia- Fear of wind.
Androphobia- Fear of men.
Anemophobia- Fear of air drafts or wind.
Anginophobia- Fear of angina, choking or narrowness.
Anglophobia- Fear of England, English culture, etc.
Angrophobia - Fear of anger or of becoming angry.
Ankylophobia- Fear of immobility of a joint.
Anthrophobia or Anthophobia- Fear of flowers.
Anthropophobia- Fear of people or society.
Antlophobia- Fear of floods.
Anuptaphobia- Fear of staying single.
Apeirophobia- Fear of infinity.
Aphenphosmphobia- Fear of being touched. (Haphephobia)
Apiphobia- Fear of bees.
Apotemnophobia- Fear of persons with amputations.
Arachibutyrophobia- Fear of peanut butter sticking to the roof of the mouth.
Arachnephobia or Arachnophobia- Fear of spiders.
Arithmophobia- Fear of numbers.
Arrhenphobia- Fear of men.
Arsonphobia- Fear of fire.
Asthenophobia- Fear of fainting or weakness.
Astraphobia or Astrapophobia- Fear of thunder and lightning.
Astrophobia- Fear of stars and celestial space.
Asymmetriphobia- Fear of asymmetrical things.
Ataxiophobia- Fear of ataxia (muscular incoordination)
Ataxophobia- Fear of disorder or untidiness.
Atelophobia- Fear of imperfection.
Atephobia- Fear of ruin or ruins.
Athazagoraphobia- Fear of being forgotton or ignored or forgetting.
Atomosophobia - Fear of atomic explosions.
Atychiphobia- Fear of failure.
Aulophobia- Fear of flutes.
Aurophobia- Fear of gold.
Auroraphobia- Fear of Northern lights.
Autodysomophobia- Fear of one that has a vile odor.
Automatonophobia- Fear of ventriloquist's dummies, animatronic creatures, wax statues - anything that falsly represents a sentient being.
Automysophobia- Fear of being dirty.
Autophobia- Fear of being alone or of oneself.
Aviophobia or Aviatophobia- Fear of flying.

B-

Bacillophobia- Fear of microbes.
Bacteriophobia- Fear of bacteria.
Ballistophobia- Fear of missiles or bullets.
Bolshephobia- Fear of Bolsheviks.
Barophobia- Fear of gravity.
Basophobia or Basiphobia- Inability to stand. Fear of walking or falling.
Bathmophobia- Fear of stairs or steep slopes.
Bathophobia- Fear of depth.
Batophobia- Fear of heights or being close to high buildings.
Batrachophobia- Fear of amphibians, such as frogs, newts, salamanders, etc.
Belonephobia- Fear of pins and needles. (Aichmophobia)
Bibliophobia- Fear of books.
Blennophobia- Fear of slime.
Bogyphobia- Fear of bogies or the bogeyman.
Botanophobia- Fear of plants.
Bromidrosiphobia or Bromidrophobia- Fear of body smells.
Brontophobia- Fear of thunder and lightning.
Bufonophobia- Fear of toads.

C-

Cacophobia- Fear of ugliness.
Cainophobia or Cainotophobia- Fear of newness, novelty.
Caligynephobia- Fear of beautiful women.
Cancerophobia- Fear of cancer.
Carcinophobia- Fear of cancer.
Cardiophobia- Fear of the heart.
Carnophobia- Fear of meat.
Catagelophobia- Fear of being ridiculed.
Catapedaphobia- Fear of jumping from high and low places.
Cathisophobia- Fear of sitting.
Catoptrophobia- Fear of mirrors.
Cenophobia or Centophobia- Fear of new things or ideas.
Ceraunophobia- Fear of thunder.
Chaetophobia- Fear of hair.
Cheimaphobia or Cheimatophobia- Fear of cold.
Chemophobia- Fear of chemicals or working with chemicals.
Cherophobia- Fear of gaiety.
Chionophobia- Fear of snow.
Chiraptophobia- Fear of being touched.
Chirophobia- Fear of hands.
Cholerophobia- Fear of anger or the fear of cholera.
Chorophobia- Fear of dancing.
Chrometophobia or Chrematophobia- Fear of money.
Chromophobia or Chromatophobia- Fear of colors.
Chronophobia- Fear of time.
Chronomentrophobia- Fear of clocks.
Cibophobia or Sitophobia or Sitiophobia- Fear of food.
Claustrophobia- Fear of confined spaces.
Cleithrophobia or Cleisiophobia- Fear of being locked in an enclosed place.
Cleptophobia- Fear of stealing.
Climacophobia- Fear of stairs, climbing or of falling downstairs.
Clinophobia- Fear of going to bed.
Clithrophobia or Cleithrophobia- Fear of being enclosed.
Cnidophobia- Fear of stings.
Cometophobia- Fear of comets.
Coimetrophobia- Fear of cemeteries.
Coitophobia- Fear of coitus.
Contreltophobia- Fear of sexual abuse.
Coprastasophobia- Fear of constipation.
Coprophobia- Fear of feces.
Coulrophobia- Fear of clowns.
Counterphobia- The preference by a phobic for fearful situations.
Cremnophobia- Fear of precipices.
Cryophobia- Fear of extreme cold, ice or frost.
Crystallophobia- Fear of crystals or glass.
Cyberphobia- Fear of computers or working on a computer.
Cyclophobia- Fear of bicycles.
Cymophobia- Fear of waves or wave like motions.
Cynophobia- Fear of dogs or rabies.
Cypridophobia, Cypriphobia, Cyprianophobia, or Cyprinophobia - Fear of prostitutes or venereal disease.

D-

Decidophobia- Fear of making decisions.
Defecaloesiophobia- Fear of painful bowels movements.
Deipnophobia- Fear of dining or dinner conversations.
Dementophobia- Fear of insanity.
Demonophobia or Daemonophobia- Fear of demons.
Demophobia- Fear of crowds. (Agoraphobia)
Dendrophobia- Fear of trees.
Dentophobia- Fear of dentists.
Dermatophobia- Fear of skin lesions.
Dermatosiophobia or Dermatophobia or Dermatopathophobia- Fear of skin disease.
Dextrophobia- Fear of objects at the right side of the body.
Diabetophobia- Fear of diabetes.
Didaskaleinophobia- Fear of going to school.
Dikephobia- Fear of justice.
Dinophobia- Fear of dizziness or whirlpools.
Diplophobia- Fear of double vision.
Dipsophobia- Fear of drinking.
Dishabiliophobia- Fear of undressing in front of someone.
Domatophobia or Oikophobia- Fear of houses or being in a house.
Doraphobia- Fear of fur or skins of animals.
Doxophobia- Fear of expressing opinions or of receiving praise.
Dromophobia- Fear of crossing streets.
Dutchphobia- Fear of the Dutch.
Dysmorphophobia- Fear of deformity.
Dystychiphobia- Fear of accidents.

E-

Ecclesiophobia- Fear of church.
Ecophobia- Fear of home.
Eicophobia or Oikophobia- Fear of home surroundings.
Eisoptrophobia- Fear of mirrors or of seeing oneself in a mirror.
Electrophobia- Fear of electricity.
Eleutherophobia- Fear of freedom.
Elurophobia- Fear of cats. (Ailurophobia)
Emetophobia- Fear of vomiting.
Enetophobia- Fear of pins.
Enochlophobia- Fear of crowds.
Enosiophobia or Enissophobia- Fear of having committed an unpardonable sin or of criticism.
Entomophobia- Fear of insects.
Eosophobia- Fear of dawn or daylight.
Ephebiphobia- Fear of teenagers.
Epistaxiophobia- Fear of nosebleeds.
Epistemophobia- Fear of knowledge.
Equinophobia- Fear of horses.
Eremophobia- Fear of being oneself or of lonliness.
Ereuthrophobia- Fear of blushing.
Ergasiophobia- 1) Fear of work or functioning. 2) Surgeon's fear of operating.
Ergophobia- Fear of work.
Erotophobia- Fear of sexual love or sexual questions.
Euphobia- Fear of hearing good news.
Eurotophobia- Fear of female genitalia.
Erythrophobia, Erytophobia or Ereuthophobia- 1) Fear of redlights. 2) Blushing. 3) Red.

F-

Febriphobia, Fibriphobia or Fibriophobia- Fear of fever.
Felinophobia- Fear of cats. (Ailurophobia, Elurophobia, Galeophobia, Gatophobia)
Francophobia- Fear of France, French culture. (Gallophobia, Galiophobia)
Frigophobia- Fear of cold, cold things.

G-

Galeophobia or Gatophobia- Fear of cats.
Gallophobia or Galiophobia- Fear France, French culture. (Francophobia)
Gamophobia- Fear of marriage.
Geliophobia- Fear of laughter.
Geniophobia- Fear of chins.
Genophobia- Fear of sex.
Genuphobia- Fear of knees.
Gephyrophobia, Gephydrophobia, or Gephysrophobia- Fear of crossing bridges.
Germanophobia- Fear of Germany, German culture, etc.
Gerascophobia- Fear of growing old.
Gerontophobia- Fear of old people or of growing old.
Geumaphobia or Geumophobia- Fear of taste.
Glossophobia- Fear of speaking in public or of trying to speak.
Gnosiophobia- Fear of knowledge.
Graphophobia- Fear of writing or handwriting.
Gymnophobia- Fear of nudity.
Gynephobia or Gynophobia- Fear of women.

H-

Hadephobia- Fear of hell.
Hagiophobia- Fear of saints or holy things.
Hamartophobia- Fear of sinning.
Haphephobia or Haptephobia- Fear of being touched.
Harpaxophobia- Fear of being robbed.
Hedonophobia- Fear of feeling pleasure.
Heliophobia- Fear of the sun.
Hellenologophobia- Fear of Greek terms or complex scientific terminology.
Helminthophobia- Fear of being infested with worms.
Hemophobia or Hemaphobia or Hematophobia- Fear of blood.
Heresyphobia or Hereiophobia- Fear of challenges to official doctrine or of radical deviation.
Herpetophobia- Fear of reptiles or creepy, crawly things.
Heterophobia- Fear of the opposite sex. (Sexophobia)
Hierophobia- Fear of priests or sacred things.
Hippophobia- Fear of horses.
Hippopotomonstrosesquippedaliophobia- Fear of long words.
Hobophobia- Fear of bums or beggars.
Hodophobia- Fear of road travel.
Hormephobia- Fear of shock.
Homichlophobia- Fear of fog.
Homilophobia- Fear of sermons.
Hominophobia- Fear of men.
Homophobia- Fear of sameness, monotony or of homosexuality or of becoming homosexual.
Hoplophobia- Fear of firearms.
Hydrargyophobia- Fear of mercurial medicines.
Hydrophobia- Fear of water or of rabies.
Hydrophobophobia- Fear of rabies.
Hyelophobia or Hyalophobia- Fear of glass.
Hygrophobia- Fear of liquids, dampness, or moisture.
Hylephobia- Fear of materialism or the fear of epilepsy.
Hylophobia- Fear of forests.
Hypengyophobia or Hypegiaphobia- Fear of responsibility.
Hypnophobia- Fear of sleep or of being hypnotized.
Hypsiphobia- Fear of height.

I-

Iatrophobia- Fear of going to the doctor or of doctors.
Ichthyophobia- Fear of fish.
Ideophobia- Fear of ideas.
Illyngophobia- Fear of vertigo or feeling dizzy when looking down.
Iophobia- Fear of poison.
Insectophobia - Fear of insects.
Isolophobia- Fear of solitude, being alone.
Isopterophobia- Fear of termites, insects that eat wood.
Ithyphallophobia- Fear of seeing, thinking about or having an erect penis.

J-

Japanophobia- Fear of Japanese.
Judeophobia- Fear of Jews.

K-

Kainolophobia- Fear of novelty.
Kainophobia- Fear of anything new, novelty.
Kakorrhaphiophobia- Fear of failure or defeat.
Katagelophobia- Fear of ridicule.
Kathisophobia- Fear of sitting down.
Kenophobia- Fear of voids or empty spaces.
Keraunophobia- Fear of thunder and lightning.
Kinetophobia or Kinesophobia- Fear of movement or motion.
Kleptophobia- Fear of stealing.
Koinoniphobia- Fear of rooms.
Kolpophobia- Fear of genitals, particularly female.
Kopophobia- Fear of fatigue.
Koniophobia- Fear of dust. (Amathophobia)
Kosmikophobia- Fear of cosmic phenomenon.
Kymophobia- Fear of waves.
Kynophobia- Fear of rabies.
Kyphophobia- Fear of stooping.

L-

Lachanophobia- Fear of vegetables.
Laliophobia or Lalophobia- Fear of speaking.
Leprophobia or Lepraphobia- Fear of leprosy.
Leukophobia- Fear of the color white.
Levophobia- Fear of things to the left side of the body.
Ligyrophobia- Fear of loud noises.
Lilapsophobia- Fear of tornadoes and hurricanes.
Limnophobia- Fear of lakes.
Linonophobia- Fear of string.
Liticaphobia- Fear of lawsuits.
Lockiophobia- Fear of childbirth.
Logizomechanophobia- Fear of computers.
Logophobia- Fear of words.
Luiphobia- Fear of lues, syphillis.
Lutraphobia- Fear of otters.
Lygophobia- Fear of darkness.
Lyssophobia- Fear of rabies or of becoming mad.

M-

Macrophobia- Fear of long waits.
Mageirocophobia- Fear of cooking.
Maieusiophobia- Fear of childbirth.
Malaxophobia- Fear of love play. (Sarmassophobia)
Maniaphobia- Fear of insanity.
Mastigophobia- Fear of punishment.
Mechanophobia- Fear of machines.
Medomalacuphobia- Fear of losing an erection.
Medorthophobia- Fear of an erect penis.
Megalophobia- Fear of large things.
Melissophobia- Fear of bees.
Melanophobia- Fear of the color black.
Melophobia- Fear or hatred of music.
Meningitophobia- Fear of brain disease.
Menophobia- Fear of menstruation.
Merinthophobia- Fear of being bound or tied up.
Metallophobia- Fear of metal.
Metathesiophobia- Fear of changes.
Meteorophobia- Fear of meteors.
Methyphobia- Fear of alcohol.
Metrophobia- Fear or hatred of poetry.
Microbiophobia- Fear of microbes. (Bacillophobia)
Microphobia- Fear of small things.
Misophobia- Fear of being contaminated with dirt of germs.
Mnemophobia- Fear of memories.
Molysmophobia or Molysomophobia- Fear of dirt or contamination.
Monophobia- Fear of solitude or being alone.
Monopathophobia- Fear of definite disease.
Motorphobia- Fear of automobiles.
Mottephobia- Fear of moths.
Musophobia or Murophobia- Fear of mice.
Mycophobia- Fear or aversion to mushrooms.
Mycrophobia- Fear of small things.
Myctophobia- Fear of darkness.
Myrmecophobia- Fear of ants.
Mysophobia- Fear of germs or contamination or dirt.
Mythophobia- Fear of myths or stories or false statements.
Myxophobia- Fear of slime. (Blennophobia)

N-

Nebulaphobia- Fear of fog. (Homichlophobia)
Necrophobia- Fear of death or dead things.
Nelophobia- Fear of glass.
Neopharmaphobia- Fear of new drugs.
Neophobia- Fear of anything new.
Nephophobia- Fear of clouds.
Noctiphobia- Fear of the night.
Nomatophobia- Fear of names.
Nosocomephobia- Fear of hospitals.
Nosophobia or Nosemaphobia- Fear of becoming ill.
Nostophobia- Fear of returning home.
Novercaphobia- Fear of your step-mother.
Nucleomituphobia- Fear of nuclear weapons.
Nudophobia- Fear of nudity.
Numerophobia- Fear of numbers.
Nyctohylophobia- Fear of dark wooded areas, of forests at night
Nyctophobia- Fear of the dark or of night.

O-

Obesophobia- Fear of gaining weight.(Pocrescophobia)
Ochlophobia- Fear of crowds or mobs.
Ochophobia- Fear of vehicles.
Octophobia - Fear of the figure 8.
Odontophobia- Fear of teeth or dental surgery.
Odynophobia or Odynephobia- Fear of pain. (Algophobia)
Oenophobia- Fear of wines.
Oikophobia- Fear of home surroundings, house.
Olfactophobia- Fear of smells.
Ombrophobia- Fear of rain or of being rained on.
Ommetaphobia or Ommatophobia- Fear of eyes.
Oneirophobia- Fear of dreams.
Oneirogmophobia- Fear of wet dreams.
Onomatophobia- Fear of hearing a certain word or of names.
Ophidiophobia- Fear of snakes. (Snakephobia)
Ophthalmophobia- Fear of being stared at.
Opiophobia- Fear medical doctors experience of prescribing needed pain medications for patients.
Optophobia- Fear of opening one's eyes.
Ornithophobia- Fear of birds.
Orthophobia- Fear of property.
Osmophobia or Osphresiophobia- Fear of smells or odors.
Ostraconophobia- Fear of shellfish.
Ouranophobia- Fear of heaven.

P-

Pagophobia- Fear of ice or frost.
Panthophobia- Fear of suffering and disease.
Panophobia or Pantophobia- Fear of everything.
Papaphobia- Fear of the Pope.
Papyrophobia- Fear of paper.
Paralipophobia- Fear of neglecting duty or responsibility.
Paraphobia- Fear of sexual perversion.
Parasitophobia- Fear of parasites.
Paraskavedekatriaphobia- Fear of Friday the 13th.
Parthenophobia- Fear of virgins or young girls.
Pathophobia- Fear of disease.
Patroiophobia- Fear of heredity.
Parturiphobia- Fear of childbirth.
Peccatophobia- Fear of sinning. (imaginary crime)
Pediculophobia- Fear of lice.
Pediophobia- Fear of dolls.
Pedophobia- Fear of children.
Peladophobia- Fear of bald people.
Pellagrophobia- Fear of pellagra.
Peniaphobia- Fear of poverty.
Pentheraphobia- Fear of mother-in-law. (Novercaphobia)
Phagophobia- Fear of swallowing or of eating or of being eaten.
Phalacrophobia- Fear of becoming bald.
Phallophobia- Fear of a penis, esp erect.
Pharmacophobia- Fear of taking medicine.
Phasmophobia- Fear of ghosts.
Phengophobia- Fear of daylight or sunshine.
Philemaphobia or Philematophobia- Fear of kissing.
Philophobia- Fear of falling in love or being in love.
Philosophobia- Fear of philosophy.
Phobophobia- Fear of phobias.
Photoaugliaphobia- Fear of glaring lights.
Photophobia- Fear of light.
Phonophobia- Fear of noises or voices or one's own voice; of telephones.
Phronemophobia- Fear of thinking.
Phthiriophobia- Fear of lice. (Pediculophobia)
Phthisiophobia- Fear of tuberculosis.
Placophobia- Fear of tombstones.
Plutophobia- Fear of wealth.
Pluviophobia- Fear of rain or of being rained on.
Pneumatiphobia- Fear of spirits.
Pnigophobia or Pnigerophobia- Fear of choking of being smothered.
Pocrescophobia- Fear of gaining weight. (Obesophobia)
Pogonophobia- Fear of beards.
Poliosophobia- Fear of contracting poliomyelitis.
Politicophobia- Fear or abnormal dislike of politicians.
Polyphobia- Fear of many things.
Poinephobia- Fear of punishment.
Ponophobia- Fear of overworking or of pain.
Porphyrophobia- Fear of the color purple.
Potamophobia- Fear of rivers or running water.
Potophobia- Fear of alcohol.
Pharmacophobia- Fear of drugs.
Proctophobia- Fear of rectum.
Prosophobia- Fear of progress.
Psellismophobia- Fear of stuttering.
Psychophobia- Fear of mind.
Psychrophobia- Fear of cold.
Pteromerhanophobia- Fear of flying.
Pteronophobia- Fear of being tickled by feathers.
Pupaphobia - Fear of puppets.
Pyrexiophobia- Fear of Fever.
Pyrophobia- Fear of fire.

Q-

R-

Radiophobia- Fear of radiation, x-rays.
Ranidaphobia- Fear of frogs.
Rectophobia- Fear of rectum or rectal diseases.
Rhabdophobia- Fear of being severely punished or beaten by a rod, or of being severely criticized. Also fear of magic.(wand)
Rhypophobia- Fear of defecation.
Rhytiphobia- Fear of getting wrinkles.
Rupophobia- Fear of dirt.
Russophobia- Fear of Russians.

S-

Samhainophobia: Fear of Halloween.
Sarmassophobia- Fear of love play. (Malaxophobia)
Satanophobia- Fear of Satan.
Scabiophobia- Fear of scabies.
Scatophobia- Fear of fecal matter.
Scelerophibia- Fear of bad men, burglars.
Sciophobia Sciaphobia- Fear of shadows.
Scoleciphobia- Fear of worms.
Scolionophobia- Fear of school.
Scopophobia or Scoptophobia- Fear of being seen or stared at.
Scotomaphobia- Fear of blindness in visual field.
Scotophobia- Fear of darkness. (Achluophobia)
Scriptophobia- Fear of writing in public.
Selachophobia- Fear of sharks.
Selaphobia- Fear of light flashes.
Selenophobia- Fear of the moon.
Seplophobia- Fear of decaying matter.
Sesquipedalophobia- Fear of long words.
Sexophobia- Fear of the opposite sex. (Heterophobia)
Siderodromophobia- Fear of trains, railroads or train travel.
Siderophobia- Fear of stars.
Sinistrophobia- Fear of things to the left, left-handed.
Sinophobia- Fear of Chinese, Chinese culture.
Sitophobia or Sitiophobia- Fear of food or eating. (Cibophobia)
Snakephobia- Fear of snakes. (Ophidiophobia)
Soceraphobia- Fear of parents-in-law.
Social Phobia- Fear of being evaluated negatively in social situations.
Sociophobia- Fear of society or people in general.
Somniphobia- Fear of sleep.
Sophophobia- Fear of learning.
Soteriophobia - Fear of dependence on others.
Spacephobia- Fear of outer space.
Spectrophobia- Fear of specters or ghosts.
Spermatophobia or Spermophobia- Fear of germs.
Spheksophobia- Fear of wasps.
Stasibasiphobia or Stasiphobia- Fear of standing or walking. (Ambulophobia)
Staurophobia- Fear of crosses or the crucifix.
Stenophobia- Fear of narrow things or places.
Stygiophobia or Stigiophobia- Fear of hell.
Suriphobia- Fear of mice.
Symbolophobia- Fear of symbolism.
Symmetrophobia- Fear of symmetry.
Syngenesophobia- Fear of relatives.
Syphilophobia- Fear of syphilis.

T-

Tachophobia- Fear of speed.
Taeniophobia or Teniophobia- Fear of tapeworms.
Taphephobia Taphophobia- Fear of being buried alive or of cemeteries.
Tapinophobia- Fear of being contagious.
Taurophobia- Fear of bulls.
Technophobia- Fear of technology.
Teleophobia- 1) Fear of definite plans. 2) Religious ceremony.
Telephonophobia- Fear of telephones.
Teratophobia- Fear of bearing a deformed child or fear of monsters or deformed people.
Testophobia- Fear of taking tests.
Tetanophobia- Fear of lockjaw, tetanus.
Teutophobia- Fear of German or German things.
Textophobia- Fear of certain fabrics.
Thaasophobia- Fear of sitting.
Thalassophobia- Fear of the sea.
Thanatophobia or Thantophobia- Fear of death or dying.
Theatrophobia- Fear of theatres.
Theologicophobia- Fear of theology.
Theophobia- Fear of gods or religion.
Thermophobia- Fear of heat.
Tocophobia- Fear of pregnancy or childbirth.
Tomophobia- Fear of surgical operations.
Tonitrophobia- Fear of thunder.
Topophobia- Fear of certain places or situations, such as stage fright.
Toxiphobia or Toxophobia or Toxicophobia- Fear of poison or of being accidently poisoned.
Traumatophobia- Fear of injury.
Tremophobia- Fear of trembling.
Trichinophobia- Fear of trichinosis.
Trichopathophobia or Trichophobia or Hypertrichophobia- Fear of hair. (Chaetophobia)
Triskaidekaphobia- Fear of the number 13.
Tropophobia- Fear of moving or making changes.
Trypanophobia- Fear of injections.
Tuberculophobia- Fear of tuberculosis.
Tyrannophobia- Fear of tyrants.

U-

Uranophobia- Fear of heaven.
Urophobia- Fear of urine or urinating.

V-

Vaccinophobia- Fear of vaccination.
Venustraphobia- Fear of beautiful women.
Verbophobia- Fear of words.
Verminophobia- Fear of germs.
Vestiphobia- Fear of clothing.
Virginitiphobia- Fear of rape.
Vitricophobia- Fear of step-father.

W-

Walloonphobia- Fear of the Walloons.
Wiccaphobia: Fear of witches and witchcraft.

X-

Xanthophobia- Fear of the color yellow or the word yellow.
Xenoglossophobia- Fear of foreign languages.
Xenophobia- Fear of strangers or foreigners.
Xerophobia- Fear of dryness.
Xylophobia- 1) Fear of wooden objects. 2) Forests.
Xyrophobia-Fear of razors.

Y-

Z-

Zelophobia- Fear of jealousy.
Zeusophobia- Fear of God or gods.
Zemmiphobia- Fear of the great mole rat.
Zoophobia- Fear of animals.
Pentru pilotii incepatori
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

1. Decolarea e optionala. Aterizarea insa e obligatorie

2. Daca impingi mansa, casele devin mai mari. Daca tragi de mansa, casele se fac mai mici, asta daca nu tragi in continuare pana cand ele devin mari din nou

3. Zborul nu e periculos. Periculos e sa te prabusesti.

4. E mereu mai bine sa fii aici jos si sa vrei sa fii acolo sus, decat sa fi acolo sus si sa iti doresti sa fi fost acolo jos.

5. Singurul caz in care ai prea mult combustibil e atunci cand esti in flacari.

6. Elicea e doar un ventilator mare, montat in fata avionului ca sa il racoreasca pe pilot. Cand se opreste, se poate vedea cum pilotul incepe sa transpire.

7. Cand esti in incurcatura ( nu stii ce sa faci ) mentine altitudinea. Nimeni nu s-a ciocnit de cer.

8. O aterizare buna e aceea dupa care poti pleca pe picioarele tale. O aterizare excelenta e aceea dupa care se mai poate utiliza si avionul.

9. Invata din greselile altora. Nu o sa traiesti atat de mult incat sa le faci tu pe toate!

10. Poti sa aflii daca ai aterizat cu rotile in sus, daca trebuie sa turezi motorul la maxim ca sa ajungi la locul de parcare.

11. Probabilitatea supravietuirii este invers proportionala cu unghiul de sosire. Cu cat unghiul e mai mare, cu atat probabilitatea supravietuirii e mai mica si invers.

12. Niciodata sa nu lasi un avion sa te duca undeva unde mintea ta nu a fost cu cinci minute inainte.

13. Stati afara din nori. Linia argintie de care se tot vorbeste poate fi un alt avion care vine din sens opus. Surse demne de incredere relateaza ca muntii obisnuiesc sa se ascunda si ei in nori.

14. Incearca mereu sa mentii semnul egal intre numarul de decolari si numarul de aterizari .

15. Ca incepator, incepi cu un sac mare plin de noroc si un sac mare gol de experienta. Smecheria este sa umplii sacul de experienta inainte sa ti se goleasca sacul cu noroc.

16. Elicopterele nu pot sa zboare, dar sunt asa de urate incat pamantul le respinge

17. Daca tot ce poti vedea prin cupola (fereastra) este pamantul care se invarte si tot ce poti auzi sunt strigatele de disperare ale pasagerilor, inseamna ca lucrurile nu sunt tocmai cum ar trebui sa fie.

18. In lupta continua dintre obiectele facute din aluminiu ce se avanta cu sute de Km pe ora si pamantul ce se avanta cu zero Km pe ora, pamantul inca mai trebuie invins.

19. Gandirea corecta vine din experienta. Din nefericire experienta vine din gandirea gresita.

20. Aminteste-ti ca forta gravitationala nu e doar o idee buna. E o lege. Si nu se refera doar la mere.
Cum iti dai seama ca ai terminat facultatea
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

- ai mai multa mancare decat bere in frigider.
- 7:00 este ora la care te trezesti si nu cea la care te duci la culcare.
- iti asculti melodia preferata in lift la serviciu.
- prietenii tai se casatoresc si divorteaza in loc "sa iasa la agatat" sau "sa o rupa".
- ajungi de la 90 de zile de vacanta la doar 7.
- "blugii" si puloverul nu mai fac parte din garderoba ta.
- rudele mai in varsta incep sa spuna bancuri deochiate in prezenta ta.
- iti hranesti cainele "stiintific" in loc de "cu resturi".
- MTV nu mai reprezinta prima sursa de informatie.
- te duci la farmacie pentru algocalmine si ulcerotrat in loc de prezervative si teste de sarcina.
- mananci intr-adevar "breakfast food" la ora micului dejun.
- "N-o sa mai beau atat in viata mea!" este inlocuit cu "Nu mai rezist cum rezistam alta data."
- peste 90% din timpul petrecut in fata calculatorului este intr-adevar munca.
Netul divers
Apr 19th, 2006 by andras
viciile tinerilor

discriminarea femeii, ce este un autoturism

lucruri trasnite, discriminarea varsta, cum sa cumperi o masina, cum se verifica o masina, copiii spun lucruri trasnite, http://andrei.ablog.ro, reguli de politete la romani,

viorel dima, cum sa cumperi o masina, sefu, vanzare masina, cercetatori pasaport de serviciu 2006, sfaturi privind petele de grasime de pe haina, relatiile dintre frati si rolul lor in echilibrul familiei

magia alba ritualuri, viciile mileniului 3, salam de sibiu tehnologie de fabricatie,

proverbe despre respect, un prieten adevarat, acid fosforic coca cola,

blog 11 septembrie, pietre funerare galati, premii oscar nemeritate, scrisoare catre prieteni, copiii spun lucruri trasnite, elemente de cultura organizationala la coca cola,

pozitii, monologul, viata sexuala, despre sarcina, site:ablog.ro, examen la fizica, proverbe moderne, 11 septembrie 2001, viata lui isus live, cine sapa groapa altuia, cum sa stergi un fisier, proverbe prieten adevarat, proverbe cu harnic si lenes, apreciez virginitatea la o fata, cele mai mari orase din romania, care este esenta empirismului modern,

wc femei, parcul carol, tipi superbi, 11 septembrie, despre sarcina, holuri amenajate, sugestii cadouri, proverbe de viata, caut pe cineva sa imi ghiceasca viitorul, scrisoare catre un prieten despre planuri de vacanta,

"testimonialul meu", cum sa stergi un avi care nu se sterge, bijuterii primite in dar care sa-ti poarte noroc, somn, suflet, misogin, pozitii, ce jocuri distractive poti juca la o petrecere in pijama?, adresa de fundatia crestina gigi becali "e mail", prevenirea consumului de droguri la tineri, luari de pozitie privind poluarea, imagini de la 11 septembrie 2001, cum ar fi lumea fara dumnezeu, saptamana a 22-a de sarcina, cine e harnic si munceste, fabrica de ulei solaris, casnicii, proverbe, 11 septembrie, dictionar basa,

basme, cuplu, fumatul, casnicii, gimnastica, haine pentru grase, dictionar marketing, sugestii de cadouri, vama veche - epilog, imagini 11 septembrie, semn fumatul interzis imagine, "m-am saturat"+"tine", orase europene romania clasament, cum sa-ti alegi o masina second hand, comertul de pasare oua pasti paste 2006, bijuterii primite in dar care sa-ti poarte noroc, adresa de fundatia crestina gigi becali "e mail", ce spune traditia despre cei care au murit fara lumanare

iubire, emil bobu, parcul carol, andreea marin, carmen serban, corina chiriac, vaca americana, pozitii in somn, fumatul interzis, cei mai tari sani, caseta video aerobic, proverbe + comentarii, valoare punct pensie 2006, gripa aviara la pasari se manifesta, utilizari ale functiei de gradul a II-lea

curiozitati, urasc romania, pasari curiozitati, new york imagini 11 septembrie, adrian prioteasa, avi, daca nu stii te invatam, daca nu poti te ajutam, daca nu vrei te obligam, cum functioneaza un aparat de fotografiat iti marturisesc ca te iubesc alexandra, cadouri pentru barbati pretentiosi, new york, clasament orase dupa suprafata, www.miculsamaritean.ro, codul lui da vinci comentarii, gravura pe sticla cu acid, casa vanzare moldovinesti, acid fosforic intoleranta, accident vlase radu ionut, snur personalizat ecuson,

"maini de apostol" de albrecht durer, leguminoase pt boabe, factorii de productie, "testimonialul meu", viata sexuala la 14 ani, sotii, painea, sarcina, mana lui, carcotasi, parcul carol, carmen serban, despre sarcina, defectiuni mobil, proverbe moderne, "curiozitati", 11 septembrie 2001, cutie de bijuterii,

codul lui da vinci, fumatul, comportamentul barbatilor in varsta de 40 de ani cu partenera in varsta de 20 de ani, 11 septembrie 2001 world trade center, cutia de viteze reparatii defectiuni, 1 mai muncitoresc idei de petrecere, criza energetica mondiala petrol, misogin, politete, vecinii 2, gimnastica, i-am cerut, dan ciachir, parcul carol

somn pozitii, comentarii despre viata sexuala, aditivi alimentari edulcoranti, "testimonialul meu despre", fumatul in institutii publice, poveste cu final neasteptat.

4 aprilie 2006 - 18 aprilie 2006
La Dumnezeu
Apr 19th, 2006 by andras
de Marian Nazat in "Jurnalul National" de Vineri, 30 septembrie 2005, http://www.jurnalul.ro/articol_37568/la_dumnezeu.html

Cararuia ce duce la Dumnezeu, ingusta si povarnita, e plina cu barbati feluriti: albi, tuciurii, galbui, rosietici, inalti, pitici, grasi, slabi, tineri, batrani etc. Semintiile Globului se insiruisera, mute si vinovate, cu capetele plecate, si inaintau agale, ca o curgere lina de alge, spre Poarta Lui.Capeteniile tuturor neamurilor de muritori se sfatuisera, nopti de-a randul, sa mearga in audienta la El si sa ceara indurare. Pe Pamant lucrurile o luasera razna si se vietuia din resturi, aproape insuportabil. Marile si oceanele se umflau cum nimeni nu-si inchipuise vreodata, in valuri cat zgarie-norii, si maturau totul in cale. Cutremurele se succedau terifiant si mestecau, de-a valma, case, destine omenesti si suflari nevinovate de animale. Uragane si taifunuri se pravaleau din vazduh ca niste vrajitoare infricosatoare, cu parul valvoi, si-n rautatea lor dezlantuita spulberau orice crampei de viata. Ploile cadeau cu nemiluita, a paguba, dezgropand mortii din cimitire si purtandu-le cadavrele spre nicaieri, cu crucile in spate, ca pe ramasitele corabiilor ferfenitite de urgie. Ce mai, Moartea inrobise Planeta, dupa ce, Nenorocita!, isi trimisese in solie Teroarea si Spaima, ca sa-i anunte venirea.

La un moment dat, un sfant ‚?? sau ce-o fi fost el, ca oamenii scapasera din vedere ierarhiile divine in nebunia ce le orbise mintea si-i indepartase de rosturile incredintate ‚?? le facu semn sa se opreasca. Un murmur prelung inghiti la repezeala ordinul, dar linistea cobori dintr-o data. O liniste incordata si disperata, insa. Dumnezeu le aparu in fata, putin incruntat si obosit. Parea deranjat de delegatia asta pestrita si nemaiintalnita. Si chiar era. "Ce nevoi va mana la Mine, nerecunoscatorilor?", ii intampina iritat Parintele. "Doamne, Tatal nostru bun ‚?? se auzi din multime o voce ‚??, nu mai putem sa traim pe Pamant de atatea rele si blesteme! Am venit la Tine sa ne ierti si sa ne spui unde-am gresit." Batranul se incrunta si mai tare. Nu-i placea sa auda astfel de vorbe. "V-ati adus aminte de Mine abia acum, cand groaza va surpa trufia, cand frica v-a pus la indoiala ambitiile bolnave. Ma abandonaserati, prinsi in existenta voastra marunta si adesea pacatoasa, ma pomeneati doar ca sa va aflati in treaba, fara sa simtiti fiorul mistic purificator. V-am dat ce mi-ati cerut in clipa Facerii Lumii si am sperat ca-mi veti urma porunca: sa traiti cu masura si in intelegere. Mi-ati cerut femeia, iar eu am creat-o din carnea ce va prisosea, dar voi Mi-ati pangarit lucrarea. Botezati, in deradere, cu numele ei tornadele, blasfemie ce Ma revolta si Ma scoate din rabdarea dumnezeiasca. Am daruit fiecarui neam bogatii ca sa nu va macelariti intre voi si iarasi Mi-ati nesocotit randuiala. Va ucideti de mii de ani si sangele atator crime nu v-a potolit pofta de distrugere. Va furati tarile si pamanturile unii altora, va batjocoriti semenii si-i treceti prin sabie pentru a strange, cu rapacitate diavoleasca, intreaga putere. Ati uitat ca numai Eu detin Puterea, v-ati smintit intr-atat, neghiobilor? V-ati luat la intrecere cu Natura si o siluiti necontenit, ceas de ceas, cu neroziile voastre nucleare! Mi-ati tulburat pacea cu zborurile in Cosmos, cautand alte meleaguri, ceea ce inseamna ca v-ati saturat de raiul pe care vi L-am creat pe Pamant! Nu mai pretuiti nimic din darurile oferite de Mine la inceput! Cativa si-au propus sa va convinga ca nu sunt decat o nascocire a Bisericii, iar voi ati ingaduit sa fiu batjocorit. M-ati alungat din inima voastra, desi ridicati catedrale, moschei si sinagogi, iar pletora clericala prospera lacom. M-ati transformat intr-o afacere profitabila si ati nesocotit pilda umilintei." Dumnezeu isi trecu mana prin barba ce-i curgea spre brau si o sticlire de bunatate ii imblanzi privirea. "Duceti-va la casele voastre, rugati-va la Mine, traiti in armonie si poate o sa va iert!", conchise Judecatorul Suprem, pierzandu-se evanescent in aburul ceresc.

Cohorta de muritori se urni, usurata, de data asta inspre casele unde asteptau infrigurati cei multi si deznadajduiti. Pamantenii paseau altfel la intoarcere, mai increzatori si siguri si sopteau, cu capetele plecate, in aceeasi limba, a Credintei, o imploratie simpla, pe care si-o amintira brusc. Se rugau sa fie gratiati de Dumnezeu.
Generozitate
Apr 19th, 2006 by andras
autor nestiuit

Cu capul plecat, de parca incerca sa se fereasca de ploaia rece de toamna, strangandu-si in jurul corpului hainele subtiri, cu picioarele inghetate in pantofii uzati, copilul hoinarea pe strazile orasului. Nu stia incotro mergea, spera doar sa intalneasca un om cu suflet care sa-i intinda un ban, sau o batrana miloasa care sa-i ofere o farfurie cu supa fierbinte.
In cele din urma, obosit si flamand, se opri in fata unei porti, ezita o clipa, apoi apasa soneria. Curand, un barbat inalt deschise poarta, privindu-l intrebator.
- Domnule, murmura copilul, stiti, imi este asa de foame... si m-am gandit... mi-ati putea da o bucata de paine?
Neasteptat de amabil, barbatul il conduse pe barbat in bucatarie si-i arata un scaun. Desi bucata de paine primita nu era prea mare si parea destul de veche, copilul era multumit. Era cald in bucatarie si un pic de odihna era exact ceea ce isi dorise. In timp ce copilul isi manca linstit coltul de paine tare, barbatul cel amabil se prezenta. Era pastor, spuse el, si cum copilul parea destul de nestiutor, bunul crestin voia sa-l invete cate ceva despre Dumnezeu. Un timp, micul cerseteor asculta in tacere. Apoi, brusc, il intrerupse:
- Domnule, e adevarat ca Dumnezeu e Tatal meu?
- Da, este adevarat, intari pastorul.
- Si El este si Tatal dumneavoastra?
- Desigur!
Nedumerit, copilul continua:
- Atunci... noi doi... dumneavoastra si cu mine suntem frati?
- Exact! Asa este! ‚?? raspunse pastorul convins, incantat de intelegerea micului sau ascultator.
- Dar... domnule... daca este adevarat, nu v-a fost rusine sa-i dati doar o bucata de paine tare fratelui mai mic, caruia ii era foame?

Desigur, tie nu ti se poate intampla... Pentru ca tu, cu siguranta, in inima ta buna, gasesti mai multa daruire pentru fatele tau lipsit. Si totusi... gandeste-te...
Din timpul tau, din hrana ta, din banii tai... cat esti dispus sa imparti cu altul? Iti mai deschizi vreodata usa casei pentru strainul obosit, pentru copilul fara casa... sau, mai degraba, iti inmultesti incuietorile... din prudenta? Cand stai la masa ta bogata, iti amintesti de batranica de la coltul strazii, care cerea un pic de paine?

"Cu ce masura masurati, cu aceea vi se va masura..." Te-ai intrebat vreodata cum ar fi daca binecuvantarile ti-ar fi date dupa masura generozitatii tale?
Ruga
Apr 19th, 2006 by andras
marturie a unei calugarite din ordinul Mariei Tereza, din India

‚??Doamne, cand sunt flamand,
trimte-mi pe cineva
care are nevoie de hrana;
cand sunt insetat,
trimite-mi pe cineva
care are nevoie de apa;
cand mi-e frig, Doamne,
trimite-mi pe cineva
care are nevoie sa fie incalzit;
cand sunt ranit, o, Doamne,
trimite-mi pe cineva
care are nevoie de vindecare.

Doamne, cand crucea mea devine tot mai greu de purtat,
trimite-mi pe cineva
pe care sa-l ajut sa-si duca crucea;
cand sunt sarac,
trimite-mi pe cineva
care este in nevoie;
cand sunt prea ocupat,
trimite-mi pe cineva
care sa aiba nevoie de cateva momente din viata mea;
cand am nevoie sa fiu inteles,
trimite-mi pe cineva
care are nevoie sa fie inteles de mine.
Si‚??
cand sunt umilit,
trimite-mi pe Cineva
pe care sa-L pot lauda.‚??
Barbatii vazuti de femei
Apr 19th, 2006 by andras
de la Irina

A te marita cu un barbat divortat este o datorie ecologica. Intr-o lume in care sunt mai multe femei decat barbati, barbatii trebuie neaparat folositi de mai multe ori.

Cand se uita le meciuri, barbatii isi inchipuie ca, daca se concentreaza, isi ajuta echipa favorita.

Daca vrei sa-ti acorde atentie, nu te atasa de un barbat inaintea unor meciuri de campionat european sau mondial.

Barbatilor le plac telefoanele cu multe butoane. Acest tip de telefon ii face sa se simta importanti.

Barbatilor le place sa fie ei primii care citesc ziarul de dimineata.

Toti barbatii arata caraghiosi in sandale, cu sosete negre.

Dupa modul in care un barbat se uita in oglinda poti sa deduci daca mai tine si la altceva decat la el.

Nu incerca sa inveti un barbat, in public, sa faca sau sa spuna ceva. Sfaturile trebuie date acasa. In public, el trebuie sa stie tot.

Barbatii care incep sa cheleasca, poarta sapca.

Barbatilor le plac ceasurile cu agenda, alarma, muzicuta etc.

Toti barbatii detesta a li se spuna "Trebuie sa vorbim despre noi". Aceste 5 cuvinte ii baga in nebunie.

Barbatii au un mod ciudat de a fi sensibili.

Barbatii sunt destul de curajosi sa mearga la razboi, dar nu atat de curajosi incat sa accepte sa faca o injectie.

Barbatii nu au celulita.

Femeile iau toaletele altor femei mult mai in serios decat o fac barbatii. N-o sa auzi niciodata un barbat la o petrecere zicand: "O, Dumnezeule, mai e cineva imbracat in costum gri!"

Daca un barbat gateste pentru tine mai multe decat un fel de mancare, precis are intentii serioase.

Cand trei sau mai multi barbati se intalnesc, vorbesc despre sport. (Cand trei sau mai multe femei se intalnesc, vorbesc despre barbati.)

Asociatia de idei la o femeie se face asa: "Sunt indragostita! Apropo, trebuie sa-mi cumpar sutien..." Un barbat spune: "A castigat echipa mea! Apropo, trebuie sa duc masina la service."

Nu te ingrijora daca un barbat spune "Te sun eu" si nu suna. Poti sa fii sigura ca n-a uitat, nu ti-a pierdut numarul, n-a murit. Pur si simplu n-a vrut sa te sune.

Barbatilor nu le place sa piarda.

Barbatii care pot manca tot ce vor si nu se ingrasa ar trebui sa manance doar cand nu sunt femei de fata.

E o problema daca vrei sa scapi de un barbat fara sa-l ranesti. Expresii ca "iesi afara" sau "nu vreau sa te mai vad" nu fac decat sa te oblige sa-i dai explicatii ca sa scapi de el. Incearca sa-i spui "Te iubesc, vreau sa ma marit cu tine, vreau sa avem copii". Va pleca fara sa ceara explicatii.

Barbatii accepta complimentele mult mai usor decat femeile. De exemplu:
Costica, arati foarte bine azi".
Costica: "Multumesc".
Invers: "Maria, arati foarte bine."
Maria: "Da? Probabil din cauza luminii."

Barbatii care asculta muzica clasica nu prea scuipa.

Barbatii sunt mai siguri pe ei pentru ca, inca din copilarie, se vad niste eroi legendari. Femeile sunt mai putin sigure pe ele pentru ca toata viata vor sa fie ca o papusa Barbie.

Cand o femeie incearca o rochie care ii este stramta, se gandeste ca s-a ingrasat. Cand un barbat incearca niste haine care sunt stramte, se gandeste ca au intrat la apa.

Andropauza este mult mai distractiva decat menopauza. La momentul M, femeia se ingrasa si se deprima, pe cand barbatii incep sa agate fete tinere si sa cheltuiasca.

Barbatii uita tot. Femeile isi amintesc tot.
Dar daca
Apr 19th, 2006 by andras
"Sa poti sa crezi
cand unii te insala,
Sa te ridici
cand altii te doboara,
Sa poti pastra
Cand unii vor s-alunge,
Sa razi
chiar daca sufletul iti plange,
Sa ramai cald
Chiar daca-afara ninge‚??
Aceasta-i arta de-a invinge."
Fabula pescarului
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

Intr-o buna zi, un taietor de lemne se ocupa de taierea unei ramuri ce se ridica dintr-un rau. La un moment dat securea ii cazul in apa, si omul se puse pe jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige existenta. Vazand acestea, Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale. Omul ii explica atunci ca securea sa a cazut in apa si nu mai stie unde e. In acel moment Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
- Asta e securea ta, omule? il intreaba el.
- Nu, raspunse taietorul de lemne.
Dumnezeu intra din nou in apa si, de data aceasta se intoarce cu o secure numai din argint.
- Asta e securea ta? intreaba el din nou.
- Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara Dumnezeu revine cu o secure de fier si il intreaba din nou pe omul de pe mal:
- Asta e securea ta?
- Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne.
Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile, si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa.

Cateva zile mai tarziu, acelasi taietor de lemne se plimba pe malul raului cu nevasta sa. Dintr-o data aceasta cade in apa. Cum omul se puse din nou pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine.
Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in brate.
- Asta este nevasta ta? intreaba el.
- DA, urla omul.
Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti:
- Indraznesti sa ma minti?! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!
Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore:
- Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund? Daca spuneam "nu" la Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus "da", mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns cu "da" de prima data.

Morala: Barbatii mint numai din motive perfect oneste si logice intotdeauna.
Invataturile vietii
Apr 19th, 2006 by andras
primita pe mail, scrisa (zice-se) de Dalai Lama

Iti ia cateva secunde sa citesti si sa cugeti!

1. Marea dragoste si marile realizari implica un mare risc.
2. Cand pierzi, sa-ti fie invatatura!
3. Urmeaza cei trei R: respect pentru tine, respect pentru altii, responsabilitate pentru toate actiunile tale.
4. Aminteste-ti ca atunci cand nu obtii ceea ce vrei este uneori o minunata lovitura de noroc.
5. Invata regulile astfel incat sa stii cum sa le calci cum se cuvine.
6. Nu lasa o disputa nesemnificativa sa rupa o mare prietenie.
7. Atunci cand realizezi ca ai gresit, imediat ia masuri sa le corectezi.
8. In fiecare zi petrece ceva timp cu tine.
9. Deschide bratele spre schimbare dar nu-ti pierde din valorile tale.
10. Tine minte ca tacerea este, uneori, cel mai bun raspuns.
11. Traieste o viata onorabila! Atunci cand imbatranesti si privesti in urma, vei putea sa te bucuri a doua oara de ea.
12. O atmosfera placuta in casa este baza vietii tale.
13. In neintelegerile cu cei dragi ia seama numai de situatia curenta. Nu invoca trecutul!
14. Impartaseste stiinta ta. Este o cale de a atinge nemurirea.
15. Fii gentil cu Pamantul!
16. O data pe an, pleaca undeva unde nu ai fost niciodata.
17. Tine minte: cea mai buna relatie este cea in care iubirea reciproca depaseste nevoia fiecaruia.
18. Judeca succesul tau prin lucrurile la care trebuie sa renunti ca sa-l poti obtine.
19. Imbina iubirea si gatitul cu renuntarea.
Maths
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

If:

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

is represented as:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26.

Then:

H-A-R-D-W-O-R-K

8+1+18+4+23+15+18+11 = 98%

and

K-N-O-W-L-E-D-G-E

11+14+15+23+12+5+4+7+5 = 96%

But

A-T-T-I-T-U-D-E

1+20+20+9+20+21+4+5 = 100%

and

B-U-L-L-S-H-I-T

2+21+12+12+19+8+9+20 = 103%

However, look how far ass kissing will take you:

A-S-S-K-I-S-S-I-N-G

1+19+19+11+9+19+19+9+14+7 = 118%

Therefore:

One can conclude with mathematical certainty that: While Hard Work and Knowledge will get you close, and, Attitude will get you there, Bullshit and Ass kissing will put you over the top!

You can deny it. Why should you do this?!
Principii de planificare
Apr 19th, 2006 by andras
de Dr. Donald E. Wetmore, www.fitzuica.ro

O veche zicala ne reaminteste ca oamenii nu planifica pentru a falimenta, ci falimenteaza sa planifice. Intr-un razboi gasim un tanchist si un general. Care functie este mai importanta? Probabail cea de general, cel putin in sensul acesta, al planificarii.
Un om poate fi cel mai bun tanchist de pe front, poate sa iasa in fiecare zi sa traga cu munitie mai mult si mai precis decat oricare altul, dar daca nu ocheste spre tinta buna, atunci intreaga lui zi este irosita. Generalul, printr-o planificare amanuntita, decide unde ar trebui sa mearga operatorul de tanc si astfel productivitatea acestuia sa creasca.
Multi oameni isi duc zilele ca un tanchist fara general. Se trezesc dimineata, se imbraca, se duc la munca, apuca primul furtun de incendiu pe care il arunca cineva in calea lor, se trezesc prinsi in rezolvarea cerintelor care vin de la vocile cele mai sonore, care striga in directia lor, vin acasa seara tarziu, cateodata abatuti si epuizati, se odihnesc, se trezesc a doua zi si reiau ciclul.
Asta inseamna sa-ti traiesti viata la intamplare. Eu ii incurajez pe oameni sa-si traiasca viata cu un scop. Fiecare din noi ar trebui sa fie un general. Si exista o lupta acolo in care ori tu ai controlul asupra timpului tau, ori il are altcineva. Cea mai buna cale pentru a fi un general si pentru avea controlul asupra timpului, este sa ne rezervam un anumit timp pentru a planifica zilnic, cu eficienta.
Iata cinci principii de planificare care sa te ajute sa planifici zilnic eficient:

1. Planifica seara, pentru a doua zi
Eu incerc sa-mi pun deoparte timp in fiecare seara pentru planificarea zilnica. Ma deconectez dupa ziua respectiva de lucru si sunt mai putin stresat. Beneficiul major, totusi, este ca daca avem un plan de actiune facut cu o seara mai inainte, mergem la culcare cu un sentiment de siguranta si control referitor la ziua urmatoare si cu un sentiment de anticipare, pe care nu-l avem in mod obisnuit.
Dupa ce ne facem obiceiul de a planifica zilnic in fiecare seara, calitatea somnului nostru va creste, pentru ca am stabilit un plan in fiecare seara, care ne da harta sau instructiunile pentru ziua urmatoare ‚?? eliminand nevoia de a ne framanta noi cu toate amanuntele, in timpul somnului, afectand calitatea acestuia.

2. Noteaza-ti planul pe hartie
Exista o putere extraordinara intr-un stilou. Punerea planului pe hartie ne ajuta sa marim sentimentul nostru de control, si intr-adevar, realitatea acestui control. Cand incercam sa stapanim toate detaliile in capul nostru, lucrurile par sa alunce printre crapaturi.

3. Include atat "trebuie sa" cat si "vreau sa"
O planificare buna implica mai mult decat o administrare justa a acelor trebuie sa. Cu siguranta ca trebuie sa manuim mai bine acei trebuie sa, dar, de asemenea, trebuie sa ne ingrijim si de vreau sa. Nu planifica numai acele lucruri pe care trebuie sa le faci, ci si lucrurile pe care vrei sa le faci, ceea ce este mai important.

4. Planifica mai mult decat poti face
Daca vrei sa obtii ceva, da-i unei persoane ocupate sa faca acel lucru. Cu cat planifici mai mult, cu atat poti face mai mult, pentru ca profiti de Legea lui Parkinson, care spune ca un proiect tinde sa se extinda in masura timpului alocat pentru acesta. Daca ai de facut un singur lucru intr-o zi, iti va lua o zi sa-l faci. Daca ai trei lucruri de facut, le vei face pe toate. Daca ai douasprezece lucruri de facut intr-o zi, s-ar putea sa nu le poti face pe toate, dar cel putin noua le vei putea termina.
Vezi, daca ai multe de facut, aceasta creeaza un sentiment sanatos de tensiune si aproape automat devenim organizatori mai buni ai timpului nostru.

5. Fa-ti lista notand prioritatile
Lista noastra aproape intotdeauna va include atat lucruri esentiale cat si lucruri neesentiale. Unele sunt mai importante, altele mai putin importante. Fara vreo directie anume, noi tindem sa gravitam spre lucrurile neesentiale pentru ca, in mod tipic, sunt mai usor de facut, necesita mai putin timp, si s-ar putea sa fie mult mai distractive decat multe din lucrurile esentiale. O simpla lista numerica va fi de ajuns. Pune un 1 in dreptul lucrului cel mai important pe lista ta, acel lucru pe care ai dori sa-l faci daca ai putea sa faci doar un singur lucru. Apoi pune un 2 in dreptul celui de-al doilea lucru important pentru tine, continuand procesul pana cand lucrurile scrise pe lista sunt enumerate in ordinea prioritatii.
Perle din istoria comunismului
Apr 19th, 2006 by andras
de la Manu

Prin munca si sacrificii realizezi lucruri iremediabile. De ieri pana azi, tara noastra s-a schimbat si totul a devenit schimbator. Tara noastra este de o frumusete iremediabila.

Era o zi de vara. Intr-o buna zi toata lumea nu mai putea sa-i sufere pe imparati si au venit in tara noastra sa se milogeasca. Cum venira ei au cerut pamant si apa. In aceasta vreme taranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca sa-si castige painea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineata si-si faceau nevoile pe langa casa si apoi plecau cu uneltele in spinare pe camp. De frica imparatilor acesti tarani erau foarte harnici si intelegatori. Imparatii erau foarte bucurosi ca acesti tarani muncesc cu drag toata vara, iar taranii cand veneau sa-si ia bucatele imparatii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau taranii in trecut si de obtinut nu obtineau nimic.

Nemtii s-au tot dus in tara lor cu motocicletele lor cu atas cu tot. Comunismul s-a raspandit ca un vant de primavara dar cand cald pentru noi, cand rece pentru dusmani nostri care mor de el. Din pamant au inceput saemane uzine si tractoare. Ca sa traiasca poporul bine s-a aplicat sacrificiul suprem. Au venit si unii imparati spunand ca nu este tara noastra, dar toti s-au lamurit cand le-am aratat documentele de partid si istoria din care se trage acest neam de soi. Imparatii au venit la noi pentru ca nu mai aveau loc in alte tari. Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata impreuna cu prietenii ca sa scape tara de sub jugul fascist, la fel ca Stefan cel Mare, Mircea, Mihai. Dupa toate acestea am ajuns noi bogati iar cei bogati saraci si au inceput sa cerseasca pe la casele oamenilor, cerand macar o bucatica de paine. Iar noi nu eram rai ca ei sa nu le dam, pentru ca noi ajutam patria sa aibe mai multi urmasi. Patria a trecut prin mai multe modificari ca: trestie, plop, stejar, adica din epoca de formare pana la cea de neclintire, socialism. De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate ca nu se vede din cauza imbracamintii simple si modeste.

Toate realizarile noastre s-au facut pe oase.

De la Eminescu ne-au ramas poezii si Ion Creanga. Versurile descriu trecutul glorios al poporului in lupte antifasciste si anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci.

Aceste versuri sunt de o inalta intindere si expunere orala si oglindesc victoria socialismului impotriva turcilor.

Eminescu a facut ochi la 15 ianuarie.

Tara noastra brazdata de multe razboaie se afla in nordul Bulgariei.

Ne-am indoit dar nu ni s-a rupt nimica.

Am luptat si noi pentru stramosii care vor urma.

Poporul nostru isi intretine cu greu existenta.

Daca am fi lasati in pace, cum zice Vlahuta, am fi ajuns noi in situatia de azi? Oamenii poporului sunt fericiti ca animalele libere si ca pestii care zburda in codrii patriei.

Sa luptam cu tov. Nicolae Ceausescu in frunte, ca bizantinii sub imparatul Constantin, contra turcilor.

Tara noastra a fost macinata de lupte externe.

De la Decebal la tov. Nicolae Ceausescu toti imparatii au fost devotati poporului.

Amandoua popoarele, Dac si Roman, au invatat limba adversarilor.

In timpul cand se prezenta la sultan, Mircea arata ca un batran in baston, dar acest batran, prin ideile lui intelectuale a invins caracterul moral al persoanei sale.

Vitejii ostasi au alungat ultima cizma din tara noastra.

Acum tara noastra R.S.R. este in curs de mare dezvoltare cu toate ca este mai mecanizata si cat mai destoinica, cand fiii sai muncesc cu infocare si dispret, pentru ca sa fie cat mai frumoasa si mai placuta pentru tovarasii din alte tari prietene care sa ne laude si sa stea cat mai mult pe la noi.

S-a pus virgula intre "blajini" si "tihniti" pentru ca e vorba de frumoasele sentimente ale urmasilor nostri.

Cand dusmanii au cerut lucruri rusinoase de la noi, noi nu ne-am speriat si am facut asa de s-au intors cu spatele si noi tot cu sabia dupa ei.

Mihail Eminescu prin scrisoarea III evoca o inscenare din lupta anti-otomana contra turcilor.

Suntem urmasii legionarilor.

Poporul nostru a stat atat de bine treaz, incat nu mai cadea din picioare de oboseala, dar nu se lasa.

Tatarii au vrut sa obtina acest pamant dar au ramas amarati.

Turcii auzind tobe si goarne s-au dus acolo, dar un ostas le-a spus ca acolo este o mlastina si un podulet. Cand au trecut podul au trecut in mlastina si tot acolo Sinan Pasa si-a pierdut dantura. Asa Mircea a iesit invingator in 36 de lupte victorioase si 2 pierderi.

Prin ‚?ĺtrecut‚?? intelegem trecutul, prezentul si viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese in prezent, patrunzandu-l si strapungandu-l cu dispret. Cititorul crede ca a fost ieri si nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din tara noastra si este supus sub forta majora a viitorului.

Atmosfera sumbra din al II-lea razboi mondial a fost definitiva si invadata.

Partidul ne-a creat conditii foarte bune incat am putut trata cu paine si sare pe cei ce ne viziteaza. Azi luptam pentru imbunatatirea cat mai profunda a trecutului si pentru realizarea a cat mai multe contradictii in prezentul tot mai luminos.

Limba nu ne-a putut-o lua, pentru ca, vorba poetului, "e o comoara in adancuri infundata, pe mosie revarsata".

Cu cat s-a varsat mai mult sange, cu atat am trait noi mai bine, iar viata este infloritoare, dar uneori nu curge apa.

Vlaicu vroia sa fie pe popor si poporul sub el.

Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se afla la intersectia marilor puteri.

Tara noastra lupta pentru toate popoarele, indiferent de pielea si gradul lor.

Domnitorii nostri au depus mari eforturi sa mentina tara in locurile unde au zburdat stramosii nostri.

Cu cat iti iubesti mai mult patria cu atat mori mai bine pentru ea.

Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu cata bucurie s-ar uita ei la noi.

Citind printre randuri
Apr 19th, 2006 by andras
Gene Edward Veith, Jr. - CITIND PRINTRE RANDURI, GHID PENTRU O INTELEGERE CRESTINA A LITERATURII., Editura "Cartea Crestina", Oradea, 1999 ("Reading Between the Lines", Crossway Books, 1990)

‚??‚??Citirea printre rinduri‚?? este o metafora. A acorda importanta spatiilor libere dintre rinduri inseamna a acorda importanta lucrurilor nerostite, valorilor si convingerilor care constituie o dimensiune importanta a cartii pe care o citim. [‚??] Astazi tot mai putini oameni obisnuiesc sa citeasca, mai ales in rindul crestinilor. Desi televiziunea transfoma din ce in ce mai mult societatea noastra intr-o cultura dominata de imagine, crestinii trebuie sa ramina niste oameni ai Cuvintului. Atunci cind citim, ne cultivam atentia, imaginatia, capacitatea de analiza logica si de gindire critica si, de asemenea, ne imbogatim viata launtrica. [‚??] Traim intr-o societate care promoveaza atit o cultura de masa ce minimalizeaza importanta lecturii, cit si o cultura intelectuala de elita, foarte erudita, dar ostila crestinismului. Aceasta carte are menirea sa-i ajute pe crestini sa redescopere arta lecturii si sa se poata orienta atit printre listele cu autori clasici, cit si printre cele cu best-seller-uri.‚?? (din Prefata)

Selectii din carte

‚??Crestinii ar trebui sa-si manifeste ingrijorarile intr-o maniera inteligibila si temperata, abordind mai degraba problemele legate de masura in care aceste carti sint adecvate din punct de vedere educational si mai putin denunturille stridente care vor sa le desfiinteze. De asemenea, ei ar trebui sa-si afirme clar atasamentul fata de libertatea presei si fata de libertatea cuvintului. Pentru a avea succes, crestinii vor fi nevoiti sa-si exprime nemultumirile altfel decit in termeni teologici. De exemplu, atunci cind se pling de o carte care contine scene pornografice, ei trebuie sa demonstreze ca pasajele incriminate duc la deprecierea femeilor. Cind se pling de tendintele anticrestine ale unei carti, ei trebuie sa scoata in evidenta modul in care aceasta perpetueaza niste stereotipii jignitoare la adresa minoritatilor religioase. (Sint de acord ca limbajul teologic este mult mai bun decit acest jargon al stiintelor sociale, insa trebuie sa ne adresam autoritatilor intr-un limbaj pe care il pot intelege.)"

"Selectarea nu trebuie confundata cu cenzurarea. Parintii si educatorii au dreptul sa-si foloseasca judecata atunci cind aleg literatura pentru copii si au la fel de mult obligatia sa ia in considerare implicatiile morale, ca si pe cele pedagogice si psihologice. De asemenea, ei trebuie sa aiba in vedere si implicatiile estetice. Manualele prost scrise ‚?? abecedarele excesiv de realiste si didactice, care nu inspira nimic mai mult decit importanta spalarii pe dinti ‚?? il pot face pe copil sa urasca lectura. Exista o multime de motive pentru care nu trebuie sa cumperi o carte proasta."

"Nici critica nu trebuie confundata cu cenzura. Crestinii care se simt lezati de o lucrare literara nu trebuie sa incerce sa o cenzureze. Proscrierea unei carti, solicitarea suprimarii ei sau represaliile indreptate impotriva autorului sint de obicei gesturi inutile si ilegale. Insa crestinii pot s-si utilizeze capacitatea de a critica, de a contesta si de a ironiza. Critica de specialitate scoate in permanenta la iveala scrierile fara valoare, desi niciodata nu neaga dreptul legal la existenta al acestora.‚??

‚??Crestinii trebuie sa-si faca simtita prezenta pe piata. Aceasta inseamna sa refuze sa-si cheltuiasca banii8 pe distractii ieftine, sponsorizind astfel in mod activ lucruri de calitate. Probabil putem incepe prin inchirierea unor casete video clasice in locul ultimelor filme de aventuri. De asemenea, am putea sa oprim mult mai des televizorul ca sa citim mai multe carti bune.‚??

‚??Pentru a recunoaste atit calitatea cit si mediocritatea este nevoie de experienta si de cunostinte. Mortimer Adler, vorbid despre ‚??frumos‚??, face distinctie intre ‚??agreabil‚?? si ‚??admirabil‚??. ‚??Agreabilul‚?? este subiectiv ‚?? ceea ce bucura pe cineva s-ar putea sa nu bucure si pe altcineva, existind o multime de motive pentru care omul gaseste placere intr-.o experienta data. ‚??Admirabilul‚??, pe de alta parte, se refera la calitatile obiective, pe care Adler le prezinta ca pe ‚??o desavirsire sau o perfectiune intrinseca lucrului respectiv‚??.‚??

‚??‚??Postmodernismul‚?? promite sa fie la fel de divers si de greu de definit ca si modernismul. Asemenea tuturor miscarilor laice, postmodernismul reprezinta in acelasi timp un pericol, dar si o promisiune pentru crestini. El a contribuit deja la insufletirea arhitecturii si a deplasat critica literara, dintre toate celelalte forme, spre centrul preocuparilor intelectuale. Dispretuind elitismul, miscarea postmoderna cuprinde cultura populara si o influenteaza. Postmodernismul refuza sa se ia pe sine prea mult in serios, ceea ce este un lucru sanatos pentru orice miscare literara; problema este insa ca uneori nu reuseste sa ia ceva cu adevarat in serios.‚??
Umor feminin
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

El ii da explicatii in legatura cu obiceiurile lui:
"Dimineata la 7 sa fie gata micul dejun, indiferent daca eu sint acasa sau nu. Clar?"
"Clar!"
"La amiaza, la 12.30 e gata masa de prinz, indiferent daca eu sint acasa sau nu. Clar?"
"Clar!"
"Si la ora 19 sa fie gata cina, indiferent daca eu sint acasa sau nu. Clar?"
"Clar! Si acum, iubitule, sa-ti spun sie eu regulile mele: lunea, miercurea si simbata fac amor, indiferent daca esti acasa sau nu. Clar?"

----------------------------

Un barbat sta gol in fata oglinzii, se priveste si spune:
"Ah, doi centimetri in plus si as fi rege!"
Sotia: "Doi centimatri in minus si ai fi regina".

----------------------------

Un barbat urca cu masina un drum de munte. Pe acelasi drum coboara intr-o masina o femeie. Cind se intilnesc, femeia scoate capul pe geam si striga: PORC!
Barbatul striga imediat inapoi: VRAJITOARE!
Ambii conduc mai departe... cind barbatul face urmatoarea curba, calca un porc, care statea in mijlocul strazii.
Daca barbatii ar asculta femeile...

----------------------------

Acum s-a dovedit stiintific ceea ce se putea demult presupune: femeia nu a fost creata din coasta lui Adam ci din creierul lui.
Dovada? Barbatul (mai) are coaste.

----------------------------

De ce e mai important pentru o femeie sa arate bine decit sa-si arate inteligenta?
Pentru ca barbatii vad mai bine decit gindesc.

----------------------------

Cum isi face un barbat planuri de viitor?
Isi cumpara doua lazi de bere.

----------------------------

Ce face o femeie desteapta cind sotul ei, ducindu-se dupa cartofi, cade pe treptele pivnitei si isi rupe gitul?
SPAGHETTI.

----------------------------

Care sint masurile ideale ale unui barbat?
80-20-42 (80 de ani, 20 de milioane $ in banca, 42 de grade febra).

----------------------------

De ce sint bancurile cu blonde asa de scurte?
Ca sa le inteleaga si barbatii.

----------------------------

Care e drumul cel mai scurt spre inima unui barbat?
Prin piept, cu ajutorul unui cutit ascutit.

----------------------------

Cum isi sorteaza barbatii rufele?
In doua categorii: "murdare" si "murdare, dar care se mai pot purta".

----------------------------

Prin ce se deosebeste un barbat de un PC?
PC-ului trebuie sa-i spui numai o data...

----------------------------

Daca un barbat spala o duzina de farfurii intr-o ora, cite farfurii vor spala
4 barbati in 2 ore?
Nici una. Se aseaza impreuna la TV si se uita la fotbal.

----------------------------

Ce intelege un barbat prin a face treaba in casa?
Sa-si ridice picioarele ca sa poti aspira.

----------------------------

Cum ar fi o lume fara barbati?
Plina de femei fericite si grase.

----------------------------

Ce titlu poarta cartea cea mai subtire din lume?
"Ce stiu barbatii despre femei..."
Judecata de apoi a culturii si civilizatiei
Apr 19th, 2006 by andras
de Bogdan Aurel Teleanu in "Ziua" de Vineri, 10 februarie 2006

http://www.ziua.ro/display.php?id=193478&data=2006-02-10

Fundamentele etice ale societatilor puternic secularizate se clatina. In ciuda democratiei prospere si a performantelor societale, societatile secularizate prezinta un mare dezavantaj: atitudinea lor fata de religie este una iresponsabila. Artizanii geopolitici si geostrategici pareau sa tina cont de adeziunea profunda a oamenilor la un anumit tip de valori si, implicit, la un anumit gen de cultura si civilizatie. Acest lucru il demonstreaza si teoria lui Samuel P. Huntington care are meritul de a fi evidentiat conexiunea dintre religie si geopolitica, pornind de la ideea ca la originea formarii civilizatiei se afla factorul religios: "Religia este caracteristica centrala a civilizatiilor si, asa cum afirma Christopher Dawson, " (Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizatiior si refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, Oradea, 1998, p. 67). Pentru a-si sustine teza, analistul american a impartit globul pamantesc in "falii" religioase, dupa modelul faliilor geografice, relevand, astfel, importanta geopolitica si geostrategica a religiei. Harta "faliilor" religioase indica faptul ca zonele centralizate - ale caror campuri de forta au dobandit in timp, prin cultura si civilizatie, o valenta si o identitate precisa si puternica - coincid cu zonele de influenta ale marilor religii.

Cu toate acestea, in mod provocator, o religie a fost ofensata. Recent, publicarea intr-un ziar danez a caricaturilor care-l infatiseaza pe profetul Mahomed purtand o bomba pe cap, si preluate ulterior de ziare din Norvegia si Franta, a declansat furia musulmana.

Cred ca, de fapt, asistam la ciocnirea dintre alte doua tipuri de civilizatii: cea secularizata si cea religioasa. Aceasta ciocnire a fost determinata de ceea ce Huntington considera ca fiind fenomenul redesteptarii religioase: "In prima jumatate a secolului XX elitele intelectuale au afirmat in general ca modernizarea economica si sociala a dus la disparitia religiei ca element semnificativ in existenta umana... A doua jumatate a secolului XX a dovedit ca aceste sperante si temeri sunt nefondate. Modernizarea economica si sociala a devenit globala in amploare si, in acelasi timp, s-a produs o redesteptare globala a religiei."

Intre civilizatia secularizata si cea religioasa pare a se fi declansat un adevarat razboi cultural. Spre deosebire de comunitatile musulmane, cele crestine - desi au fost provocate la randul lor (spre exemplu, pe plan mondial, prin publicarea romanului "Codul Da Vinci" al lui Dan Brown, sau, pe plan national, prin publicarea si punerea in scena a piesei "Evanghelistii" a Alinei Mungiu-Pippidi) - nu au reactionat violent. Cristian Tudor Popescu este de parerea ca acest lucru se datoreaza faptului ca civilizatia crestina, in special cea ortodoxa, este obosita, ca nu mai are putere sa lupte. Oare sa fi intrat - din punct de vedere religios - intr-o noua era, postcrestina? Oare mesajul crestin sa nu mai fie relevant pentru umanitatea de astazi? Oare sa fi sunat ceasul redesteptarii religioase pentru toate celelalte religii, dar mai putin pentru cea crestina? Nu putem fi de acord cu modul violent de a protesta atunci cand iti sunt ranite sentimentele religioase. Si totusi, parca, religiei crestine ii lipsesc dovezile de credinta ale practicantilor ei.

Acest razboi cultural nu trebuia sa coboare in strada! El se castiga cu oameni de valoare, capabili sa dea nastere unor autentice opere de cultura, si se pierde cu oameni ca cei care au realizat si publicat caricaturile care au ofensat religia musulmana (de fapt, caricaturistul Christoffer Zieler a incercat cu ceva timp in urma si ridiculizarea Mantuitorului nostru Hristos!). Din punct de vedere religios, aceasta confruntare nu trebuie sa ia atat forma razboiului, cat a apostolatului cultural. In acest sens, filozoful Constantin Noica, convins de valoarea soteriologica a culturii, considera extrem de importante certificatele cu care te puteai prezenta in fata Judecatii de Apoi a culturii la sfarsitul lumii. In acest caz putem afirma ca o dovada de credinta a religiei crestine, ca si a oricarei alte religii, o reprezinta existenta oamenilor de valoare capabili sa castige acest razboi cultural. Iar noi, civilizatia religioasa, avem nevoie de oameni de valoare capabili de performante culturale remarcabile!
Scrisoarea unei mame blonde catre fiul ei
Apr 19th, 2006 by andras
de la Manu

"Draga fiule,

Iti scriu aceste randuri ca sa stii ca iti scriu. Daca primesti aceasta scrisoare inseamna ca a ajuns cu bine. Daca nu o primesti, atunci sa ma anunti pentru a ti-o mai trimite o data. Itti scriu incet pentru ca stiu ca tu nu citesti prea repede...

Acum cateva zile tatal tau a citit ca marea majoritate a accidentelor se petrec la o distanta de un kilometru de casa. De aceea ne-am hotarat sa ne mutam mai departe. Noua casa este minunata; are si masina de spalat, dar nu stiu sigur daca merge. Ieri am bagat lenjeria in ea, am tras de maneta, si de-atunci n-am mai vazut-o.

Vremea pe aici nu e foarte rea. Saptamana trecuta n-a plouat decat de doua ori. Prima data, ploaia a tinut 3 zile, a doua oara 4 zile.

A propos de vesta pe care o voiai, unchiul Petre mi-a spus ca daca o trimitem cu nasturi, cum sunt ei grei, o sa coste mai mult; atunci am taiat nasturii si i-am pus in buzunar.

In sfarsit, l-am ingropat pe bunicu‚??; l-am gasit cand ne-am mutat. Era in dulap din ziua in care a castigat la "De-a v-ati ascunselea...‚??

Sa-ti mai zic ca alaltaieri a explodat bucataria si tatal tau si cu mine am zburat din casa. Ce emotie! A fost pentru prima data dupa multi ani cand tatal tau si cu mine iesim impreuna undeva... A venit doctorul sa vada daca suntem in regula, si mi-a pus un tub din sticla in gura; mi-a zis sa nu vorbesc 10 minute. Tatal tau s-a oferit sa cumpere tubul acela... Si daca tot vorbim de taica-tau, te anunt ca si-a gasit de lucru, e foarte mandru de asta... Lucreaza peste 500 de oameni. L-au angajat sa tunda iarba in cimitir...

Sora ta Iulia, cea care s-a casatorit cu sotul ei, a nascut in sfarsit, dar nu stim inca sexul copilului.

N-as putea inca sa-ti spun daca esti unchi sau matusa... Taica-tau a intrebat-o pe sora-ta Lucia daca mai este insarcinata. Lucia i-a zis ca da, in cinci luni de-acum; atunci taica-tau a intrebat-o daca era sigura ca era al ei. Ea i-a spus sigura ca da. Ce fata sigura, cata mandrie! Asa fata, asa tata! Varul tau Paul s-a casatorit si se roaga in fiecare zi in fata sotiei lui, Maria. E fecioara!

Dimpotriva, nu l-am mai vazut pe unchiul Vasile, ala care a murit anul trecut...

Cel mai rau e frate-tau ala mic, Ionut. A incuiat masina si a lasat cheile inauntru. A trebuit sa se duca pana acasa sa aduca dublura ca sa ne scoata pe toti de acolo.

Bine fiule! Nu pot sa-ti trec adresa pe plic pentru ca n-o stiu... De fapt, ultima familie care locuit aici, a plecat cu numerele pentru a le pune la noua adresa.

Daca o vezi pe Margareta, transmite-i salutarile noastre. Daca n-o vezi, nu-i spune nimic...

Mama ta care te adora,
Antoaneta

P.S. Aveam de gand sa-ti pun si niste bani, dar deja am inchis plicul..."
Armaghedon II
Apr 19th, 2006 by andras
Asa cum a fost...

Anul 2002 este crucial pentru Romania atat in ceea ce priveste imbunatatirea vietii economico - sociale, cat si in privinta integrarii tarii noastre in NATO. Nu putem sa nu sesizam ca in calea ambelor deziderate ale Poporului Roman se ridica o serie de oprelisti pe care, numai cunoscandu-le, opinia publica si factorii de decizie din Romania le vor putea inlatura.
1. Transformarea PSD in partid stat.
2. Conducerea discretionara a tarii exercitata de seful partidului majoritar si al Guvernului.
3. Asemanarea comportamentala tot mai accentuata intre Adrian Nastase si Nicolae Ceausescu.
4. Averile considerabile si luxul afisat de liderii PSD de la nivel central si local, in contradictie cu nivelul de trai precar al majoritatii populatiei.
5. Coruptia institutionalizata si presiunile in crestere, la nivel central si local, in vederea colectarii de fonduri pentru partidul de guvernamant.
Pornind de la aceste 5 puncte care se regasesc si in majoritatea analizelor de tara care se fac la nivelul institutiilor internationale si a ambasadelor marilor puteri la Bucuresti, unele chestiuni aparand cu foarte mare claritate, impotriva uzantelor diplomatice, in discursul unor personalitati ca Lordul George Robertson, secretarul general al NATO si Michael Guest ambasadorul SUA, vom prezenta periodic diverse aspecte care pot lamuri anumite chestiuni.

Nota referitoare la situatia materiala a familiei Nastase si a legaturilor cu diversi oameni de afaceri

Imobilele

Familia Nastase dispune de 4 locuinte de lux in Bucuresti si provincie:
- Str. Jean Texier nr 4 - Sotii Nastase au locuit cu chirie in aceasta locuinta inainte de 1989 si au cumparat-o ulterior. In prezent aici isi au sediul Cabinetul de avocatura Adrian Nastase si Fundatia Romania Mileniului Trei condusa de dna. Dana Nastase;
- Vila de vacanta in statiunea montana Cornu construita de sotii Nastase la inceputul anilor 90;
- Str. Aviator Petre Cretu nr. 60 imobilul revendicat de mama dlui. Adrian Nastase in justitie si obtinut prin hotarare judecatoreasca in 1994, apartine de fapt dlui Nastase, desi, fictiv, mama primului ministru a vandut acest imobil dnei. Dana Maria Barb, sora dlui. Nastase;
-Str. Maresal Prezan nr. 4, locuinta de protocol pe care dl. Nastase o ocupa din 1992 in calitate de demnitar.

Familia Nastase are in constructie 2 imobile de lux:
-Hotel de lux in Predeal, str. Muncii. In constructie (S.C. EDILCONST-Campina). Urmeaza a fi finalizat pana la sfarsitul lunii Ianuarie 2002.
-Imobil de 6 nivele pe strada Muzeul Zambaccian nr. 16, langa Televiziunea Romana. In constructie.

In legatura cu acest imobil exista date certe cu privire la modul fraudulos prin care dl. Adrian Nastase a intrat in posesia terenului pe care se realizeaza constructia, fiind intrunite toate elementele constitutive ale unei operatiuni de spalare de bani. Astfel, in anul 1998 proprietarii de drept ai terenului in suprafata de 700 m.p. si cu o valoare de piata de circa 400.000 de dolari vand acest teren pentru numai 2.000 de dolari unui intermediar, care, dupa numai o luna revinde terenul, cabinetului de avocatura Adrian Nastase pentru echivalentul in lei a sumei de 10.000 de dolari.
Aceasta manevra "clasica" in zona afacerilor imobiliare mascheaza fie o "spaga" de 400.000 de dolari primita de dl. Nastase pe aceasta cale, fie spalarea de catre acesta a sumei de 400.000 de dolari obtinuti anterior si pe care nu putea sa-i justifice. Construirea de catre dl. Nastase a acestui imobil a facut obiectul unui articol de presa, relevant fiind faptul ca in dreptul la replica pe care Primul Ministru l-a dat ulterior in acelasi ziar, acesta evita orice precizare cu privire la modul in care a "reusit" sa cumpere cu 10.000 de dolari terenul care valora 400.000 de dolari.

Colectia de arta si venituri

Colectia de arta a familiei Nastase este apreciata, in cercurile cunoscatorilor, la aprox. 2.000.000 de dolari (circa 65 miliarde lei).
Cunoscuta fiind apetenta aproape patologica a dlui. Adrian Nastase pentru obiecte de arta, cu ocazia zilei sale aniversare acesta a primit astfel de cadouri evaluate la 300.000 de dolari (circa 9,6 miliarde lei)
- Exista informatii privind participarea celor doi soti Nastase ca actionari importanti la o serie de societati comerciale cu profil agricol din judetele Calarasi si Ialomita, precum si la S.C. Murfatlar S.A., familia Nastase intrand in posesia acestor actiuni in urma decesului lui Angelo Miculescu, tatal dnei. Nastase (fost ministru al Agriculturii inainte de 1989)
- Costurile scolarizarii copiilor familiei Nastase se ridica la valoarea de 20.000 de dolari pe an echivalentul a circa 650 milioane lei. Cei doi fii ai domnului Adrian Nastase invata la Scoala Americana Internationala din Bucuresti.
Este cunoscuta usurinta cu care cei doi soti Nastase cheltuiesc sume exorbitante, ceea ce indica existenta unor venituri importante care nu se justifica prin salariul dlui. Adrian Nastase sau prin castigurile cabinetului de avocatura al acestuia.
-Subscrierea de catre dl. Adrian Nastase a sumei de 102 milioane lei pentru achizitionarea de actiuni la Dracula Parc.
-Donarea sumei de un miliard de lei pentru repararea unei manastiri. (Aceasta donatie s-a facut prin intermediul Fundatiei Romania Mileniului Trei, condusa de dna. Nastase, fundatie prin care s-au derulat sume de mai multe zeci de miliarde de lei pe parcursul anului 2001.)
-Achizitionarea de catre dl. Adrian Nastase de obiecte de arta, suveniruri, imbracaminte cu sume de ordinul miilor de dolari cu ocazia deplasarilor in strainatate inca din perioada 1992-1996.
- In acest sens se detin informatii ca sotii Nastase au efectuat in perioada 1995-1996 mai multe deplasari la Istanbul, folosind un avion al unei companii private pentru perfectarea unor afaceri si achizitionarea unor obiecte de arta. La Istambul persoana de sprijin era dl. Oreste Ungureanu, seful Agentiei Economice din Turcia.

Legaturile cu oameni de afaceri

Informatiile despre sursele de venituri ale familiei Nastase sunt legate de relatiile celor doi cu o serie de oameni de afaceri din Romania.

- In perioada 1993 - 1995 a existat o apropiere intre dl. Adrian Nastase si Sever Muresan concretizata dupa informatiile acestuia din urma prin oferirea unor importante sume de bani dlui. Adrian Nastase, care a pretins ca banii respectivi sunt folositi pentru finantarea partidului. Relatia a fost intrerupta de catre dl. Nastase la interventia dlui. Viorel Hrebenciuc (atunci Secretar General al Guvernului), care l-a informat pe dl. Nastase despre iminenta izbucnire a unui scandal financiar legat de Sever Muresan si Banca Dacia Felix.

- Inca de la inceputul anilor 90 o puternica prietenie leaga familia Nastase de contoversatul om de afaceri Alexandru Bittner. Aceasta prietenie s-a materializat intr-o serie de afaceri derulate de catre acesta din urma si intermediate de dna. Nastase si de dl. Sorin Tesu omul de incredere al familiei Nastase actualmente Sef de Cabinet al primului ministru. Alexandru Bittner a afirmat in mai multe randuri ca in perioada 1997-2000 a finantat periodic familia Nastase cu sume cuprinse intre 5000 si 10000 de dolari, sume transmise fie direct dnei. Nastase, fie prin intermediul lui Sorin Tesu. In prezent, firme apartinand lui Bittner desfasoara afaceri cu diverse regii sau societati cu capital de stat cum sunt Petrom si RAPPS, afaceri mijlocite si de a caror buna desfasurare se ocupa Sorin Tesu.

- In anul 1999 Directorul General al Petrom, Ioan Popa, l-a abordat pe dl. Adrian Nastase propunandu-i sa finanteze partidul, in schimbul mentinerii in functia de director dupa castigarea alegerilor de catre PDSR. Este cunoscut faptul ca Popa Ioan i-a dat dlui. Nastase sume de ordinul zecilor de miliarde de lei, gestionarea acestor sume in folosul partidului, sau in folos personal, fiind la discretia actualului prim-ministru. Nu avem informatii cu privire la modalitatile prin care se efectuau platile de catre Popa, ceea ce ne face sa banuim ca acestea erau facute nemijlocit. Nu exista informatii in legatura cu continuarea platilor efectuate de Popa si dupa alegerile din 2000. Relatia Nastase - Popa s-a intarit continuu, incat primul ministru a afirmat in doua randuri, in prezenta unui cerc restrans de ministri si de lideri PSD, ca de Petrom se ocupa el personal si ca orice chestiune legata de Popa sau de Petrom trebuie discutata direct cu el pentru ca numai el decide in aceste chestiuni.

- Dl. Adrian Nastase a fost in relatii apropiate cu omul de afaceri romano-francez Adrian Costea, pe care l-a cunoscut prin intermediul lui Virgil Magureanu. Pana in anul 1997 dl. Adrian Nastase l-a vizitat de mai multe ori pe Costea la Paris sau Deauville, singur sau impreuna cu dna. Nastase, de fiecare data costul sejurului si al cumparaturilor efectuate de cei doi fiind acoperit de omul de afaceri. Adrian Costea a afirmat la Paris intr-un cerc restrans, in cursul anului 2000, ca inainte de alegerile din 1996 i-a adus dlui. Nastase la Bucuresti, in cateva randuri, bijuterii de mare valoare si doua lingouri de aur, lasand sa se inteleaga ca nu intotdeauna i-a rambursat contravaloarea acestor bijuterii. Tot el a afirmat in mai multe randuri ca fraudarea BANCOREX cu circa 6 milioane de dolari in urma unei afaceri cu motorina intre Costea si statul roman, si care a constituit obiectul unui proces in care au fost acuzati Temesan si doi secretari de stat din perioada 1992-1996, a fost facuta la initiativa si cu implicarea lui Angelo Miculescu, tatal dnei. Nastase, in prezent decedat. Adrian Costea considera ca unul dintre principalii vinovati pentru problemele pe care le-a avut cu justitia franceza este dl. Adrian Nastase si l-a acuzat public pe acesta de ingratitudine.

-Pana in 1996 principalul interlocutor al lui George Constantin Paunescu in PDSR a fost Viorel Hrebenciuc. La inceputul anului 2000, G.C. Paunescu aflat in SUA l-a contactat direct pe dl. Adrian Nastase oferindu-si serviciile si propunandu-i diverse colaborari. Este de notorietate faptul ca G.C. Paunescu s-a oferit sa sponsorizeze vizitele in SUA ale dlui. Adrian Nastase si Presedintelui Ion Iliescu, dar ca, in final nu a achitat organizatorilor vizitelor (firma Eurasia Group) decat o parte din totalul de 205.000 dolari, ceea ce l-a determinat pe Ian Bremmer, presedintele Eurasia Group, sa se adreseze direct primului ministru. Dl. Bremmer se adresa dlui. Nastase cu "Draga Adrian" si, scuzandu-se pentru ca-l retine cu astfel de probleme, suma fiind relativ mica pentru dl. Nastase, incheia rugandu-l pe acesta "sa-si foloseasca autoritatea morala pe care o are asupra Paunestilor" pentru a-i determina sa-si achite datoriile. Din informatiile pe care le avem, dl. Nastase a incercat sa faca presiuni asupra lui G.C. Paunescu pentru a-l determina sa plateasca, dar acesta a refuzat reprosandu-i primului ministru ca face aceste demersuri uitand tot ce a facut Paunescu pentru PDSR si pentru dl. Adrian Nastase personal. In final, se pare ca suma a fost achitata de o firma americana cu care Paunescu intentiona sa deschida un post de televiziune in Romania, aceasta firma intrerupand ulterior orice afacere cu G.C. Paunescu. Consecinta acestui scandal a fost racirea relatiilor intre dl. Nastase si Paunescu.

-Este cunoscuta relatia dintre familia Nastase si Gigi Netoiu, relatie intretinuta mai ales de prietenia dintre dna. Nastase si dna. Luchi Grigorescu, concubina omului de afaceri. Si in acest caz, se vorbeste despre sume mari de bani primite de dna. Nastase in urma facilitarii unor afaceri ale lui Gigi Netoiu.

- Un alt afacerist care are legaturi stranse cu dl. Nastase este Gheorghe Dimitrescu. Dl. Dimitrescu este vicepresedintele si unul dintre patronii firmei Jaro International. Aceasta este compania de transport aerian implicata in afacerea de contrabanda cu tigari cunoscuta sub numele de "Portelanul". Intre februarie si noiembrie 1996, 14 transporturi de tigari, continand 35.000 de baxuri, au fost aduse, prin intermediul companiei Jaro, la Baneasa, de unde, sub acoperirea unor transporturi de portelan, erau trimise in Occident. In mai multe randuri compania lui Gheorghe Dimitrescu s-a ocupat de transportul dlui. Nastase si a familiei acestuia. In urma cu cativa ani, dl. Adrian Nastase impreuna cu dna. Nastase au facut o excursie in Tibet prin intermediul Jaro International. Pentru a-i recompensa serviciile, primul ministru l-a numit pe Gheorghe Dimitrescu consul general al Romaniei la New York.

- Incepand cu anul 1996, Sorin Ovidiu Vantu l-a finantat pe dl. Adrian Nastase cu sume cuprinse intre 3.000 si 5.000 de dolari lunar. Aceasta finantare a fost intrerupta de catre dl. NASTASE in septembrie 2001 din cauza riscurilor mari de expunere. Datorita marii mediatizari a relatiilor oculte intre omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu si clasa politica romaneasca, dorim sa prezentam cateva aspecte mai putin cunoscute. Actualul scandal este o etapa in cadrul razboiului din PSD intre Ion Iliescu si Adrian Nastase in care acesta din urma avand si o echipa de sprijin mult mai competitiva a reusit sa puncteze decisiv indreptand atentia opiniei publice aproape exclusiv asupra oamenilor politici din anturajul Presedintelui Romaniei. In realitate, relatii pecuniare cu Sorin Ovidiu Vantu au avut alaturi de dl. Adrian Nastase si persoane din anturajul acestuia, printre ei figurand: Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu, Ovidiu Musetescu, Dan Matei Agathon, Sorin Tesu. Ingrijorat de scandalul tot mai mare din jurul numelui sau, dar si de racirea brusca a relatiilor cu Primul Ministru, Sorin Ovidiu Vantu a facut presiuni asupra acestuia in cursul lunilor noiembrie si decembrie 2001, pentru a-l determina sa-si respecte promisiunile de protectie facute inca din anul 2000. La sfarsitul lunii decembrie a anului trecut, considerand iremediabil compromisa relatia cu dl. Adrian Nastase si iritat de informatiile pe care le avea ca Mihai Iacob, adversarul sau, este sustinut de Primul Ministru, Sorin Ovidiu Vantu a hotarat sa-l atace pe dl. Nastase, anuntand dezvaluiri extraordinare pentru inceputul anului 2002 dezvaluiri menite sa duca la caderea Guvernului. In ultimele zile ale anului trecut si in primele zile ale noului an s-au purtat negocieri intense intre reprezentanti ai Primului Ministru si Sorin Ovidiu Vantu. In substanta, Primul Ministru i-a promis omului de afaceri ca va fi protejat in continuare si ca, in plus, studiaza cateva planuri de a-l scoate pe Sorin Ovidiu Vantu de sub presiunea opiniei publice, cerand in schimb asigurari ferme ca numele sau si ale persoanelor din anturajul sau nu vor fi facute publice de catre omul de afaceri.

- in acest context este si avertismentul transmis in direct la televiziunea OTV duminica 6 ianuarie, de catre adversarul lui Vantu, Mihai Iacob, care, informat despre acordul realizat in ultimul moment intre dl. Adrian Nastase si Sorin Ovidiu Vantu a anuntat ca detine casete video cu inregistrarea unor intalniri din Delta Dunarii intre Vantu si o serie de personaje extrem de importante pe care a refuzat sa le nominalizeze precizand ca numele lor reprezinta asigurarea lui pe viata. Din informatiile pe care le detinem si care provin din imediatul anturaj al lui Sorin Ovidiu Vantu aceste personaje filmate de Mihai Iacob sunt:
Primul Ministru - Adrian Nastase,
Ministrul Transporturilor si al lucrarilor publice - Miron Mitrea,
Ministrul Privatizarii - Ovidiu Musetescu,
Ministrul Turismului - Dan Matei Agathon.
(Inregistrarile au fost facute in primavara si vara anului 2001).
Welcome To The Family
Apr 19th, 2006 by andras
de pe net

I was happy. My girlfriend and I were dating for over a year, and so we decided to get married. My parents helped us in every way, my friends encouraged me, and my girlfriend? She was a dream! There was only one thing bothering me, quite much indeed, and that was my mother-in-law to be. She was a career woman, smart, but most of all beautiful and sexy, who sometimes flirted me, quite obviously too, and made me feel uncomfortable.

One day, she called me and asked me to come over, to check the invitations. So I went. She was alone, and when I arrived, she whispered to me, that soon I was to be married, and she had feelings and desires for me that she can't overcome. So before I get married and commit my life to her daughter, she wants to make love to me just once. What could I say? I was in total shock, and couldn't say a word. "So, she said, I'll go to the bedroom, and if you are up for it, just come and get me.

I just watched her delicious behind as she went up the stairs. I stood there for a moment, and then turned around and went to the front door... I opened it, and stepped out of the house. Her husband was standing outside, and with tears in his eyes, hugged me and said: "We are very happy and pleased, you have passed our little test. We couldn't have asked for a better man for our daughter. Welcome to the family!"

Lesson learned: Always keep your condoms in your car.
Un logo pentru o afacere memorabila
Apr 19th, 2006 by andras
de Anca Chilom, http://www.capital.ro/index.php?a=23147&shift=1

Elementul grafic care individualizeaza o afacere poate costa pana la cateva mii de euro

Un logo bun ii ajuta pe oameni sa tina minte un business. Poate fi unul dintre cele mai puternice instrumente de marketing.Logoul este pentru un brand ceea ce amprenta digitala este pentru o persoana: un semn unic, care ajuta la identificare.

‚??La suprafata, functia practica a unui logo este aceea de a identifica si diferentia o companie, un produs sau un serviciu. In profunzime, insa, sarcina unui logo este mult mai complexa si tine de functiile simbolice ale acestuia: crearea de asocieri mentale cu valorile brandului. Acesta este nivelul la care designul devine un instrument de branding‚??, spune Cristian Kit Paul, creative director si partener la Brandient.

‚??Desi exista opinii care spun ca logoul, ca element grafic, tine de o forma mai degraba arhaica de comunicare, de un timp in care iconul tinea locul cuvantului scris, cred ca logoul ramane un element esential in construirea identitatii unui brand‚??, este de parere Sebastian Sandu, group creative director Grey Worldwide Romania.

Potrivit lui Dan Gherman, group creative director la 141-Ogilvy Group, logoul este ‚??chipul‚?? unui brand. Este fata care corespunde unui nume. ‚??Atunci cand un nume isi doreste sa fie o marca, are nevoie sa fie recunoscut. Sa aiba identitate. Logoul va lucra intotdeauna fara gres in sensul acesta‚??, adauga el.

Logoul face parte din arhitectura brandului si, ca atare, nu poate fi perceput separat. ‚??Este un fel de inainte-mergator al brandului cu care consumatorii iau contact inainte de a cunoaste brandul. De aceea, logoul trebuie sa creeze memorabilitate si sa impuna respect‚??, explica Bogdan Patriche, art director la agentia Tempo Advertising.

Cand ai sute de logouri in fata ochilor, cum il alegi pe cel care se potriveste businessului tau? ‚??Fiecare caz are particularitati specifice, fiecare client are o tinta pe care doreste sa o atinga sau o problema pe care o doreste rezolvata. Asta face ca solutia sa nu poata consta intr-o reteta‚??, spune Cristian Kit Paul.

Si Dan Gherman este de acord ca nu exista o formula ce poate fi aplicata in orice proces de creare a unui logo. In opinia sa, unul dintre criteriile de care trebuie sa tina seama un logo este reprezentat de masura in care sunt exprimate trasaturile pe care brandul alege sa le considere importante despre sine. In al doilea rand, memorabilitatea, iar in al treilea rand impactul vizual. ‚??Desi din felul in care le-am enumerat pare sa existe o ierarhie a acestor criterii, ideal este ca toate trei sa constituie un criteriu simultan‚??, completeaza Dan Gherman.

In crearea unui logo, se tine cont de intregul set de reguli valabile in designul de comunicare vizuala. Un logo trebuie sa fie simplu, cat mai lizibil posibil, sa aiba culori contrastante (fie intre ele, fie cu mediul in care urmeaza a fi folosit). Tipul de litera, culoarea, dinamica si toate celelalte caracteristici ale unui logo trebuie sa ajute comunicarea pozitionarii de marketing. ‚??Totul conteaza in egala masura atunci cand judeci un logo: grafica, culorile, fonturile trebuie sa formeze un tot unitar‚??, conchide Sebastian Sandu.

Compania Domo a trecut recent printr-un complex proces de rebranding. ‚??Logoul are impact direct in businessul pe care il reprezinta. Noua identitate Domo, redata de logo, este curajoasa si plina de energie. Este o abordare contemporana a designului de retail‚??, spune Gabriela Mandrea, director de marketing si vanzari al companiei.

Insa un logo nu are valoare daca nu este folosit corect si intr-o maniera coerenta. De aceea, el este insotit de reguli de aplicare in diverse situatii, de la papetarie la spotul de televiziune, de la automobile la fatadele cladirilor.
Culoarea cu care se ‚??asorteaza‚?? un logo

Pentru fiecare domeniu de activitate, specialistii recomanda folosirea anumitor culori, in functie de semnificatia acestora. Albul este recomandat, spre exemplu, in domeniul medical si stiintific:

NEGRU ‚?? corporate, financiar, moda, constructii, productia de bunuri, cosmetice, minier, petrolier, marketing, comert.

ROSU ‚?? alimentar, confectii, moda, cosmetice, imobiliar, entertainment, ingrijirea sanatatii, servicii de urgenta.

VERDE - medical, stiintific, guvernamental, recrutare, resurse umane, turism, ecologie.

ALBASTRU ‚?? medical, stomatologic, stiintific, utilitati, guvernamental, ingrijirea sanatatii, IT, tehnologie, recrutare, comert, juridic.

PORTOCALIU ‚?? produse pentru ingrijirea copilului, alimentar, entertainment, educatie, recrutare, sport.

GALBEN - produse pentru ingrijirea copilului, alimentar, entertainment, comert electronic, auto.

VIOLET ‚?? astrologie, tarot, aromaterapie, masaj, cursuri de yoga.

MARO ‚?? minier, constructii, veterinar, financiar, imobiliar, hospitality, marketing, PR, sport.
Exercitiu
Apr 19th, 2006 by andras
sursa necunoscuta

A fost odata un imparat caruia nu-i placea nimic altceva decat sa adune comori. Stransese cantitati uriase pe care le pastra in camarile bine inchise ale palatului sau. Pentru acestea, imparatul pusese asupra supusilor sai biruri grele. Biruri pentru paine, pentru imigranti, pentru drumuri, pentru vite si pentru timpul liber. Pentru orice!

Oamenii erau din ce in ce mai saraci... Nu-i puteau cumpara hrana, haine sau leacuri. Erau infometati, bolnavi si saraci. Intr-un tarziu, au apelat la imparat.

- Te rugam, maiestate, nu putem plati taxele! Nu avem bani, nici mancare...

Dar imparatul isi vedea de ale lui.

Intr-o zi, suveranul l-a prins pe servitorul in care avea cea mai mare incredere deschizand lacatul de la camera comorilor de mare pret. Imediat, a pus patru soldati sa pazeasca usile. Apoi, de teama ca acestia au sa-i fure avutia, a pus alti soldati care sa-i pazeasca pe primii si inca vreo cativa care sa-i pazeasca pe cei care-i pazeau pe primii. Si tot asa, pana cand curtea imparatului s-a umplut de soldati care se pazeau unul pe altul. Dar toata aceasta siguranta severa nu a adus deloc liniste imparatului. S-a imbolnavit, a devenit nervos si imposibil de multumit.

In tot acest timp, un fiu de taran venea zilnic la palat, cerand cu insistenta sa se infatiseze inaintea imparatului, dar mereu era refuzat. Intr-o zi, suveranul a devenit curios si a hotarat sa-l primeasca pe vizitator. Tanarul s-a inchinat imparatului si, foarte sigur pe sine, a spus:

- Numele meu este Carib, Maiestate. Sunt tamplar, dulgher, inginer, constructor si inventator. Am venit sa imi ofer ajutorul, auzind de toate necazurile pe care le ai din cauza comorii.

Imparatul a chibzuit indelung asupra cuvintelor sale. In cele din urma, a fost de acord ca trebuia facut ceva si a poruncit ca lui Carib sa-i fie furnizat un stoc important de unelte, franghii, lemne si piatra. Dar, pentru ca era vorba despre un secret, tanarul a pus conditia sa lucreze singur iar imparatul a fost de acord.

Dupa exact sase luni, Maiestatea Sa a pornit sa cerceteze lucrarilor. Carib l-a condus printr-o usa secreta, ascunsa inteligent in podeaua de marmura a iatacului regal. Imparatul era incantat privind cum o lada cu comori cobora pe un ax, atingea o platforma, apoi inca una, dupa care aluneca usor intr-o camera nevazuta. Pentru a verifica inalta securitate a inventiei, imparatul a trimis doi ocnasi acolo jos, spunandu-le sa incerce sa evadeze. Nu s-au mai intors...

Imparatul radia de fericire! In cateva zile i s-a refacut sanatatea si i-a revenit buna dispozitie. Dar taxele nu au fost anulate...
Carib a fost platit regeste pentru truda sa. Nimeni nu stia cat primise dar probabil ca era o suma mare pentru ca, in curand, a devenit foarte-foarte bogat. Si-a construit o casa somptuoasa foarte aproape de palat si traia ca un print.

Dar, spre deosebire de imparat, Carib era foarte generos. In fiecare luna, impreuna cu slujitorii sai, impartea oamenilor bani. Curand, fiecare om era bine imbracat, bine hranit, ducea o viata mai buna, avea o fata mai luminoasa si era fericit. Si imparatul era fericit, intrucat parea ca oamenii reusisera cumva sa gaseasca bani pentru a plati taxele ce cresteau mereu, marind astfel proportiile comorii. Comoara incuiata in spatele usii secrete, aflata la capatul unui tunel secret, ce se deschidea in pivnita casei lui Carib.
Instructiuni de folosire
Apr 19th, 2006 by andras
de la Manu

Unii oameni isi fac o vocatie din prostie. Dar nu numai ei, ci si companiile producatoare de bunuri de larg consum dau uneori dovada de multa... sensibilitate literara. Iata citeva instructiuni REALE de pe ambalajele unor produse aflate actualmente pe piata.

Pe brosura unui uscator de par Rowenta: "A nu se utiliza in timp ce dormiti." (da' numa' atunci am timp sa ma ocup de parul meu!)

Pe o punga de chipsuri Fritos: "Puteti fi un castigator! Nu e necesar sa cumparati. Detalii in interior!" (asta probabil e o invitatie sa ciordesti pachetul)

Pe un sapun Dial: "Mod de folosire: "A se utiliza ca un sapun obisnuit." (nu, serios? adica cum?)

Pe unele produse congelate Swanson: "Sugestii de preparare: decongelati." (Dar e doar o sugestie)

Pe punga unei casti de par pentru baie, dintr-un hotel de 4 stele: "Se pune pe cap!" (aaagh... shiiiit!)

Pe fundul unei cutiii de Tiramitsu, marca ItalGelato: "Nu rasturnati cutia!". (prea tarziu, ati pierdut!)

Pe o budinca Dr. Oetker, semipreparata: "Acest produs va fi cald, odata reincalzit." (Sunteti sigur?)

Pe cutia unui fier de calcat (Rowenta loveste din nou): "Nu calcati hainele direct pe corp!" (da, dar as economisi o groaza de timp...)

Pe o sticla de sirop contra tusei pentru copii marca GlaxoWelcome: "Nu conduceti automobilul! Nu operati masini grele!" (ar trebui sa le mai interzica copiilor si sa aiba menopauza, si s-a acoperit cam tot...)

Pe o sticla de Nytol (somnifer): "Atentie! Poate produce somnolenta". (Pa bune?)

Pe cutia unui set de beculete de pom chinezesti: "A se utiliza numai in interior sau exterior". (deci, sa fie clar, cine le utilizeaza sub apa sau in cosmos pierde garantia!)

Pe manualul unui robot de bucatarie japonez: "A nu se folosi in alte scopuri". (Hmmmm, asta ma face tare curios...)

Pe o cutie de arahide Sainsbury: "Atentie! Contine arahide". (e hilara, desi exista un numar mare de oameni care ce au alergie la arahide. oricum, stupida!)

Pe o punga de arahide de la o cursa American Airlines: Instructiuni: "Deschideti punga, mancati arahidele!". (Si daca ma opun?)

Pe manualul unei drujbe Husqvarna: "Nu incercati sa opriti lantul cu mana sau alte organe". (ups! asta o fi fost modelul Lorena Bobbit!)

Pe un costum de Superman pentru copii: "Acest costum nu va permite sa zburati." (Da' ce, altele iti permit? Si nu poti sa te intelegi cu el, poate totusi iti permite?)

Pe o periuta de dinti oferita gratuit la un cabinet stomatologic: "Utilizati partea cu peri de plastic". (Pe bune!)
Empatie
Apr 17th, 2006 by andras
autor nestiut

Fusese o zi grea de lucru. Spre seara, imi simteam picioarele si bratele grele de oboseala. Si parca fiecare muschi ma durea! Ca sa ajung mai repede acasa, am luat metroul si m-am asezat cat mai confortabil pe locul meu, ancercand sa-mi destind corpul obosit.
La statia urmatoare insa, un barbat cu doi copii a urcat in vagonul nostru. Barbatul s-a asezat chiar pe locul liber de langa mine, sprijinindu-si capul in maini, parand ca vrea sa se odihneasca. Este obosit, m-am gandit, cu intelegerea celui ce simtea din plin oboseala. In cateva momente insa, compasiunea s-a transformat in dezaprobare. Tatal se relaxa, parand absent si dezinteresat fata de orice se intampla alaturi, in timp ce copiii devastau vagonul. Strigau si alergau dintr-o parte in alta, tulburand linistea ce domnise inainte. Au inceput chiar sa smulga ziarele din mainile calatorilor si sa se izbeasca de usile inchise ale vagonului. Oamenii au inceput sa se agite si sa murmure, dar tatal copiilor nu parea sa-i bage in seama. In cele din urma, nemaireusind sa-mi stapanesc indignarea, l-am atentionat:
"Domnule, copiii dumneavoastra deranjeaza pe toata lumea! Nu i-ati putea linisti cumva?"
Vecinul meu de scaun paru surprins, de parca s-ar fi trezit brusc:
"Oh, da... murmura el... da, aveti dreptate! Dar, vedeti, ne intoarcem de la spital, unde mama lor tocmai a murit. Nu ma pot gandi la nimic altceva si cred ca ei sunt atat de socati incat nu-si dau seama ce fac... Dar aveti dreptate, am sa-i chem aici..."
"Oh, am raspuns eu incurcat... Imi pare rau, n-am stiut. Daca va pot ajuta cu ceva..."
Imi era rusine. Crezusem ca e doar obosit, avusesem impresia ca-l inteleg, il mustrasem ca nu-si supraveghea copiii... Daca as fi stiut...

Nu ti s-a intamplat niciodata? Nu cu necunoscutul din metrou, nici chiar cu colegul de serviciu sau de scoala... Ci cu cel drag ‚?? cu fiul tau, cu sotia ta, cu fratele tau...
"Sa nu judeci niciodata, spunea un intelept, daca nu ai incaltat tu insuti papucii celuilalt." Daca nu ai purtat tu insuti povara, daca nu ai simtit pe umerii tai greutatea ce-l apasa, daca nu te-au durut lacrimile lui, nu spune ca-l iubesti sau ca-l intelegi pe cel cazut. Nu-l judeca! Poate ca, pusa pe umerii tai, aceeasi povara te-ar fi zdrobit.
Iubirea nu condamna niciodata, nu arunca cu pietre. Iubirea se apleaca si imparte povara pe din doua. Iubind, renunti la locul tau, la perspectiva ta. Iei locul celuilalt si-i intelegi durerea.

Aceasta este empatia.
Recunostinta
Apr 17th, 2006 by andras
de la Liana

Pentru sotul care sforaie toata noaptea, pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva...

Pentru fiica mea adolescenta care se plange ca trebuie sa spele vasele, pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi...
Pentru taxele pe care le platesc, pentru ca inseamna ca am un serviciu...

Pentru dezordinea de dupa petrecere, pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni...

Pentru hainele care imi stau cam stramte, pentru ca inseamna ca am destul de mancare...

Pentru gramada de rufe de spalat si calcat, pentru ca inseamna ca am haine de imbracat...

Pentru umbra care ma urmareste pretutindeni, pentru ca inseamna ca sunt in lumina soarelui...

Pentru peretii care trebuie zugraviti si pentru becurile care trebuie schimbate, pentru ca inseamna ca am o casa...

Pentru podeaua care trebuie stearsa si ferestrele care trebuie spalate, pentru ca inseamna ca am o locuinta...

Pentru toate criticile pe care le fac cand nu sunt multumit, pentru ca inseamna ca am dreptul la cuvant...

Pentru ultimul loc pe care ii gasesc chiar in ultimul rand al parcarii, pentru ca inseamna ca am posibilitatea sa fac doi pasi pe jos si am norocul sa am un mijloc de transport...

Pentru oboseala si durerile musculare pe care le am la sfarsitul fiecarei zile de lucru, pentru ca inseamna ca am sanatate si pot lucra...

Pentru zgomotul pe care trebuie sa-l suport de la vecini, pentru ca inseamna ca pot auzi...

Pentru ceasul desteptator care suna dimineata devreme, pentru ca imi spune ca sunt viu...

Si, in fine... pentru e-mailurile pe care le primesc in fiecare zi, pentru ca inseamna ca am prieteni care se gandesc la mine, in fata calculatorului...
Balada unei stele mici
Apr 17th, 2006 by andras
de GEORGE TOPARCEANU

Tii minte, tu, iubita mea,
O noapte de argint in care
Mi-ai aratat pe cer o stea
Din carul mare?

Cu fata-n sus, spre Dumnezeu,
Lasandu-ti capul sa se culce
Pe bratul meu,
Te leganam, povara dulce.

Deasupra noastra, un castan
Cu frunze pudic rasfirate
Pentru-a servi de paravan
Iubirilor nevinovate,

Tinzand o ramura-n zadar
Ca sa ne apere de stele,
Fusese martor ocular
La toate cele.

Si nu mi-ai spus atunci nimic,
Dar cand mi-am coborat privirea,
Un deget mic
Mi-a aratat Nemarginirea.

Un strop de-argint a lunecat
Si, cu paloarea-i siderala,
Pe cerul-negru a-nsemnat
Un fir subtire de beteala...

Tii minte ce fior strain
Trecu atunci, din constelatii,
Prin bluza ta de crepe-de-Chine
Cu aplicatii?

Ce vesti din ceru-ndepartat
A nins pe fruntea ta zenitul?
Ce ganduri tainice-ai schimbat
Cu infinitul?..

Sclipind departe, prin frunzis,
O stea smerita si albastra
Sta singuratica, piezis,
Deasupra noastra.

Si, ca un spin,
Cu zarea-i rece si subtire,
Mi-a strecurat un gand strain
In visul meu de fericire.

Zicea: - Sub cerul vast si mut
V-a aruncat aceeasi soarta
Pe-un strop de lut
Ce-n invartirea lui va poarta.

Sarman atom sentimental!
Nu stii tu oare
Ca viata voastra-i colosal
De trecatoare?

Zicea: - Ma mir ca te-ai gandit
Sa-mi canti o oda.
De cand poetii s-au prostit,
Amorul nu mai e la moda.

Oricum, voi sunteti prea marunti
Si eu, prea mare...
N-ar fi mai bine sa renunti
Si sa va duceti la culcare?

Ca nu exista pe pamant
Mai venerabila manie
Decat sub stele juramant,
Pe vesnicie.

Si nu exista-n univers
Mai mare crima
Decat ‚?? la coada unui vers ‚??
Sa pui o rima.

Lumea-bazar, II, 1925, nr. 43, 29 noiembrie
SEF vs. LIDER
Apr 17th, 2006 by andras
de John C. Maxwell

Seful isi conduce subalternii;
Liderul ii trage dupa el.

Seful se bazeaza pe autoritate;
Liderul, pe bunavointa.

Seful inspira teama;
Liderul, entuziasm.

Seful spune "eu";
Liderul spune "noi".

Seful cauta vinovati pentru esecuri;
Liderul cauta remedii.

Seful stie cum se realizeaza ceva;
Liderul arata cum.

Seful spune "Treci la treaba";
Liderul spune "Sa pornim!".
Dictionary
Apr 17th, 2006 by andras
de pe net

Cigarette: A pinch of tobacco rolled in paper with fire at one end & a fool on the other.
Divorce: Future tense of marriage.
Lecture: An art of transferring information from the notes of the Lecturer to the notes of the students without passing through the minds of either.
Conference: The confusion of one man multiplied by the number present.
Compromise: The art of dividing a cake in such a way that everybody believes he got the biggest piece.
Tears: The hydraulic force by which masculine will-power is defeated by feminine water power.
Dictionary: A place where success comes before work.
Conference room: A place where everybody talks, nobody listens and everybody disagrees later on.
Classic: A book which people praise, but do not read.
Smile: A curve that can set a lot of things straight.
Office: A place where you can relax after your strenuous home life.
Yawn: The only time some married men ever get to open their mouth.
Etc: A sign to make others believe that you know more than you actually do.
Committee: Individuals who can do nothing individually and sit to decide that nothing can be done together.
Atom Bomb: An invention to end all inventions.
Philosopher: A fool who torments himself during life, to be spoken of when dead.
Diplomat: A person who tells you to go to hell in such a way that you actually look forward to the trip.
Opportunist: A person who starts taking bath if he accidentally falls into a river.
Optimist: A person who while falling from Eiffel tower says in mid-fall See I am not injured yet.
Miser: A person who lives poor so that he can die rich.
Father: A banker provided by nature.
Criminal: A guy no different from the rest... except that he got caught.
Boss: Someone who is early when you are late and late when you are early.
Politician: One who shakes your hand before elections and your confidence after.
Dictionar
Apr 17th, 2006 by andras
de pe net

Absurd ‚?? sot care nu recunoaste ca sotia are dreptul sa-l insele;
Aburi ‚?? apa care ploua in sus;
Acru ‚?? barbat cu nevasta dulce pentru altii;
Adoratie ‚?? iubire supraalimentata;
A admira ‚?? mijloc comod de a lasa sa se creada ca ai inteles;
Album ‚?? cimitir cu mortii afara;
Altruism ‚?? arta de a te servi de altii avand aerul ca le vrei binele si numai binele;
Amant ‚?? glasul sotului mut;
Apa ‚?? articol pentru inot;
Atent ‚?? asa cum e sotul cu alte femei;
Balet ‚?? arta calcata in picioare;
Banita ‚?? palarie moderna pentru taratele din cap;
Bicorn ‚?? barbat insurat a doua oara;
Bis ‚?? cuvant care nu mai are nici un sens pentru barbatii care au trecut de 50 de ani;
Cuvant ‚?? indiscretia gandului;
Dragoste ‚?? e ca ciupercile: nu stii daca e buna sau rea decat dupa ce e prea tarziu;
Ea ‚?? NIMIC cand e a ei; CEVA cand e altuia; TOTUL cand e a ta;
Entuziasm ‚?? nu poti sa te abtii de la prostii;
Expert ‚?? cel care stie din ce in ce mai multe despre din ce in ce mai putine lucruri;
Favorit ‚?? piesa din lenjeria de pat a imparateselor;
Fidelitate ‚?? grozava mancarime cu interzicere de a te scarpina;
Fricos ‚?? om ce gandeste cu picioarele in caz de pericol;
Harem ‚?? visul sotului dupa ce s-a certat cu nevasta si doarme singur pe canapeaua din sufragerie;
Glorie ‚?? a fi cunoscut de cei pe care nu vrei sa-i cunosti;
Ibovnic ‚?? schimbul doi in casnicie;
Nevasta ‚?? femeie care te incanta o luna si te descanta toata viata;
Oglinda ‚?? e bine s-o consultam fiind capabila sa reflecteze;
Femeie ‚?? enigma care spune tot;
Sotie ‚?? painea noastra cea de toate noptile;
Palma ‚?? donatie intre vii;
Peruca ‚?? proteza la cap;
Porc ‚?? mezeluri imbracate civil;
Renuntare ‚?? guma de sters pe bot;
Ruj ‚?? aperitivul sarutului;
Sifon ‚?? apa cu nervi;
Sifonier ‚?? spatiu locativ pentru cei prinsi la nevestele altora;
Vacanta ‚?? zilele de varf ale scolarilor;
Zarva ‚?? niste femei la un loc;
Zi ‚?? conjunctie intre ieri si maine;

Si inca un pic‚??

ARHITECT = cineva care n-a fost destul de barbat ca sa devina inginer, dar nici destul de gay ca sa se faca designer vestimentar.
BANCHER = cineva care iti imprumuta umbrela lui cand afara e soare si apoi ti-o cere cand incepe sa ploua.
BOY SCOUT = un copil imbracat ca un tampit sub comanda unui tampit imbracat ca un copil.
CONSULTANT = cineva care foloseste ceasul sotiei tale, iti spune cat e ceasul si apoi iti cere bani pentru asta.
DIPLOMAT = cineva care-ti spune sa te duci dracului intr-un fel care te face sa-ti incepi ziua cu dreptul.
ECONOMIST = un expert care va sti maine de ce ceea ce a prezis ca se va intampla ieri nu s-a intamplat azi.
PRIETEN = definitia unei persoane de sex opus care are acel 'Nu stiu-ce' care elimina orice dorinta de a incerca vreodata sa te culci u el/ea.
PROGRAMATOR = cineva care rezolva o problema pe care nu stiai ca o ai intr-un fel pe care nu-l intelegi.
PSIHOLOG = cineva care se uita la oricine altcineva cand o femeie frumoasa intra in incapere.
STATISTICIAN = cineva care e bun la cifre dar nu are pic de personalitate ca sa fie inginer.
PREOT = cineva caruia toti ii spun 'parinte', in afara de copiii lui, care ii spun 'domnule'.
DRAGOSTE (LOVE) = cuvant din 4 litere, 2 vocale, 2 consoane si 2 idioti.
DANS = Frustrarea verticala a unei dorinte orizontale.
DURERE DE CAP = metoda contraceptiva cea mai des folosita de femei.
INTELECTUAL = cineva capabil sa se gandeasca mai mult de 2 ore si la altceva decat la sex.
NIMFOMAN = termen aplicat de fiecare barbat oricarei femei careia ii place mai mult sexul decat lui.
MUNCA IN ECHIPA = posibilitatea de a da vina pe altii.
USOR = termen aplicat oricarei femei care are aceeasi morala sexuala ca a unui barbat.
INDIFERENTA = atitudine adoptata de o femeie catre un barbat care n-o intereseaza; interpretata de barbat ca 'se lasa greu'.
Microscopica
Apr 17th, 2006 by andras
de GEORGE TOPARCEANU

Cand pleca odata la razboi un om,

I-a strigat o cioara dintr-un varf de pom:
‚?ĺDu-te la bataie, pentru tara mori,
Si-ti va da nevasta un copil din flori...‚??

Omul,
Auzind acestea, n-a mai vrut sa plece...
Deci, a fost la urma, fiindc-a dezertat,
Condamnat la moarte si executat...

Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui.

Fabule mici pentru oameni mari, in vol. Poezii,
Editura Cartea Romaneasca, 1987
Varsta Pamantului
Apr 17th, 2006 by andras
de la Ana

Sa presupunem ca prima familie care ar fi aparut pe pamant in urma cu 2,5 milioane de ani (conform teoriei evolutioniste) ar fi avut in medie 2,4 copii si o medie de varsta de 43 de ani (potrivit calculelor statistice). In aceasta situatie populatia globului ar fi ajuns (dupa doar 1 milion de ani) la 10¬??¬?¬? locuitori. In prezent insa, populatia numara doar 2 x 10 la puterea 9!!!

Iata un calcul elementar care sustine viata pamantului ca fiind de 6000 de ani!
Publicitate
Apr 17th, 2006 by andras
de la Manu

"Esti analfabet? "Scrie-ne azi si te ajutam pe gratis."

Service auto - "Ridicam si livram masina gratuit. Daca ne incerci o data, nu mai pleci in alta parte!"

"Vand caine. Mananca orice si ii plac foarte mult copiii."

"Cautam barbat pentru lucru la fabrica de dinamita. Trebuie sa fie dispus sa calatoreasca."

"Castron pe placul oricarei gospodine cu fund rotund pentru batere eficienta."

"De vanzare: birou de epoca pentru o doamna cu picioare subtiri si sertare largi."

"Prajitor de paine: Un cadou apreciat de intreaga familie. Arde painea automat."

"Masini uzate: De ce sa te duci in alta parte ca sa fii pacalit? Vino aici!"

"Cautam un om sa aiba grija de un lot de vaci care nu fumeaza si nici nu bea."
Religiozitate mioritica si modernitate
Apr 17th, 2006 by andras
Gabriel Jarnea, Freiburg

C??teva date amintite de Malina si Bogdan Voicu ??ntr-un articol recent din Dilema veche ar??tau c?? rom??nii, conform unor statistici ale European Values Survey/World Values Survey (EVS/WVS) realizate ??n 1999-2001, ar fi cei mai religiosi ??n comparatie cu alti europeni. Paradoxul situatiei const?? ??ns?? nu ??n deceniile de educatie comunist?? c??rora rom??nii le-ar fi rezistat prin atitudini religioase private, ci ??n faptul c??, desi Biserica s-a discreditat lamentabil ??n perioada comunist??, totusi populatia Rom??niei ??si declar?? azi atasamentul deschis fat?? de religia institutionalizat??. La polul opus, se afl?? landurile r??s??ritene germane (fosta RDG) ??n care, dup?? 40 de ani de comunism, mai bine de dou?? treimi ale populatiei se declar?? atee si liber-cuget??toare.

Statistica amintit?? se sprijin?? pe dou?? obsesii ce traverseaz?? modernitatea european?? de dup?? Revolutia Francez??: a) aceea de a defini fenomenele religioase ??n mod necesar ??n raport cu institutiile religioase si b) a crede c?? un discurs "obiectiv" despre religie se poate duce dinspre tab??ra ideologiilor liber-cuget??toare. Prima obsesie a culminat ??n timpul Revolutiei Franceze, c??nd s-a crezut c?? fenomenele religioase pot fi evacuate din programul modernit??tii prin suprimarea institutiilor bisericesti; nimic mai mult dec??t un gest exorcist cu puternice semnificatii religioase camuflate sub limbajul progresist iluminist. A doua obsesie s-a transformat de-a lungul secolului al XIX-lea ??n convingerea latent?? a elitelor progresiste europene c?? discursul "obiectiv" despre un fenomen se poate duce doar din afara acestuia. Corectura necesar?? a celor dou?? obsesii epistemologice moderne se va produce, cu sigurant??, treptat, ??n secolul prezent. P??n?? atunci ??ns??, ele vor mai cauza suficient de multe statistici amuzante.

Din perspectiva unui european occidental, statistica ce ne scoate drept campioni religiosi europeni este imediat amuzant?? si poate fi ??nt??mpinat?? cu ??ntreb??ri, ca de pild??: cum se explic?? faptul c?? un popor asa de religios trebuie "amenintat", ar??tat cu degetul ani la r??nd si constr??ns din Occident ca s??-si integreze copiii str??zii si orfelinii de la Gara de Nord? Dac?? rom??nii s??nt asa de religiosi, de ce b??tr??nii si, ??n general "cei slabi" social, s??nt at??t de slab protejati social ??n aceast?? tar??? De ce rom??nii campioni ai religiozit??tii au o at??t de slab?? constiint?? a lucrului f??cut temeinic? De ce ??n Rom??nia religioas??, "sentimentul rom??nesc al fiintei" nu a rodit si un adecvat "sentiment etic al existentei"? ?ģn fine, dac?? rom??nii s??nt asa de religiosi, de ce si-au creat ??n cei 15 ani de tranzitie renumele si cliseele sociale de "fur??ciosi", "corupti" si "nedisciplinati"?

Cultura rom??n?? nu cunoaste ??nc?? o "Istorie a religiozit??tii rom??ne", iar istoricul temerar ce ar ??ncerca o asemenea isprav?? cultural?? ar avea nevoie de o riguroas?? ??ntelegere istoric?? a culturii rom??nesti ??n contextul european, de solide cunostinte de istoria dogmelor si a relevantei lor sociale, de o temperat?? privire asupra R??s??ritului si Apusului, de generoase deschideri spre interculturalism european, si, nu ??n ultimul r??nd, de o aplecare mai putin insurgent?? asupra influentelor mentalit??tilor eminent catolic-protestante asupra religiozit??tii ortodoxe rom??nesti. Dar p??n?? vom avea o analiz?? ampl?? a diverselor tipuri de mentalit??ti religioase rom??nesti, trebuie s?? ne multumim cu evalu??ri dup?? criterii imediate, asa cum procedeaz?? majoritatea statisticilor, f??r?? a uita totodat?? c?? a cuprinde ??n cifre si procente realit??ti at??t de complexe precum religiozitatea, este totusi o abordare prea simplist??. Voi alege, prin urmare, un criteriu la fel de arbitrar ca si statisticienii internationali, pentru a evalua religiozitatea rom??neasc??: atitudinea colectiv?? ??n fata furtului. Si pentru a ilustra si mai bine raportul ??n care ne afl??m fat?? de alte societ??ti considerate mult mai putin religioase dec??t cea rom??neasc??, vom compara, folosind dou?? exemple, semnificatia politic?? si social?? a furtului ??n societatea rom??n?? si cea german??.

?ģn anul 1999/2000, Justitia rom??n?? era impulsionat?? de Justitia francez?? s?? fac?? lumin?? ??ntr-unul din cele mai evidente scandaluri de evaziune fiscal?? si deturn??ri de fonduri ("Scandalul Costea") ??n care era implicat ??nsusi Ion Iliescu. Principalul repros care-i era adus lui Ion Iliescu pe atunci era c?? ??si f??cuse campanie electoral?? ??n 1996 pe bani scursi ilegal de la bugetul public (cca 3.000.000 USD). Deoarece implicatiile acestui scandal se ??ntindeau si asupra firmelor lui Costea supuse jurisdictiei franceze, Justitia francez??, dup?? apeluri r??mase f??r?? replic?? de la Bucuresti, si-a trimis reprezentanti s?? cerceteze cazul direct la Bucuresti. Pe scurt, Ion Iliescu era acuzat c?? ar fi furat, prin valetii s??i credinciosi la vremea aceea, 3.000.000 USD pentru a-si tip??ri pozele electorale din 1996. Banii respectivi proveneau fie direct de la bugetul t??rii, fie prin evaziune fiscal?? de proportii, conduse de Costea si alti acoliti din partidul lui Iliescu. ?ģntr-o tar?? normal?? european??, o asemenea dezv??luire ar fi avut consecinte fatale asupra carierei lui Ion Iliescu. Acuzatia de coruptie, trafic de influent??, ??ncurajare a evaziunii fiscale - ca s?? uit??m pentru o clip?? mortii de dup?? 22 decembrie 1989 sau de mineriadele iliesciene soldate si ele cu morti - ar fi obligat opinia public?? din Rom??nia s?? ia atitudine imediat fat?? de deriva aiuritoare pe care si-o permitea noul candidat la functia suprem?? ??n stat ??n anul 2000. Ei bine, ??n acea perioad?? ??n care Justitia francez?? la Bucuresti f??cea tot mai clare tertipurile financiar-electorale ale lui Ion Iliescu, procentele de simpatie electoral?? ale "t??tucului" cresteau, tot la Bucuresti, cam de la 30% la 45%. Toate acestea, repet, ??n timp ce presa rom??n?? si Justitia francez?? demascau furtul lui Ion Iliescu. La cap??tul acestei aventuri aiuritoare avea s?? se petreac?? re-??nsc??unarea lui Ion Iliescu pentru ??nc?? 4 ani la Cotroceni. Dup?? ce "t??tucul" Iliescu "salvase" Rom??nia de Ceausescu ??n decembrie 1989, o ??nc??leca ??n 2000, din nou, de dat?? aceasta pentru a o sc??pa din bratele lui Corneliu Vadim Tudor.

?ģn aceeasi perioad??, la vreo 2.000 km mai la vest, ??ntr-o alt?? capital?? european??, fostul cancelar al Germaniei, Helmut Kohl, ale c??rui merite ??n reunificarea Germaniei impun respectul tuturor adversarilor s??i politici, era implicat ??ntr-un proces similar cu al lui Ion Iliescu - Costea. Fostului cancelar i se aduceau acuze grave de ??nc??lcare a Constitutiei prin folosirea de fonduri nedeclarate public, de-a lungul celor 16 ani de mandat, ??n folosul partidului ce-l conducea (CDU). Desi nedovedit ??nc??, cel mai probabil, aceste fonduri proveneau din diverse tertipuri de evaziune fiscal?? pe care Helmut Kohl, ??n folosul partidului s??u, le ??ncurajase. Justitia german?? nu a dovedit c?? Helmut Kohl ar fi strecurat ??n buzunarul s??u privat vreo marc?? din cele cca 2.000.000 DM care i se reprosau c?? le-ar fi fraudat ??n folosul partidului, ??ns?? a dovedit cu prisosint?? ??nc??lcarea Constitutiei de c??tre fostul cancelar si partidul s??u. Cota de popularitate a fostului cancelar a alunecat rapid sub 20% de la 35- 40%, c??t era ??n 1997/1998. Cum cancelarul iesise din viata politic??, ??i puteau fi indiferent Cu toate acestea, primul gest al lui Helmut Kohl a fost recunoasterea acuzatiilor aduse si asumarea vinov??tiei ??ntregi pentru infractiunile comise. Fostul cancelar a cerut apoi un termen de 6 luni de zile pentru a repara financiar daunele produse statului pe care l-a condus 16 ani. Iar dup?? 6 luni fostul cancelar achitase toate penaliz??rile ??n valoare de cca 6.000.000 DM, cum se angajase.e

Dou?? infractiuni sensibil asem??n??toare, dou?? reactii radical diferite ale acuzatilor, dou?? reactii radical diferite ale opiniei publice rom??nesti si germane. Cauza acestei diferente rezid?? ??n viziunea pe care cele dou?? societ??ti o au asupra furtului. ?ģn Rom??nia mioritic??, furtul nu este perceput, ??n mentalitatea colectiv??, dup?? criterii morale, ci sociale si economice. Furtul din avutul public, bine exersat ??n Rom??nia comunist??, era tehnica de supravietuire ce garanta succesul proletariatului h??mesit de foame. ?ģn Rom??nia tranzitiilor succesive din ultimele secole, furtul din bunul public este extrem de usor trecut cu vederea, nu fiindc?? noi rom??nii am fi spirite iert??toare de la natur??, ci, mai degrab??, fiindc?? ne lipseste perceptia unitar etic?? asupra "celuilalt" ca entitate moral?? ??nc??rcat?? cu valente religioase. ?ģn constiinta rom??neasc?? modern??, "cel??lalt" - individual sau colectiv - nu a atins ??nc?? treapta de sacralitate necesar??, ce asigur?? functionarea igienic?? a unei societ??ti normale.

Categoria individualului s-a n??scut ??n Europa ca o categorie fundamental religioas?? ??n secolul al XVI-lea si a fost cultivat?? cu prec??dere de popoarele germanice. Ulterior ea a fost secularizat?? si transformat?? ??ntr-o categorie social?? si politic?? p??n?? ??n secolul al XIX-lea, c??nd, sub influenta lui Nietzsche si Schopenhauer, categoria individualului este repus?? ??n discutie ??ntr-un orizont filozofic nou ce nu mai recunostea traditia teologic?? si filozofic-crestin?? a secolelor precedente. Prin trezirea la modernitate a culturii rom??ne la jum??tatea secolul al XIX-lea, noi prelu??m o categorie a individualului "la zi", dar f??r?? preistoria si fazele prefacerii ei din secolele XVI-XIX. Noi prelu??m din Occident o categorie politic??, originar religioas??, ce nu prea avea antecedente prin "spatiul mioritic". Transplantul de ideologie liberal??, petrecut ??n jum??tatea a doua a secolului al XIX-lea ??n Rom??nia, a gr??bit, cu succes evident, modernizarea Rom??niei suprafetelor, ??ns?? nu si a "Rom??niei profunde". Categoria politic?? a individualului dup?? modelul secolului al XIX-lea a avut ??n T??rile Rom??ne un succes spectaculos, deoarece ea si-a g??sit aplicatia imediat?? ??n constructia statului national. Faptul c?? a fost preluat?? f??r?? istoria de 300 de ani a prefacerilor ei profund religioase, a trecut neobservat ??n r??ndul elitelor noastre, care nu au reusit niciodat?? p??n?? la Nae Ionescu (Curs de metafizic??, 1936/1937) s?? creeze reale punti de dialog ??ntre religiozitatea rom??neasc?? ortodox?? si cultura intelectual?? a Occidentului. Cultura rom??n?? a intrat astfel ??n modernitate f??r?? o categorie religioas?? a individualit??tii, iar categoria politic?? a individualului a fost suprimat?? ??n deceniile comuniste.

S?? nu ne scuz??m ??ns?? mediocritatea moral?? prin constr??ngerea democratic?? de a ??ndura cultura hotiei propagat?? de emanatii tranzitiei rom??ne ??n ultimii 15 ani. Departe de mine s?? reduc religiosul la etic, ??ns?? cred c??, ??ntr-o cultur?? ??n care religiozitatea nu trece printr-o faz?? a interioriz??rii unor norme etice fundamentale minimale, furtul r??m??ne, mai ales ??ntr-o economie bazat?? pe schimbul liber, un simplu transfer de bunuri. Cultura hotiei pe plaiurile mioritice nu este un accident istoric al tranzitiei ultimilor 15 ani, ci simptomul unei religiozit??ti nealtoite ??n comportamente sociale consecvente si organic dezvoltate, al unei religiozit??ti care ??nc?? nu s-a ridicat deasupra superstitiei, unei religiozit??ti ??n care cultura individualit??tii nu a fost n??scut??, ci f??cut?? politic, pripit, prin categorii nationale ale secolului al XIX-lea.
Ingeri
Apr 17th, 2006 by andras
de pe net

Doi ingeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea in casa unei familii instarite. Familia a fost insa rea si a refuzat sa-i lase pe ingeri sa innopteze in camera de oaspeti. In schimb le-au oferit o camaruta in subsol. In timp ce isi faceau paturile, ingerul cel batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o imediat. Cand ingerul cel tanar l-a intrebat de ce, celalalt inger i-a raspuns: "Lucrurile nu sunt intotdeauna cum par a fi".

In noaptea urmatoare ingerii au ajuns sa se odihneasca in casa unui om foarte sarac, dar foarte ospitalier, un taran ce locuia impreuna cu sotia lui. Dupa ce au impartit cu ei putina mancare ce o aveau, ei i-au lasat pe ingeri sa doarma in patul lor, unde se puteau odihni in voie. Cand s-au trezit a doua zi ingeri i-au gasit pe taran si pe sotia lui plangand. Singura lor vaca, al carei lapte era singurul lor venit, murise pe camp. Ingerul cel tanar s-a infuriat si l-a intrebat pe cel batran, cum se poate intampla un asemenea lucru? "Primul om avea tot, si totusi l-ai ajutat", a spus el. "A doua familie avea atat de putin, dar era in stare sa imparta totul, si tu i-ai lasat vaca sa moara".

"Lucrurile nu sunt intotdeauna cum ar a fi", i-a raspuns ingerul cel batran. "Cand am stat in subsol am observat ca in gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stapanul era obsedat de lacomie si era incapabil sa-si imparta bogatia cu altcineva, am astupat zidul ca sa nu o gaseasca. Noaptea trecuta cand am dormit in patul familiei de tarani ingerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat in schimb vaca".

Lucrurile nu sunt intotdeauna cum par a fi. Uneori chiar asa se intampla cand lucrurile nu se desfasoara asa cum ar trebui. Daca ai credinta, e nevoie doar sa crezi ca orice intamplare e intotdeauna in avantajul tau. S-ar putea sa nu stii pana foarte tarziu... Unii oameni intra in viata noastra si pleaca repede... Unii ne devin prieteni si stau aproape de noi... lasandu-si minunatele amprente asupra inimii noastre... si noi nu mai suntem aceeasi pentru ca ne-am facut un prieten bun!!!

Ieri a trecut. Maine este un mister. Astazi este un dar. De aceea se cheama "prezent"! Cred ca viata aceasta este deosebita... traieste si savureza fiecare moment... Aceasta nu este o repetitie generala!
Pregatirea pentru a deveni parinte
Apr 17th, 2006 by andras
de pe net

Sfaturi practice

1. Pentru a va pregati sa deveniti mama, imbracati un halat de baie si fixati-va pe burta un sac plin cu fasole. Dupa 9 luni, scoateti doar 10%
din continutul sacului!
Pentru tatici: fugiti repede la farmacie, goliti-va portofelul pe tejghea si invitati farmacistul sa se serveasca. Dupa aceea, mergeti la supermarket si cereti ca salariul dvs sa fie varsat direct in contul magazinului.

2. Pentru a avea o idee despre cum va veti petrece serile, intre orele 17 si 22 parcurgeti in lung si in lat sufrageria purt??nd in brate un sac umed care cantareste intre 4 si 6 kg.
La ora 22 lasati sacul, reglati desteptatorul la 00:00 si mergeti la culcare.
La miezul noptii, treziti-va si parcurgeti din nou sufrageria purtand sacul timp de o ora.
Reglati desteptatorul la ora 3:00.
Imposibil sa mai adormiti, evident, asa ca treziti-va la ora 2:00 si serviti-va ceva de baut (fara alcool, de preferinta apa plata).
Intoarcerea in pat la 2h45.
Cand suna desteptatorul, un sfert de ora mai t??rziu, trezirea!
Cantati cantecele de leagan pana la ora 4. Reglati desteptatorul la 5. Treziti-va si preparati micul dejun. Mentineti acest ritm timp de 5 ani... fara sa va pierdeti buna dispozitie!

3. Goliti un pepene si faceti practicati in mijloc o gaura de talia unei mingi de golf. Suspendati-l de tavan cu o sfoara si balansati-l de la st??nga la dreapta. Dintr-o farfurie cu supa (foarte lichida) incercati sa hraniti "pepenele" (care e in miscare), juc??ndu-va de-a avionul cu o lingurita.
Continuati exercitiul pana cand farfuria e pe jumatate golita, varsati restul... pe genunchii dvs. (Bravo! Acum stiti sa hraniti un bebelus!)
Pentru a avea o idee despre ceea ce se va intampla cand va incepe sa mearga, lasati niste dulceata pe canapea si pe perdele, facand uitat un pic de peste congelat in spatele televizorului si lasati-l acolo timp de o luna sau doua...

4. Imbracatul celor mici nu e chiar o placere. Incepeti prin a cumpara o caracatita si o plasa pentru peste. Incercati sa introduceti caracatita in plasa fara ca nici un tentacul sa nu se agate. Timp prevazut: toata dimineata.

5. Nu sperati ca veti mai avea o masina curata si stralucitoare ca in ziua cand ati cumparat-o. Cumparati o inghetata de vanilie si uitati-o in cutia de pe bord. Introduceti o moneda in casetofon (sau CD player). Sfaramati un pachet de biscuti sau de ciocolata pe scaunele din spate. In final, zgariati fiecare portiera cu un cui. Perfect!

6. Mergeti la supermarket insotiti de ceva care se apropie cel mai mult de un copil mic: o capra adulta de preferinta. Daca intentionati sa aveti mai multi copii, folositi mai multe capre. Faceti cumparaturilefara sa le scapati din ochi si platiti fara comentarii tot ceea ce au distrus.

7. Repetati de cel putin 5 ori tot ceea ce spuneti.

8. O ultima recomandare: inainte de a face copii, vizitati-va prietenii care au deja. Criticati din plin metoda lor de educatie, lipsa lor de rabdare sau de autoritate. Permiteti-va sa le dati sfaturi asupra orei de culcare, olitei, lipsa bunelor maniere la masa etc. Intr-un cuvant, ajutati-i sa-si rezolve problemele si, in acelsi timp, profitati bine de situatie: este ultima oara cand detineti solutiile corecte.
Atentatul McDonald\'s
Apr 17th, 2006 by andras
http://www.altermedia.ro

IN LINII MARI - Patronatul lantului de restaurante McDonald‚??s cheltuieste anual aproape 2 miliarde $ pentru reclame si promotii, incercand sa cultive imaginea unei companii ecologice si implicate social, precum si restaurantele sale ca ‚?ĺloc de recreere‚??. Copii sunt momiti (tragand parintii dupa ei) cu jucarii si alte nimicuri. Insa in spatele mutrei zambitoare a lui Ronald McDonald sta crunta realitate: McDonald‚??s este interesata doar de bani, profit de la oricine si oricum, ca toate companiile multinationale. Rapoartele anuale vorbesc de noi si noi magazine in lumea intreaga, insa extinderea sa inseamna mai multa uniformitate, mai putina alegere, subminarea sanatatii individuale si a initiativelor si comunitatilor locale.

PROMOVAREA UNEI HRANE NESANATOASE - McDonald‚??s isi promoveaza produsele ca ‚?ĺnutritive‚??, insa in realitate vinde o hrana de foarte proasta calitate ‚?? continut crescut in grasimi, sare si zaharuri, scazut in fibre si vitamine. O dieta de acest tip este strans legata de afectiuni ale inimii, cancer, diabet etc ‚?? asa numitele ‚?ĺboli ale civilizatiei‚??. Mancarea contine numerosi aditivi, unii din ei cancerigeni, si provoaca hiperexcitabilitate la copii. Carnea este sursa majoritatii toxiinfectiilor alimentare. Odata cu dezvoltarea agriculturii si zootehniei moderne, intensive, alte boli ‚?? legate de reziduurile chimice sau practicile agricole nenaturale ‚?? au devenit un pericol pentru oameni si animale.

EXPLOATAREA MUNCITORILOR - Personalul din industria alimentara este platit prost. A aparut chiar si termenul popular de ‚?ĺMcJob‚?? ‚?? slujba slab platita si fara viitor. In multe tari, McDonald‚??s nu plateste orele suplimentare. Presiunile facute spre a mentine profiturile mari si salariile mici rezulta in supraincarcare si oboseala a personalului, care poate duce la accidente. Majoritatea angajatilor sunt oameni cu foarte putine optiuni de angajare, asa ca sunt fortati sa accepte exploatarea - si pe deasupra sa mai si zambeasca! Nu e surprizator ca rotatia de personal la McDonald‚??s este mare, facand dificila sudarea unei echipe sindicale si lupta pentru conditii mai bune, mai ales in Romania, unde sindicatele sunt inca departe de organizatiile similare occidentale, active si insitente pentru drepturile salariatilor.

INVAZIA SUBCULTURALA AMERICANA - McDonald‚??s este nu doar o sursa de hrana proasta ci si unul din avanposturile cele mai evidente ale subculturii americane de consum. ‚?ĺStilul de viata‚?? promovat de McDo ucide cu incetul individualitatea si personalitatea, inculcand in mintea tinerilor (in special, dar nu numai) dependenta de drogul consumismului. Chifteaua puturoasa de la ‚?ĺMac‚?? inabuse traditia culinara, rareste mesele si reuniunile linistite in familie si ajuta din plin la ‚?ĺrobotizarea‚?? angajatilor care, mancand ‚?ĺrapid‚?? la McDonalds castiga minute in plus nu pentru copii si familie, ci pentru biroul la care se intorc grabiti si unde intotdeauna e ceva urgent de terminat.

JEFUIREA SARACILOR - Vaste arii din tarile sarace sunt folosite pentru recolte sau ferme de crestere a animalelor ce vor fi mancate in Occident. Aceasta inseamna, implicit, neglijarea nevoilor locale. McDonald‚??s promoveaza produse din carne, incurajand oamenii sa consume carne mai des, ceea ce epuizeaza tot mai multe resurse de hrana. Sapte milioane de tone de furaje duc la obtinerea a doar un milion de tone de produse din carne. Cu o dieta continand in principal vegetale si cu pamantul impartit in mod corect, aproape fiecare regiune din lume ar putea sa dea suficienta hrana pentru locuitorii sai.

DISTRUGEREA MEDIULUI - Padurile din intreaga lume ‚?? vitale pentru viata ‚?? sunt distruse tot mai rapid de companiile multinationale. McDonald‚??s a fost nevoita sa recunoasca faptul ca amplaseaza ferme pe pamanturi defrisate, impiedicand astfel regenerarea lor. De asemenea, folosirea de catre multinationale, pentru ferme, a terenurilor, obliga populatia locala sa se mute in alte zone. Tot McDonald‚??s este cel mai mare consumator de carne de vita din lume. Emisiile de gaz metan provenite de la vitele crescute pentru consum contribuie la criza ‚?ĺincalzirii globale‚??. De asemenea, agricultura intensiva, moderna, este bazata pe utilizarea chimicalelor daunatoare pentru mediu. Iar in fiecare an, compania foloseste mii de tone de ambalaje, cele mai multe din ele sfarsind prin a polua orasele sau pamantul.

BARBARIA CONTRA ANIMALELOR - Meniurile lanturilor de fast-food-uri au ca ingredient principal chinuirea si uciderea a milioane de animale. Cele mai multe sunt crescute intensiv, artificial, fara acces la aer proapspat si soare si fara libertate de miscare. Uciderea lor este barbara. Noi avem libertatea sa alegem daca mancam sau nu carne; animalele sacrificate nu o au.

ALIANTA SECRETA CU POLITICIENII - Desi nu se afirma niciodata pe fata acest lucru, multi politicieni au relatii la nivel foarte inalt in domeniul afacerilor. Unele din aceste relatii depasesc cadrul legal, traducand-se in favoritisme si acte normative directionate special spre a ajuta companiile. Cu McDonald‚??s, situatia nu este diferita. ‚?ĺChiftelarii‚?? se bucura de protectia autoritatilor in numeroase tari din lume, putand sa faca nestingheriti reclama produselor, in detrimentul alimentatiei sanatoase sau uneori chiar incalcand normele referitoare la publicitate.

ALIANTA CU STATUL ROMAN - In Romania, in toamna anului 2003, Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor (organ guvernamental) si McDonald‚??s Romania au semnat un parteneriat, care se concretizeaza prin acordarea de reduceri tinerilor care mananca in fast-food-urile companiei. Iata, asadar, cum statul roman ajuta, cu buna stiinta, la otravirea tinerilor!

CENZURA - Critici au fost aduse McDonald‚??s de un urias numar de oameni si organizatii in intreaga lume. La mijlocul anilor `80, Greenpeace a adunat laolalta aceste proteste sub denumirea "Ziua Mondiala A Actiunii Impotriva McDonald‚??s". Ea se desfasoara anual pe 16 octombrie, prin pichete si demonstratii in toata lumea. McDonald‚??s, care cheltuieste averi pentru reclama, incearca sa reduca la tacere aceste critici prin amenintari cu actiuni in justitie impotriva organizatorilor. Multi au fost fortati sa renunte din cauza lipsei banilor pentru sustinerea unui protest.

CE POTI FACE TU - S-a dovedit in repetate randuri ca oamenii pot lupta eficient impotriva celor care detin puterea asupra popoarelor si a planetei. Muncitorii isi folosesc armele specifice: lupta sindicala pentru demnitate si drepturi. Oamenii sunt din cei in ce mai preocupati de hrana pe care o servesc - lor si copiilor. Popoarele sarace se organizeaza sa reziste impotriva multinationalelor si bancilor care domina economia mondiala. Organizatiile de protectie a mediului duc campanii tot mai intense. E adevarat, in Romania cetatenii nu sunt inca obinuiti sa fie atenti la aspectele si implicatiile sociale ale actiunilor lor. Totusi, ceva poti face chiar tu, un pas simplu si eficient: renunta sa mai mananci la Mc Donald‚??s, daca ai facut-o vreodata, si fa sa circule aceste informatii, pentru ca si altii sa le afle.
Intelegandu-i pe ingineri
Apr 17th, 2006 by andras
de pe net

a) Intelegandu-i pe ingineri - Actul Unu:

Doi studenti de inginerie mergeau prin campus cand unul dintre ei spune:
- De unde ai bicicleta asta superba?
Al doilea raspunde:
-Sa vezi, ieri mergeam pe aici gandindu-ma la referatele mele, cand a aparut in fata mea o femeie foarte frumoasa pe aceasta bicicleta. Si-a scos toate hainele si mi-a spus: "Ia de la mine orice poftesti". Celalalt da din cap intelegator si zice:
- Ai facut o alegere buna. Hainele ei probabil nu ti se potriveau!.

b) Intelegandu-i pe ingineri - Actul Doi:

Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa iti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta. Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica. Artistul a spus ca o prefera sa fie cu amanta. In ea gasea mai multa pasiune si mister. Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amandoua
- Amandoua?! Au intrebati ceilalti.
- Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gandi ca esti cu cealalta si atunci poti scapa la serviciu sa-ti termini treaba de ziua urmatoare.

c) Intelegandu-i pe ingineri - Actul Trei:

- Optimistul: paharul e pe jumatate plin.
- Pesimistul: paharul e pe jumatate gol.
- Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara.

d) Intelegandu-i pe inginerii - Actul Patru:

Un inginer traversa un drum cand broasca din basme ii atrage atentia si ii spune:
- Daca ma saruti voi deveni o printesa frumoasa. Inginerul ia broasca de pe drum si o baga in buzunar. Broasca a repetat mai tare:
- Auzi, daca ma saruti, voi ramane cu tine toata saptamana. Inginerul a scos-o din buzunar, i-a zambit si a varat-o inapoi. Atunci broasca a strigat:
- Fii atent domnule, daca ma saruti, voi deveni o printesa frumoasa, voi ramane toata saptamana cu tine si voi face ORICE vrei. Inginerul o scoate din buzunar, ii zambeste si o pune inapoi. Broasca disperata devina isterica:
- Mai, ce-i cu tine. N-auzi ca-s o printesa frumoasa si ca poti sa... ?! Care-i baiul? De ce nu ma saruti odata?! Inginerul ii raspunde:
- Auzi... eu sunt inginer. N-am timp de muieri, dar sa dai de o broasca care vorbeste... asta chiar e interesant!!!
Un cod etic
Apr 17th, 2006 by andras
in "Romania literara", nr. 6/15-21 februarie 2006

Sa respecte adevarul!

Sa-si exprime curajos optiunile!
Sa tina cont de diversitatea opiniilor!
Sa ia distanta pentru a evita sa cedeze patimilor!
Sa apere o societate a dialogului!
Sa pastreze constiinta ascutita a fragilitatii democratiilor si, poate, urma unei nelinisti fata de mersul lumii!

Iata si omul care a generat acest cod: "Raymond Aron a traversat secolul XX ca filosof, sociolog, specialist in relatii internationale, dar si ca jurnalist si profesor cu o mare audienta. Opera sa pluriforma, a carei influenta nu inceteaza sa creasca, cucerind noi cititori nu doar de dreapta ci si de centru, e un exercitiu de ratiune critica, opus violentei si tiraniilor. Omul si opera sint mereu citate in legatura cu evenimente recente. Biografia lui Raymond Aron, un moralist in vremea ideologiilor, publicata de Nicolas Bavarez in urma cu un deceniu, a fost si ea retiparita recent, in colectie de buzunar, la Ed. Flammarion.

Frederic Martel in LE MGAZINE LITTERRAIRE' din decembrie."
Bomb Iraq!
Apr 17th, 2006 by andras
primita prin mail

To the tune of... IF YOU'RE HAPPY AND YOU KNOW IT, CLAP YOUR HANDS

If you cannot find Ossama, bomb Iraq.
If the markets are a drama, bomb Iraq.
If the terrorists are frisky,
Pakistan is looking shifty,
North Korea is too risky,
Bomb Iraq.

If we have no allies with us, bomb Iraq.
If we think someone has dissed us, bomb Iraq.
So to hell with the inspections,
Let's look tough for the elections,
Close your mind and take directions,
Bomb Iraq.

It's "pre-emptive non-aggression", bomb Iraq.
Let's prevent this mass destruction, bomb Iraq.
They've got weapons we can't see,
And that's good enough for me
'Cos it's all the proof I need
Bomb Iraq.

If you never were elected, bomb Iraq.
If your mood is quite dejected, bomb Iraq.
If you think Saddam's gone mad,
With the weapons that he had,
(And he tried to kill your dad),
Bomb Iraq.

If your corporate fraud is growin', bomb Iraq.
If your ties to it are showin', bomb Iraq.
If your politics are sleazy,
And hiding that ain't easy,
And your manhood's getting queasy,
Bomb Iraq.

Fall in line and follow orders, bomb Iraq.
For our might knows not our borders, bomb Iraq.
Disagree? We'll call it treason,
Let's make war not love this season,
Even if we have no reason,
Bomb Iraq.
Jocul ielelor
Apr 16th, 2006 by andras
de ANTON UNCU in ‚??Curentul‚??, 23 iulie 1999

Am crezut ca dupa 1989 ne-am recastigat cuvintele cu valoarea lor intreaga. Am deplans atunci indelungata noastra inrobire si ne-am bucurat pentru ceea ce credeam ca am castigat. Ce eroare! Ce mare si de neiertat eroare! Adevarul n-a devenit adevar, minciuna n-a devenit minciuna; hotul si ticalosul isi pot obtine, contra cost, statutul de persoana onorabila, apartenenta la un anumit partid politic capata valoare de certificat de buna purtare, nimic nu ramane curat. Si cugetul celui neatins de murdarie si minciuna se razvrateste, intelegandu-si dramatica singuratate.

Uite! Vezi ce se petrece in jurul tau. Spune-mi daca mai ai puterea sa te rabzi, cu cinstea ta paguboasa. Cei buni, cei drepti, cei cinstiti au devenit o minoritate ciudata pe care lumea nu o mai intelege. Singurul criteriu ramane succesul. Succesul in afaceri, succesul in societate, succesul in politica. Pe zi ce trece, criteriile de valoare sunt alungate de succes. Pe cei buni nu-i vedem sau nu-i intelegem.

Si, cand avem motive sa credem ca i-am gasit, cautam in jurul nostru noroi cu care sa-i manjim. Cei buni tac sau mor. Niciodata sau rareori de moarte buna. Numai pentru ei viata poate deveni insuportabila. Ce conteaza? Viata merge inainte! Cu baieti destepti pe care nimeni nu-i intreaba cum si-au agonisit miliardele, daca, bineinteles, au avut atata minte sa sponsorizeze pe cine trebuie si cand trebuie.

Escrocul scapa de bratul legii daca sta bine cu partidul de guvernamant, demagogul urca la tribuna Parlamentului, mincinosul devine ministru sau chiar prim-ministru, incapabilul face cariera daca a invatat bine lectia cu pupatul-scuipatul. Doar omului cinstit nu i se iarta (nimic). Pentru el exista lege, pentru el bratul Justitiei este neiertator.

Uite! Priveste in jurul tau si spune-mi daca te mai rabzi, cu principiile tale pe care lumea nu mai da doi bani cu nedreptatea pe care o faci celor dragi incapatanandu-te sa ramai curat intr-o lume care nu mai intelege curatenia si‚?? drept intr-o lume in care cuvantul acesta ni mai are nici un inteles.

De ce te bucuri? Da! Inteleg! A intrat in cusca ta inca un nebun romantic. Acum veti visa impreuna la ziua in care se va umple cusca. Si nu va ingrozeste gandul ca, oricat de mare, tot cusca va fi.
Sinceritatea si prietenia
Apr 16th, 2006 by andras
de MIRCEA ELIADE

Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar criteriul acestei sinceritati il are intotdeauna celalalt, nu tu. Esti considerat sincer nu "cand nu ascunzi nimic" celuilalt, ci cand nu ascunzi ceea ce asteapta de la tine sa ascunzi. Este poate paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin celalalt. Esti considerat sincer numai atunci cand spui ceea ce vrea si ceea ce asteapta altul de la tine sa spui.

Daca ii marturisesti unei prietene ca e frumoasa si inteligenta, in timp ce ea nu e nici una nici alta, nu esti sincer. Daca ii spui ca e urata si foarte putin desteapta, esti sincer. Dar marturiseste-i ca toate acestea n-au absolut nici o importanta, ca altele sunt lucrurile pe care ai dori sa i le spui, ca isi macina timpul intr-un mod stupid, ca traieste o himera, ca viseaza la lucruri ce o indeparteaza de adevar si de fericire atunci sigur nu esti nici sincer, esti nebun. Este poate ciudat, dar ne temem de o lume "defavorabila", de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fata de care nu putem fi "sinceri". Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive. Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata.

In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine. Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel. Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin "libertate" inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite.

Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intalneasca la un anumit local sau pe terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu ei la cinematograf, in vizita la cunostinte, sa-ti placa, in general, ceea ce la place si lor, sa gandesti, in general, ceea ce gandesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor? Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decat ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti. Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta.

Zilele trecute incercam sa vorbesc cu cativa prieteni despre moarte, iar ei parca mi-ar fi spus: "Draga, fii serios si lasa prostiile la o parte!". Ei nu intelegeau ca ceea ce le apare lor drept prostii poate insemna pentru mine o problema esentiala. Si atunci m-am intrebat ce ar spune prietenii mei daca as savarsi un act compromitator, dar cerut urgent de libertatea mea? Si mi-am dat seama ca n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere. Ei n-ar incerca sa treaca o clipa in mine, ca sa imi inteleaga nebunia. M-ar decreta nebun, m-ar tolera s-au m-ar lasa singur. In nici un caz n-ar trece in mine. Or, dragostea adevarata nu insemna decat aceasta completa renuntare la individualitatea ta pentru a trece in celalalt.

O prietenie nu se verifica numai prin libertatea pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l incalzi cu mangaierile tale, a-l inconjura cu "sinceritatile" tale nu inseamna nimic. Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l judeca din punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar poate nu corespunde experientei destinului celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce este, pentru el insusi, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om. Iar nu un simplu manechin.

Toate acestea insa nu ti le cere nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere adevarata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreste el.

Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ceea ce ia celalalt. Fiecare luam mai putin decat ar trebui. Acesta este marele nostru pacat: ca nu ne e sete de mai mult, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca nu dam cat ar trebui, dar luam cu mult mai putin decat ni se ofera.
Respecta Sabbatul!
Apr 16th, 2006 by andras
de Andrei Codrescu in "Dilema veche", Nr. 93, 28 octombrie ‚?? 3 noiembrie 2005

‚??Cu ani ??n urma, prietenul meu Myron Katz mi-a dat acest sfat: Respecta Sabbatul. At??ta tot. Mi-a spus ca nu-i pasa ce cred despre religie, daca ma dedau vreunui ritual, fie el rugaciune, c??ntare sau meditatie. Singurul lucru care conteaza este sa respect Sabbatul. ?ģn timp, am ajuns sa-i dau dreptate lui Myron. Daca puteti - si aproape toata lumea poate, ??ncercati sa va luati o zi libera ??n care sa nu faceti nimic. Nu raspundeti la telefon, nu scrieti comentarii pentru ziar, nu luati nici o decizie importanta, dati-va singuri un ragaz. Poetul Allan Ginsberg a spus-o altfel: Fii bl??nd cu tine ??nsuti, Harry. Alegeti-va o zi din saptam??na si fiti buni cu voi ??nsiva. Nu va scoateti din casa, nu va scoateti din minti, nu scoateti o vorba. Priviti afara printre pleoapele ??ntredeschise la vreun copac sau o cladire de peste drum, ram??neti difuz, nehotar??t, fara nimic ??n g??nd. Lasati lucrurile sa treaca prin voi ca v??ntul sau ca apa, fara sa le opriti cu g??nduri, idei sau judecati, nu ??ncercati sa aflati cum se potrivesc ele cu planurile voastre cincinale. O zi pe saptam??na uitati de pedagogie, de autoflagelare, de nemultumiri si de furia politica. Chiar de-ar fi sa sune ca un cliseu, faceti-o. E Sabbatul. Ceva sau altceva se ??nt??mpla pe pam??nt, sub pam??nt, deasupra pam??ntului, poate ca doar cad frunzele sau mocnesc noi catastrofe, dar orice ar fi, tu esti doar un bot de carne care se tine de Sabbatul lui. Or sa vie si m??ine - facturile, necazurile, munca. Azi esti ??n Sabbat si nu-ti pot face nimic daca nu-i lasi. Pacea sabbatica - spunea Myron - nu are nevoie de justificari. Si Dumnezeu si-a luat liber ??n a saptea zi, ca sa fie singur, nu ca ar fi vrut sa fie s??c??it de rugaciuni, tam??ie, pl??ngeri si cereri. El spera ca si voi veti face la fel, at??ta tot. Daca o zi pe saptam??na toata suflarea si-ar vedea de ale sale, fara sa-i pese de nimic altceva, creatia ar putea fi vazuta cu ochiul liber si n-ar mai fi nevoie de nici o ??ndreptare. Astea fiind spuse, sunt oameni care nu au luxul unei zile libere. Trebuie sa se extraga singuri de sub dar??maturi, sa panseze o rana, sa ??noate ca sa-si salveze viata sau sa coboare dintr-un copac. OK, dar c??nd au terminat cu sapatul si nu vor fi murit, atunci va trebui sa tina Sabbatul. Suferinta poate sa astepte.‚??
Acuarela
Apr 16th, 2006 by andras
de ION MINULESCU

In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana,
Orasenii, pe trotuare,
Merg tinandu-se de mana,
Si-n orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana,
De sub vechile umbrele, ce suspina
Si se-ndoaie,
Umede de-atata ploaie,
Orasenii, pe trotuare,
Par papusi automate, date jos din galantare.

In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana
Nu rasuna pe trotuare
Decat pasii celor care merg tinandu-se de mana,
Numarand
In gand
Cadenta picaturilor de ploaie,
Ce coboara din umbrele,
Din burlane
Si din cer
Cu puterea unui ser
Datator de viata lenta,
Monotona,
Inutila
Si absenta...

In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana,
Un batan si o batrana...
Doua jucarii stricate...
Merg tinandu-se de mana...
Barbati CELEBRI despre femei
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net, din viata...

Cand o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume! (Enriyeu Castaldo)

Feminismul exista doar pentru a integra femeile urite in societate. (Bukowski)

Prin a renunta, femeile inteleg o scurta pauza intre doua dorinte. (Mario Adorf)

Cind femeile nu mai stiu ce sa faca, se dezbraca. Si acest lucru e probabil singurul lucru bun pe care il pot face. (Samuel Beckett)

Femeile isi iubesc mai mult copiii pentru ca pot fi sigure ca e al lor. (Aristotel)

Un barbat intelept nu isi contrazice nevasta. El asteapta pina o face ea singura. (Humphrey Bogart)

Bunul renume al unei femei se datoreaza tacerii mai multor barbati. (Maurice Chevalier)

Atentie la o femeie care gindeste logic! Caci logica si femeia sint atit de heterogene, incit este impotriva naturii cand apar impreuna. (Johannes Cotta)

Exista trei tipuri de femei: cele frumoase, cele inteligente si majoritatea. (Rainer Werner Fassbinder)

Pentru mine femeile sint ca si elefantii. Imi place sa-i privesc, dar nu mi-ar placea sa am unul. (W.C. Fields)

Marea intrebare, la care nu stiu sa raspund in ciuda a treizeci de ani de studiu despre femei, este urmatoarea: "Ce vrea de fapt o femeie?" (Sigmund Freud)

Cind o femeie isi contureaza buzele, este ca si cind un soldat isi curata mitraliera. (Bob Hope)

Femeile trateaza in special ranile provocate de ele. (Jacques Marchand)

Nimic nu e mai rau decit o femeie, chiar daca e buna. (Menander)

Femeia este o greseala acceptabila a naturii. (John Milton)
Barbati NECUNOSCUTI despre femei
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net, din viata...

Care este asemanarea intre o femeie si un loc de parcare? Cele bune sunt mereu ocupate, singurele care raman libere fiind cele pentru handicapati.

Care este asemanarea intre o farfurie zburatoare si o femeie inteligenta? Nu exista dovezi palpabile privind existenta niciuneia dintre ele.

Care este ultimul lucru care s-a auzit prin radio inainte de explozia navetei Challenger? "Nu te atinge de butonul acela, d...!"

Care este asemanarea intre o femeie la volan si o piersica? Ambele se aduna din copaci.

Care este femeia ideala? O blonda frumoasa, nimfomana, muta, surda si orfana de mama.

Care este pentru un barbat mijlocul cel mai rapid sa scape de 60 kg inutile de grasime? Sa divorteze.

Cum se poate da unei femei mai multa libertate de miscare? Se mareste suprafata bucatariei

De ce a creat Dumnezeu barbatul inaintea femeii? Ca sa-i dea un pic de timp sa-si dea seama cum este in paradis

Ce este o femeie care si-a pierdut 99% din inteligenta? Vaduva.
Inecuatii
Apr 16th, 2006 by andras
autor nestiut

Inecuatia este expresia matematica in care componentele se afla intr-o relatie de inegalitate. Niciodata n-am stiut prea bine cum, si daca, poate fi o inecuatie rezolvata. E bine ca algebra se ocupa mai mult de egalitati...

Constatam insa, cu usurinta, ca lumea noastra, spre deosebire de algebra, are mai multe inegalitati decat egalitati. Guvernele nu mai stiu de care parte sa aseze preturile pentru a fi egale cu cheltuiala; omul de rand incearca egalizare a salariului cu nevoile lui... Dar in zadar, totul ramane inegal!

Indragostitii, prin gesturile lor, incerca sa obtina tot atata dragoste de la partener, cata investesc ei insisi in relatia respectiva. Dar parca totul continua sa ramana disproportionat. Si ajungi sa te intrebi: va reusi vreodata vreun savant sa regleze balanta existentei noastre? Sau suntem obligati sa ne zbatem printre conturile inegale ale umanitatii?

Fiecare datoram cate ceva celorlalti. Si, daca ar fi sa facem un calcul, suntem mai mult datori decat ni se datoreaza. S-ar parea ca planeta e bolnava de inegalitate, si aceasta inegalitate ne obsedeaza atat de mult incat luptam pe toate fronturile impotriva ei.

Negrii lupta pentru egalitate cu albii, minoritatile reclama egalitatea cu majoritatea, femeile lupta pentru egalitate cu barbatii, tarile mici vor sa fie alaturi de cele mari iar tinerii vor sa fie egali batranilor. De la lupta de clasa a comunistilor pana la terorismul fundamentalist se incearca egalizarea la orice nivel. Avem uneori impresia ca nici cu noi insine nu mai suntem egali.

La orice cota, inegalitatea genereaza nemultumire si revolta. Suntem asemeni celui din pilda Mantuitorului; in acelasi timp datornici si nemilosi cu acel ce ne datoreaza foarte putin. Suntem dispusi a lupta si a fi egali cu cei de sub noi. Urmarim doar libertatea si dreptul nostru fara a respecta catusi de putin dreptul celuilalt.

Asa ajung parintii sa interzica prietenia fiicei lor cu un baiat sarac; asa marginalizeaza copiii bosilor pe fiul cersetorului; asa infiintam un club cu acces limitat, pe criterii discriminatorii si subiective. Si oriunde ne-am intoarce ne lovim de aceeasi separare, ca semn al inegalitatii.

Cu ani in urma, Iisus Hristos afirma dojenitor: "Voi invitati la ospete pe cei care v-ar putea invita la randul lor... dar nu asa e bine..."

Rezolvarea inecuatiei din lumea noastra nu va avea loc decat daca vom schimba locul cu celalalt, foarte inegal cu noi. Iar Iisus e singurul savant care a oferit solutia pentru problema inecuatiilor. Ca raspuns la toate manifestarile xenofobe, rasiste, fundamentaliste si separatiste, El propune toleranta si mai ales iertarea radicala la puterea a doua.

Ori acceptam solutia Lui, ori ne vom zbate pana la sfarsit cu inecuatiile noastre.
She
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net

She spent 20 minutes looking at the orange juice box because it said "concentrate".
She put lipstick on her forehead because she wanted to make up her mind.
She got stabbed in a shoot-out.
She told me to meet her at the corner of Walk! and Don‚??t walk!
She tried to put M&M‚??s in alphabetical order.
She sat on the TV and watched the couch.
She sent me a fax with a stamp on it.
She tried to drown a fish.
She thought a quarterback was a refund.
She got locked in a grocery store and starved to death.
Under education her job application, she put Hooked on Phonics.
She tripped over a cordless phone.
She took a ruler to bed to see how long she slept.
At the bottom of the application where it says sign here she put Sagitarius.
She asked for a price check at the Dollar Store.
It takes her two hours to watch 60 Minutes.
If she spoke her mind, she‚??d probably be speechless.
She studied for a blood test ... and failed.
She thought Boyz II Men was a daycare center.
She sold the car for gas money.
When she saw the NC-17 (under 17 not admitted), she went home and got 16 friends.
When she heard that 90% of all crimes occur around the home, she moved.
She thinks Taco Bell is where you pay your phone bill.
When she missed the 44 bus, she took the 22 bus twice instead.
When she took you to the airport and saw a sign that said Airport Left she turned around and went home.
Patania magarului
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net

Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fintina. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pina la urma, taranul hotari ca magarul si-asa era batrin, iar ca fintina, oricum secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata. Si ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adincul fintinii. Asa ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor. Fiecare dintre ei apuca cite o lopata si incepu sa arunce de zor pamint inauntrul fintinei. Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupa cateva lopeti bune de pamint, magarul se potoli si tacu.


Taranul privi in adincul fintinei si ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopata de pamint, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamint si pasea deasupra lui. In curind, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pina la gura fintinii, sari peste ghizduri si iesi frematand...

Viata arunca poate si peste tine cu pamint si cu tot felul de greutati... Secretul pentru a iesi din fintina este sa te scuturi de acest pamint si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare dintre greutatile noastre este o ocazie pentru un pas in sus. Putem iesi din adincurile cele mai profunde daca nu ne dam batuti.

Foloseste pamintul pe care ti-l arunca peste tine ca sa mergi inainte. Aminteste-ti de cele 5 reguli pentru a fi fericit:
1) Curata-ti inima de ura, frica, egoism.
2) Scuteste-ti mintea de preocupari inutile.
3) Simplifica-ti viata si fa-o mai frumoasa.
4) Daruieste mai mult si asteapta mai putin.
5) Iubeste mai mult si... scutura-te de pamint, pentru ca in viata asta, tu trebuie sa fii solutia, nu problema!
Miorita matematica
Apr 16th, 2006 by andras
primita pe mail

Pe-un picior de PLAN
EUCLIDIAN
Iata vin in cale
TRANSLATAND la vale,
Trei MULTIMI de PUNCTE
Toate trei DISJUNCTE
De FUNCTII pazite
Toate diferite.
Ele sunt tot trei:
Una-i INJECTIVA,
Alta-i BIJECTIVA,
Si-alta-i SURJECTIVA.
Iar cea INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA,
Mari se vorbira
Si se sfatuira
Sa ramana treze
Pana-o sa-nsereze
Si s-o ANULEZE
Pe cea BIJECTIVA,
C-are PRIMITIVA
Si ASIMPTOTE multe
Cate si mai cate,
Ca e INVERSABILA
Si chiar DERIVABILA.
Dar intr-o MULTIME
Asta s-a aflat
Si s-au indignat
C-ale lor cuvinte
Intrec orice LIMITE.
Dar de la f(0)-ncoace
Unui PUNCT nu-i place
Sa mai stea-n MULTIME
Si de treaba a se tine.
BIJECTIVA se-ntreba :
-PUNCTUL asta ce-o avea?
Si se duse
Si ii spuse :
- Draga PUNCTULETUL meu
Ce rau,oare, iti fac eu,
Sau nu-ti place poate
C-ai COORDONATE
NATURALE toate?
Vrei sa stai mai jos
Crezi ca-i mai frumos ?
Nu vrei un` te-am pus
Vrei cumva mai sus?
-Draga BIJECTIVA
Eu chiar dimpotriva,
Ma simt foarte bine
Dar e rau de tine!
Cand o sa-nsereze,
Vor sa te-ANULEZE
Functia INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA.
-Daca s-o-ntampla
De m-or ANULA
Sa ma-ngropi in zori
In CAMP DE VECTORI
Intr-o VECINATATE
Pe-aici pe-aproape
Sau chiar in MULTIME
Sa fiti tot cu mine.
Iar la cap sa-mi pui
CALCUL INTEGRAL
Ori un MANUAL
Sau poate-un TRATAT
Cat mai inspirat
Si de l-or citi
Isi vor aminti
Cei ce au uitat
Ca am existat
Si voi fi propusa
In SUBIECTE inclusa
Pentru OLIMPIADA
Sau BALCANIADA.
Si-n loc de ANULAT
Sa le spui curat
C-am INTERSECTAT
Mindrele ELIPSE
Ca am PUNCTE FIXE
RADACINI REALE
Si IMAGINARE
Si ca am DARBOUX.
Dar mai afla tu
Ca de-oi intalni
O SFERA batrana
Cu un CERC de lana
Prin SPATIU alergand
Si la toti zicand :
- Cine mi-a vazut
Sau mi-a cunoscut
O FUNCTIE - AFINA
Cu o PANTA lina
Bine DEFINITA
Si NEMARGINITA ?
Sa te-nduri de ea
Si sa-i spui asa :
C-am INTERSECTAT
Mandrele ELIPSE
Sa am PUNCTE FIXE
Radacini COMPLEXE
Si ca am DARBOUX.
Dar nu-i spune tu
De cele REALE
Ca de-i povesti
Mult ai s-o mahnesti
Si va sti de-ndat
Ca m-au ANULAT.
Si inca te mai rog
Ca-ntre colegi buni
Tot ce am avut
Tu sa le aduni
Sa le scoti din SPATIUL
Cu trei DIMENSIUNI,
Iar tu dragul meu
Sa te INTEGREZI
Sa te ANEXEZI
La alta MULTIME
Ca-i greu fara mine
Dar iti va fi bine
Si vei rezista
Cat va exista
MATEMATICA !
Sfaturi pentru viata
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net

1. Pune lant iubirii tale. Spune intotdeauna ce gandesti.
2. Fa promisiuni putine si implineste-le oricat te-ar costa.
3. Nu lasa sa treaca nici o ocazie de a spune lucruri bune si incurajatoare cuiva. Lauda munca facuta bine, indiferent de cine e facuta.
4. Fii interesat de ceilalti-interesat de cautarile lor, de prosperitatea lor,de familiile lor. Fii fericit cu cei care se bucura si plange cu cei ce plang.
5. Fii umil cu oricine te intalnesti si fa-l sa se simta o persoana importanta.
6. Fii placut, fii mereu cu zambetul pe buze, ascunde-ti durerea, ingrijorarile si dezamagirile sub un zambet placut.
7. Pastreaza-ti mintea deschisa la intrebarile contestabile. Discuta si nu argumenta. Marca unei minti inteligente este ca atunci cand nu esti de acord, sa poti fi totusi prietenos.
8. Vorbeste despre virtuti daca ai si refuza sa vorbesti despre vicii. Descurajeaza barfa si fa o regula din a nu spune nimic despre altul decat daca este ceva de bine.
9. Fii atent cu sentimentele celor din jur. Umorul si buna dispozitie pusa la dispozitia altora rareori merita efortul, ci ranesc acolo unde te asteptai mai putin.
10. Nu da atentie rautatilor spuse de cei din jur. Traieste ca si cum nimeni nu le-ar crede. Nu fii ingrijorat de taxele tale, fa-ti munca,fii linistit, pastreaza-ti buna dispozitie, respecta-te pe tine si vei fi respectat si rasplatit.
Genul computerului
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net

O profesoara de franceza explica elevilor sai ca, in limba franceza, spre deosebire de cea engleza, substantivele sunt clasificate fie ca substantive masculine fie ca substantive feminine. ("Casa" este feminin - "la maison", "creion" este masculin - "le crayon"). Povestirea noastra incepe in momentul in care un copil a intrebat: Ce gen este "calculator"?

In loc sa le dea un raspuns, profesoara a impartit clasa in doua grupe - baieti si fete - si le-a cerut sa decida singuri ar trebui sa fie un substantiv masculin sau feminin. Fiecarui grup i s-a cerut sa dea patru motive pentru a sustine alegerea lor.

Grupul barbatilor a hotarat ca acest "calculator" sigur ar trebui sa fie de gen feminin (la computer) deoarece:
1.nimeni altcineva in afara creatorului lor nu le intelege logica
2.limbajul comun pe care-l folosesc sa comunice cu alte calculatoare este de neinteles de catre oricine altcineva
3.chiar si cele mai mici greseli sunt pastrate in memorie pe termen lung pentru posibile aduceri aminte
4.cum iti iei unul, te trezesti cheltuind jumatate din salariu pentru accesorii

Grupul femeilor, totusi, a ajuns la concluzia ca substantivul "calculator" ar trebui sa fie masculin (le computer) deoarece:
1.ca sa poti face ceva cu el trebuie sa-l "pornesti"
2.au o multime de informatii dar nu pot gandi singuri
3.presupunem ca el ar trebui sa te ajute sa rezolvi probleme dar, in marea majoritate a cazurilor, el este problema
4.cum iti iei unul, realizezi ca daca ai mai fi asteptat putin, ai fi putut avea un tip mai bun.
Populatia Romaniei
Apr 16th, 2006 by andras

Judet

Nr. locuitori

Orase importante

Nr. locuitori

Alba

403500

Alba

72405

Arad

477700

Arad

185475

Arges

677200

Pitesti

185693

Bacau

745500

Bacau

208565

Bihor

628500

Oradea

223680

Bistrita-Nasaud

327300

Bistrita

86945

Botosani

461800

Botosani

129019

Braila

389900

Braila

235243

Brasov

637500

Brasov

319908

Bucharest

2354500

Bucharest

2354500

Buzau

510700

Buzau

149293

Calarasi

334200

Calarasi

77856

Caras-Severin

362500

Resita

94580

Cluj

726800

Cluj-Napoca

332297

Constanta

747100

Constanta

346830

Covasna

231900

Sfantu Gheorghe

67153

Dimbovita

555400

Targoviste

99173

Dolj

752000

Craiova

310838

Galati

641600

Galati

327975

Giurgiu

300600

Giurgiu

73621

Gorj

397000

Targu Jiu

98342

Harghita

344300

Miercurea Ciuc

46985

Hunedoara

543800

Deva

76765

Ialomita

305000

Slobozia

56977

Iasi

822600

Iasi

346613

Maramures

535100

Baia Mare

149307

Mehedinti

327500

Drobeta-Turnu Severin

118114

Mures

604300

Targu Mures

166099

Neamt

584780

Piatra Neamt

125803

Olt

517600

Slatina

87264

Prahova

869000

Ploiesti

253623

Salaj

261040

Zalau

70796

Satu Mare

394100

Satu Mare

130271

Sibiu

444900

Sibiu

169460

Suceava

710800

Suceava

117571

Teleorman

470280

Alexandria

59075

Timis

692600

Timisoara

332277

Tulcea

266900

Tulcea

97038

Valcea

433300

Ramnicu Valcea

118539

Vaslui

462700

Vaslui

80041

Vrancea

392600

Focsani

100314


Femeile despre barbati
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net

De ce numai 10% din barbati se duc in Rai? Daca ar merge toti s-ar transforma in Iad.

De ce barbatii indragesc femeile inteligente? Cei aflati in opozitie se atrag.

Cum defineste un barbat o relatie "50/50"? Femeile gatesc - ei mananca. Femeile spala - ei murdaresc. Femeile calca - ei sifoneaza.

Ce a spus Dumnezeu dupa ce a creat barbatul? "Pot mai mult de atat!"

Cum numesti un barbat cu jumatate de creier? Inzestrat.

Ce poti sa-i dai unui barbat care are de toate? O femeie care sa-i arate "calea".

Ce inteleg barbatii prin "relatie bazata pe incredere"? Spunandu-ti numele adevarat.

Care este diferenta inte un barbat si Big Foot? Ultimul a fost zarit de cateva ori.

Care este cel mai inteligent lucru pe care un barbat poate sa-l spuna? "Sotia mea zice..."

De ce toate glumele cu blonde sunt scurte? Pentru ca barbatii sa le inteleaga.

De ce Dumnezeu a creat barbatul inaintea femeii? Intotdeauna faci o schita inainte de o opera desavarsita.

De ce paianjenul "Vaduva Neagra" isi omoara partenerul dupa imperechere? Pentru ca sa opreasca sforaitul inainte de aparitie.

De ce barbatii au nevoie de reluari la transmisiile sportive? In 30 de secunde uita ce s-a intamplat.

De ce sedintele de psihanaliza pentru barbati sunt mai scurte? Cand se intorc in copilarie, ei sunt deja acolo.
Batalia pentru Craciun
Apr 16th, 2006 by andras
de ANDREI BREZIANU in "Revista 22"

Una din cele mai colorate manifestari periodice agitand pulsul social si mediatic al Lumii Noi survine an de an odata cu aprinderea plina de fast a luminilor de Craciun. Apropierea sarbatorilor declanseaza pretutindeni, inca din ultima saptamana a lunii noiembrie, o extraordinara activitate comerciala, insotita si stimulata - pe strazi, in Mall-uri, pe toate canalele de televiziune, pretutindeni in spatiul public, de o simfonie de reclame policrome, panouri luminiscente, ghirlande scanteietoare cu urari si imbolduri, invitatii de a folosi in conditii dintre cele mai tentante cartile de credit si de a face cat mai multe cumparaturi si de a oferi cat mai multe cadouri. Este anotimpul cand, potrivit statisticilor, comertul realizeaza intr-adevar cota sa maxima de profituri, familiile americane cheltuind in medie sume record in aceasta luna decembrie pentru daruri, serbari si petreceri.

Ceea ce frapeaza in aceasta formidabil de dinamica perioada a anului - The Season -, al carei pivot pe fila calendarului este 25 decembrie, Craciunul - alias Christmas, este, mai cu seama in ultimul timp, o treptata secularizare a sarbatorii, candva sacra, transformata intr-un prilej de uriasa stimulare a consumului si de eliminare treptata din spatiul cultural, a conotatiilor ei traditionale, candva prezente in constiinta marii majoritati a americanilor. "Sensul spiritual al Craciunului a fost doborat de comercialism" - nota in treacat, enuntand un truism, cunoscutul publicist Peter S. Goodman de la Washington Post (9 noiembrie 2003). In Batalia pentru Craciun - The Battle for Christmas, o carte de mare suces, Stephen Nussenbaum trecea in revista acum cativa ani - de la istorie la prezent - cateva dintre componentele acestei mutatii, printre ele momentul profan, intruchipat astazi in stridenta consumerista. Aceasta din urma frapeaza ochiul in orbitoare infatisari, in multitudinea de simboluri festive inundand strazile, bulevardele, parcurile, gradinile, vitrinele, standurile cu ilustrate si, nu in ultimul rand, panza marilor ecrane si sticla ecranelor de televiziune. Din aceste superbe jerbe de simboluri, anul acesta mai mult parca decat anul trecut, mai mult decat in anii din urma, observatorul atent poate remarca rarirea din campul public a urarii traditionale de "Merry Christmas", a denumirilor de "Christmas Tree" (Pomul de Craciun) sau de "Christmas parties" (petrecerile de Craciun), inlocuite subtil cu "Happy Holidays", "Holiday Tree", "Holidays parties", si altele asemenea lor, gandite parca sa elimine din arena conotatia istoriceste continuta in radacina numelui Christmas - in engleza, Christ. De unde reactii contrare - e drept mult mai putin mediatizate - manifestate bunaoara in formule combative ca "Put back Christ into Christmas" sau, in rima: "Christ is the Reason for the Season".

Batalia se poarta asadar intre comert - predominant in mass-media si presa, cu toata forta reverberatiilor lor pe scena publica, pe de o parte; si, pe de alta parte, ceea ce am putea numi "majoritatea tacuta", fidela mai vechilor traditii mostenite de America din izvoarele de temelie ale culturii apusene, datinile crestine in primul rand.

Pentru acestea Craciunul insemna candva si inseamna inca momentul unic din an cand familiile celebreaza sfanta familie din ieslea saracioasa de la Bethleem, pe vremuri reprezentata mai peste tot, in piete, parcuri, in fata bisericilor si scolilor. Acum, insa, prezenta Ieslei in spatii publice, pana si in fata bisericilor, declanseaza polemici, litigii, amenintari cu actionari in justitie din partea unor voci emanate din unele segmente ale societatii. Considerat "simbol religios ofensator" pentru cei de alte credinte sau de nici o credinta, scenele traditionale ale Nativitatii, ieslea cu Pruncul au ajuns astfel sa fie practic proscrise din spatiul de cultura public.

In aceeasi vana polemica, afisarea urarii de "Merry Christmas", considerata de unii "incorecta politic", a disparut in mare masura din comert si marile magazine. Utilizarea ei este, oricat ar parea de ciudat, discret descurajata in salutari verbale personale, in institutii, birouri sau la intruniri, in locul ei figurand tot mai preponderent (inclusiv pe cartoanele cu felicitari) "Happy Holidays" si altele, de conotatie mai curand profana.

Batalia pentru Craciun imbraca si alte componente de rasunet public, cum ar fi de pilda propulsarea in prim plan cultural a unor sarbatori paralele: patrunderea acestora in arena - la radio, televiziune, in presa, in magazine - este un fenomen recent al carui impact ramane fireste de evaluat in functie de progresiva lui afirmare culturala. Un exemplu este cel oferit de posta americana. Aceasta emite, de catva timp, pentru sarbatori, in maniera paralela, pe langa timbrele festive purtand simbolul Craciunului traditional (de obicei, o reproducere dupa un tablou clasic al Madonei, Fecioara cu Pruncul), timbre purtand simbolul traditional al menorei, evocand sarbatoarea de decembrie Hanukah; precum si, oarecum in contratimp, timbre purtand inscriptii musulmane de Ramadan. Si, nu in ultimul rand, timbre celebrand o noua sarbatoare americana de decembrie destinata negrilor, numita Kwanzaa. Aceasta din urma, creata si lansata in 1966, cu intreg ritualul ei, de catre un american de culoare, Dr. Maulana Karenga, este prezenta mai pretutundeni intre Craciun si Anul Nou in imagini, pe scena publica americana, precum si sub forma de urare, "Happy Kwanzaa" - in paralel cu "Happy Hanukah" si "Happy Holidays". In aceeasi ordine de paralelisme, in spirit pluralist, pe peluza din fata Casei Albe din Washington unde, mai demult, sub semnul Craciunului, se inalta un mare brad luminat, si, ceva mai departe in National Mall, reprezentari ale Ieslei se inalta in zilele noastre, alaturi de acesta, o mare Menora splendid luminata, precum si alte simboluri festive de inspiratie anodin seculara.

Aparuta in 1995, Batalia pentru Craciun de Stephen Nussenbaum s-a numarat printre finalistele Premiului Pulitzer. Autorul ei, un distins profesor de istorie a culturilor la Universitatea statului Massachusetts din Amherst, arata cu abundenta de amanunte cum insasi sarbatoarea Craciunului traditional s-a introdus in calendar, chipurile, tardiv, impunandu-se in etape. Demonstratia lui incearca sa acrediteze in final punctul de vedere ca sarbatoarea celebrata cu atata caldura si bucurie de-a lungul secolelor in ziua de 25 decembrie nu ar avea, in ultima analiza, nici o legatura cu nasterea lui Isus, ea fiind o preluare si adaptare a unor vechi ritualuri tinand de celebrarile solstitiului printre neamuri.

"Batalia" despre care vorbeste cartea profesorului Nussenbaum este insa si de alta natura: ea conoteaza, in felul ei, patrunderea unora dintre ideile seminale ale gandirii si practicii de tip "politiceste corect" in cultura si societatea americana de azi. Pornite din sanul unor cercuri intelectuale elitare, preluate si difuzate amplu prin mass-media, acestea isi propun, printre altele, o redefinire in sens profan a unora dintre punctele fundamentale de reper ale traditiei, devenite obiective predilecte de demitizare. Intre acestea, fila calendarului insemnand sacral scurgerea ciclica a timpului in cununa (acea "Corona benignitatis Anni Dei" despre care scria un poet si diplomat al secolului trecut - Paul Claudel), constituie - de ce nu? - o tinta. Conventionala cum este (si cu toata eroarea de socoteala comisa in secolul V de dobrogeanul Dionysius Exiguus) - sarbatoarea marcheaza data unei nasteri care a modificat in sens fundamental istoria, si de la care incepand - AD - lumea si-a numarat si isi numara, universal, anii.

In acest sens, indiferent de contexte si artificii recente, pastrator sau despuiat, pentru unii, de sensuri, Craciunul american ramane insotit - anul acesta din nou - de cuvintele si muzica unui cantec cu neputinta de sters din inima mare a publicului. E vorba de cantecul lui Irving Berlin I‚??m Dreaming of a White Christmas, lansat de Bing Crosby la 25 decembrie 1941 si care, pana in 1998 (depasit atunci de Candle in the Wind al lui Elton John), a batut toate recordurile de longevitate, vanzare si popularitate la categoria "single" intre toate genurile muzicale. Simbolic in multiple sensuri, cantecul lui Irving Berlin canta pacea si evoca Craciunul nealterat - tanar si peren totodata - cel vechi si cel nou, sarbatorile dupa datina, "like the ones we used to know".

Pentru americanii pasionati de trecut si prezent, cantecul lui Irving Berlin a intrat in istorie si pentru faptul ca, la un moment crucial al secolului trecut, a marcat sonor, printr-un paradox al analelor, finalul bataliei pentru Saigon si incetarea implicarii americane in razboiul din Vietnam. In indepartatul 1975, evacuarea ultimilor americani stransi in ambasada asediata de la Saigon s-a facut la declansarea semnalului de cod: "Temperatura inregistreaza 105 grade Fahrenheit si creste", urmat de White Christmas intonat de Bing Crosby!

Batalia pentru Craciun, un alt capitol de istorie si cultura americana, este in toi, din nou, in acest anotimp. Pentru cei din cealalta jumatate a lumii, cea care a cunoscut vremea interdictiilor de vocabular, a sarbatorilor de iarna si a pomului de iarna, exista oare ceva de desprins din toate acestea? "Christmas Season" sau "Holidays Season"?... Pe taramurile Lumii Noi, generoase in atatea polarizari, uneori deconcertante, batalia mobilizeaza spiritele dornice sa discearna intre corect si incorect in spirit, in prezent, in istorie. Craciun fericit! Merry Christmas!
Learn Chinese in 3 Minutes
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net

English: He's cleaning his automobile.
Chinese: Wa Shing Ka.

English: This is a tow away zone.
Chinese: No Pah King.

English: Is there a fugitive here?
Chinese: Hu Yu Hai Ding?

English: Small Horse.
Chinese: Tai Ni Po Ni.

English: Did you go to the beach?
Chinese: Wai Yu So Tan?

English: It's very dark in here.
Chinese: Wai So Dim?

English: Has your flight been delayed?
Chinese: Hao Long Wei Ting?

English: I thought you were on a diet?
Chinese: Wai Yu Mun Ching?

English: Your body odor is offensive.
Chinese: Yu Stin Ki Pu.

English: You know lyrics to the Macarena?
Chinese: Wai Yu Sing Dum Song?

English: I got this for free.
Chinese: Ai No Pei.

English: Phew! Does this bathroom stink!
Chinese: Hu Flung Dung?
Cumpararea calculatorului
Apr 16th, 2006 by andras
www.cop.ro

PLACA DE BAZA

Este componenta cea mai importanta a unui calculator personal. Prin intermediul ei se interconecteaza toate celelalte componente si periferice.

Dotarile sale afecteaza performanta generala a intregului sistem. In plus, usurinta si eficacitatea oricarui upgrade ulterior al sistemului vor depinde in primul rand de facilitatile oferite de placa de baza.

Aceasta ar trebui sa fie prima componenta selectata din configuratia viitorului calculator. O alegere potrivita poate insemna o crestere in performanta de 5-20% a sistemului, sau o scadere considerabila a pretului sistemului, in functie de nevoi.

In cazul in care cumparatorul opteaza pentru un sistem performant, placa de baza trebuie aleasa astfel incat sa ofere maxim de performanta. Ea trebuie sa suporte frecvente cat mai mari de ceas ale FSB (Front Side Bus) si ale procesorului, sa fie compatibila cu cele mai noi tipuri de memorii si medii de stocare magnetica (HDD). Pentru entuziasti trebuie luate in considerare si facilitatile de overclocking oferite.

Daca avem in vedere cheltuirea unei sume minime pentru cumpararea unui sistem echilibrat, folosit in principal pentru aplicatii de tip Office si acces la Internet, caracteristicile cautate sunt cu totul altele. Vom cauta sa gasim o placa de baza care sa ofere, la un pret mic, placa video, audio si de retea integrate. Nu uitati insa ca stabilitatea si fiabilitatea sistemului constituie inca o prioritate, asadar pretul minim nu inseamna neaparat alegerea potrivita.

Alte aspecte ce trebuie luate in considerare la achizitionarea placii de baza:
- tipurile de procesoare suportate: in functie modelul de socket (soclul pe care se monteaza procesorul) de care dispune, o placa de baza va suporta numai anumite procesoare.
- tipurile de memorii suportate, si numarul de sloturi in care putem instala DIMM-uri de memorie. (un upgrade de memorie este cu atat mai usor cu cat avem mai multe sloturi libere)
- tipul de interfata pentru HDD (Parallel ATA, Serial ATA)
- modurile de lucru RAID (Redundant Array of Inexpensive Discs) pe care le suporta. Aceste moduri de lucru, care presupun folosirea mai multor HDD-uri identice in paralel, permit o mai mare siguranta a datelor si/sau performante mult sporite in lucrul cu HDD-ul.
- usurinta si siguranta cu care se poate realiza un update de BIOS.
- layout-ul placii (asezarea componentelor pe placa): acesta afecteaza usurinta cu care se pot monta componentele.
- modul de racire al chipset-urilor de pe placa (radiator, radiator+ventilator etc.); o racire adecvata va asigura stabilitatea sistemului.
- numarul de porturi USB si Firewire de care dispune

PROCESORUL

Procesorul este inima unui calculator personal. El este responsabil de interpretarea si executarea comenzilor si de el depinde in principal puterea de calcul a unui sistem.

Perfomantele unui procesor depind de mai multi factori. Cei mai importanti sunt frecventa de lucru, marimea si frecventa de lucru ale memoriei cache interne (nivelele de cache L1, L2, si chiar L3), frecventa de bus intern (FSB), seturile de instructiuni ce pot fi executate (ex: MMX, SSE, 3DNow! etc.) si structura interna a procesorului (in sensul algoritmilor de predictie implementati, rularea mai multor procese in paralel etc.).

Diversitatea procesoarelor oferite in ziua de astazi si mai ales tendinta de optimizare a acestora pentru rularea de diferite aplicatii ne pun in situatia de a delimita clar rolul unui viitor sistem, mai ales in scenariul cel mai comun in care avem la dispozitie un buget limitat.

In plus, procesorul este o componenta a carui pret prezinta o plaja foarte mare de valori la cumparare (30 Euro - 800 Euro) si o depreciere ulterioara foarte rapida (orientativ, injumatatirea valorii la 6 luni).

PC-urile din ziua de astazi folosesc in principal procesoare produse de Intel si AMD (Advanced Micro Devices). Aceste companii ofera o gama foarte variata de procesoare, care insa, pentru utilizatorul obisnuit, pot fi incluse in doua clase importante: o linie de procesoare cu pret scazut si performante medii si o linie de procesoare foarte performante si preturi ridicate

In general, pentru o anumita perioada de timp si pentru un anumit producator, se poate spune ca exista pe piata un anumit procesor care ofera un bun raport pret/performanta.

Orientativ, el poate fi indentificat urmarind diferenta de pret dintre procesoare cu indicatori de performanta diferiti, incepand de la cele mai ieftine. Aceasta diferenta de pret tinde sa fie constanta atunci cand procesoarele se adreseaza consumatorilor obisnuiti. Atunci cand ea devine simtitor mai mare inseamna ca procesorul respectiv este considerat ca facand parte din zona high-end, si este deci adresat utilizatorilor care sunt dispusi sa plateasca sensibil mai mult pentru un plus de performanta.

Piata procesoarelor este una foarte dinamica: un procesor de top cu un pret prohibitiv poate ajunge dupa 1-2 ani de zile la un pret ce il claseaza in gama de procesoare de pret mediu sau mic. Acest lucru se datoreaza evolutiei tehnologiei si lansarii de noi produse mult mai performante.

Este important de retinut ca frecventa de lucru a unui procesor a incetat de mult sa fie caracteristica dupa care ar trebui sa ne orientam in vederea achizitionarii unui procesor performant.

Cea mai buna cale de identificare a procesorului care sa ne ofere raportul pret/performanta dorit este folosirea testelor comparative din presa scrisa sau de pe Internet. Doar prin testarea in aplicatii se poate observa efectul cumulativ al diferitelor caracteristici ale unui procesor, si deci performanta reala pe care o ofera.

MEMORIA

RAM - Random Access Memory (Memorie cu acces aleator) este un tip de memorie a calculatorului folosita pentru rularea programelor. Memoria RAM este cel mai des intalnit tip de memorie la calculatoare si alte periferice.

Memoria cea mai des folosita pentru calculatoare este cea de tip DRAM (Dynamic RAM). Ea trebuie sa fie improspatata de cateva mii de ori pe secunda pentru pastrarea informatiei. Celalalt tip de memorie, SRAM (Static RAM) nu necesita reimprospatare, ceea ce il face mult mai rapid, dar este semnificativ mai scump.

Memoria RAM se caracterizeaza prin timpi mici de acces (ceea ce permite o viteza de rulare maxima a programelor) si volatilitate (informatiile se pierd atunci cand memoria nu mai este alimentata).

Tipurile de memorii DRAM ce se gasesc pentru moment in magazine sunt:

SDRAM - Synchronous DRAM - tip de memorie ce ruleaza la frecvente de ceas de pana al 133Mhz. Este folosit doar de sistemele mai vechi. In prezent nu se mai produce.
DDRAM sau DDR-SDRAM - Double Data Rate-Synchronous DRAM - tip de memorie ce suporta operatiuni de transfer de date de doua ori pe timpul unui ciclu de ceas (atat pe frontul de ceas pozitiv, cat si pe cel negativ), caracteristica ce-i dubleaza performantele. In plus, fata de SDRAM, suporta frecvente de ceas mai mari si consuma mai putina putere.

Performanta unui sistem, din punct de vedere al dotarii sale cu memorie RAM, depinde de 2 factori: timpul de acces al memoriei (cat de rapida este aceasta memorie) si cantitatea (cati Megabyti de memorie sunt instalati). In acest caz putem realiza o analogie cu creierul uman: conteaza cate informatii putem memora si cat de usor ni le putem aminti.

Pentru un sistem tipic, performanta este afectata in primul rand de cantitatea de memorie RAM disponibila, si abia apoi de calitate (in sensul vitezei). Iata de ce, la achizitionarea unui sistem trebuie sa ne asiguram mai intai ca vom instala suficient RAM, si abia apoi sa ne orientam, in limitele bugetului, catre tipuri de memorii mai rapide.

Retineti! Upgrade-ul de memorie este usor si poate aduce sporuri mari de performanta, mai ales in cazurile des intalnite in care sistemul, din motive legate de buget, a fost cumparat cu o cantitate minima recomandata de memorie. In ziua de astazi un sistem trebuie sa dispuna de cel putin 256 MB de memorie.

"Viteza" memoriei este data de frecventa maxima de lucru si de timpii de latenta la aceasta frecventa.

Cu cat o memorie suporta si lucreaza la frecvente mai ridicate, cu atat este mai rapida. Atentie insa, frecventa de lucru a memoriei se alege si in functie de frecventa de lucru a FSB-ului (Bus-ul de Sistem) dictata de procesor. Memoria si procesorul lucreaza in tandem.

HARD-DISK-ul

HDD - Hard Disk Drive (Disc Dur) este mediul principal de stocare de date extern folosit de calculatoarele personale. In functie de interfata folosita pentru transferul de date intre HDD si calculator, deosebim doua categorii principale de discuri, EIDE si SCSI.

SCSI - small computer system interface - tip de interfata ce ofera performante superioare fata de cele standard, dar la un pret mai ridicat. Sunt folosite in general pentru servere.

EIDE - Enhanced-Intelligent Drive Electronics sau Integrated Drive Electronics - denumire folosita in general pentru a desemna standardul ATA si succesoarele sale. Aceasta tehnologie a oferit un pret semnificativ mai redus in conditiile unui sacrificiu de performanta. Standardul a evoluat, avand parte de modificari de-a lungul timpului ce au adus sporuri foarte mari de performanta.

In prezent cele mai intalnite standarde ATA sunt:
Parallel ATA - ATA/100 si ATA/133 - standarde ce ofera rate maxime de transfer de 100 MBps respectiv 133 MBps.
Serial ATA - standard nou ce a evoluat din mai vechiul Parallel ATA, si care momentan ofera rate de transfer de pana la 150MBps.

Alegerea HDD-ului potrivit se face in functie de performantele dorite, spatiul de stocare necesar, silentiozitate si, foarte important, fiabilitate.

HDD-ul, pricipalul mediu de stocare al datelor intr-un PC, este la baza un dispozitiv mecanic cu parti in miscare. Aceste tipuri de dispozitive sunt cele mai susceptibile la defectiuni, chiar si in cazul functionarii in parametrii normali. De aceea este recomandabil sa optam pentru tipurile de HDD la care producatorii ofera o perioada cat mai mare de garantie.

Din punct de vedere al performantei, trebuiesc urmarite mai multe caracteristici ale HDD: numarul de rotatii ale discului per minut (ex: 5400rpm, 7200rpm, 10.000rpm), timpul mediu de acces (dictat in primul rand de numarul de rpm), viteza de scriere si de citire a datelor, marimea memoriei cache de care dispune HDD-ul (valori tipice 2MB si 8MB).

Marimea spatiului de stocare va fi aleasa in functie de nevoi si buget.

In ceea ce priveste silentiozitatea, desi modelele noi se remarca printr-un nivel foarte redus de zgomot indiferent de producator, exista inca diferente ce trebuiesc luate in considerare daca dorim un calculator cat mai silentios.
Virusul \"Badtimes\"
Apr 16th, 2006 by andras
de pe net

Daca receptionezi un e-mail intitulat "Badtimes", sterge-l imediat si nu-l deschide!

Aparent este un virus foarte nasol. Nu numai ca va sterge tot ce ai pe hard disk(uri), dar de asemenea va sterge totul pe orice disc pe o raza de 20 de metri in jurul calculatorului tau. Demagnetizeaza toate cartile tale de credit. Reprogrameaza codul tau de la bancomat, de asemenea iti reprogrameaza videoul si utilizeaza armonici ale campurilor subspatiale pentru a sterge orice CD incerci sa asculti. Va programa toate quick dial-urile de pe noul tau telefon cu numarul soacrei tale.

Acest virus va inocula antigel in acvariul tau. Va bea toata berea ta (omule, asculti ce-ti zic?). Va lasa sosete murdare pe masuta din sufragerie cand astepti oaspeti. Te va determina sa te joci cu foarfecele intr-un mod care pare distractiv pana cineva va ramane cu un ochi. Virusul va rescrie toate salvarile tale, schimband toate verbele la prefectul compus si va incorpora indetectabile greseli de ortografie, care vor schimba complet sensul propozitiilor. Iti va inlocui samponul cu gel si gelul cu prenandez exact cand te pregatesti pentru sindrofie.

Daca mesajul "Badtimes" este deschis sub Windows 95/98, va lasa capacul de la toaleta ridicat si uscatorul de par periculos de aproape de cada plina. De asemenea, va indeparta toate documentele tiparite in dublu exemplar pentru siguranta, cat si matreata de pe perna, va unge clantele cu lipici si le va conecta la reteaua distribuitorului local de energie electrica (mai precis, exact la orele cand reteaua este la varf -50Hz).

AVERTIZEAZA CAT MAI MULTI OAMENI POTI! Daca nu trimiti asta la 5000 de oameni in 20 de secunde vei fi blestemat prin cuvinte grele. Trimite!!! Trimite! Trimite...
Un cod de viata
Apr 14th, 2006 by andras
Copilul este o persoana ‚?? il respect.
- Nu este un obiect; ma adresez constiintei sale.
- Are nevoie de increderea mea; il ascult.
- Se simte singur si neinteles; impart cu el bucuriile si necazurile.
- Experimenteaza binele si raul.
- Are dreptul la dragostea mea; am datoria sa il invat sa traiasca.

Copilul isi descopera corpul; ii arat ca sanatatea este o forta.
- Are prea multa energie; il ajut sa descopere sportul.
- Isi neglijeaza corpul; il pregatesc pentru igiena vietii.
- E interesat de sexualitate; ii vorbesc despre corpul sau si ii explic cum se transmite viata.
- A auzit vorbindu-se despre droguri si SIDA; il lamuresc despre consecintele acestora
- Isi risca viata sau sanatatea, il avertizez in privinta pericolelor.

Copilul este curios; vorbesc cu el.
- Pune intrebari; ii raspund cu sinceritate.
- Ii plac explicatiile; ma straduiesc sa il lamuresc.
- Nu-i place lectura; il ajut sa inteleaga cartile.
- E usor influentabil; il invat sa gandeasca si sa aleaga.

Copilul vrea sa fie independent; il invit sa fie responsabil.
- Crede ca totul i se datoreaza; ii arat ca multe depind de el.
- Este convins ca are multe drepturi; ii vorbesc despre obligatii.
- Nu este de acord cu autoritatea; ii explic de ce este necesara.
- Agreseaza mediul mediul inconjurator; il invat sa il respecte.
- Nu se gandeste decat la placerile sale, il invat sa si le stapaneasca.

Copilul se indoieste; ii dau incredere in el.
- Greseste; evit sa il coplesesc sau sa il jignesc.
- Se comporta bine; il laud.
- Este convins de defectele sale; ii pun in valoare calitatile.
- Crede ca timpul lui liber imi este indiferent; ma joc cu el.
- Se simte in dificultate; ii stimulez eforturile in sensul cel bun.

Copilul isi afirma personalitatea; il ajut sa se cunoasca.
- Isi ignora adevaratele posibilitati; il incit sa creeze.
- Se opune; admit contradictia si discut cu el.
- Este mandru de munca lui; il felicit si il incurajez.
- Se misca mult si se disperseaza; ii orientez energia.

Copilul se minuneaza; il ajut sa caute frumosul.
- E pregatit sa inteleaga frumusetea; il ajut sa o descopere.
- E afectat de duritatea si rautatea lumii; cautam impreuna ceea ce ne bucura.
- E atras de modern; il provoc sa descopere capodoperele omenirii.
- Traieste mult in oras; il invit sa descopere armonia naturii.
- E dornic sa inteleaga frumusetea umana; il ajut sa o distinga.

Copilul se gandeste doar la el; il invat sa descopere societatea.
- Nu se gandeste decat la propriile aspiratii; il ajut sa descopere dorintele prietenilor sai.
- Nu vede necazurile celorlalti; il invit sa fie solidar.
- Se inchide in el insusi; impartim sarcinile in activitati comune.

Copilul cauta un model; sunt pentru el un exemplu.
- Observa coportamentul meu; ma port asa mi-as dori sa se poarte el.
- Constata slabiciunile mele; le recunosc si incerc sa le corectez.
- Nu ii place sa i se faca morala; ii ascult nemultumirile si ii propun reperele mele.
- E atrenat de exemple negative; ii insuflu curajul sa spuna nu.
- Ar dori sa para adult; ii vorbesc despre bucuria de a fi tanar.

Copilul are nevoie de un ideal; il ajut sa ofere un sens vietii sale.
- E suparat; ii aduc bucurie.
- Da impresia ca nu-l intereseaza nimic; il ajut sa isi gaseasca un scop.
- E ravasit de problemele din micul sau anturaj; ii dau motive sa iubeasca viata.
- Crede ca nu primeste destul; ii ofer placerea de a darui.
- Spune ca sa ai este cel mai important lucru; ii explic de ce este mai important sa fii.
- Are nevoie sa fie iubit; il iubesc pur si simplu!

______________________
Textul reprezinta versiunea in limba romana a calendarului Un code pour la vie - Mes devoirs envers l‚??enfant realizat de AMADE si CRIPS. Speram ca acesta sa ofere responsabililor in formarea, educarea si ocrotirea celor mici cateva repere de suflet in misiunea de respectare si
promovare a drepturilor copiilor.
Viata pe un peron
Apr 14th, 2006 by andras
de OCTAVIAN PALER, 14 noiembrie 2002

Acolo pe pietre sau pe oasele acelea, caci nu distingeam prea bine ce erau, am vazut doi serpi incolaciti. Poate faceau dragoste sau poate se luptau. Sa va spun drept, nu stiu cum fac serpii dragoste. Deodata, am vazut cum un fulger negru cade prin aer chiar peste insula si chiar peste serpii incolaciti. Era un vultur care a inhatat unul din serpi si s-a ridicat cu el in vazduh. Daca nu am visat si asta! Asadar, vulturul le-a intrerupt serpilor dragostea sau lupta. Eu i-am vazut inlantuiti, nu ma pricep sa spun ce anume a fost. Dar poate ca intre dragoste si lupta nu e nici o deosebire. Dragostea e lupta intre doua suflete si intre doua trupuri in care nu e nici un invingator, alteori nu e nici un invins. Si, oricum, pentru unul din serpi nu mai avea importanta diferenta dintre dragoste si lupta. Pentru el totul se sfarsise. Nu va mai face nici dragoste, nici nu se va mai lupta cu nimeni. Moartea pune punct si iubirilor si luptelor. Fiecare ramane atunci cu cat a iubit si cu cat a luptat. Mai are timp, poate, sa regrete ca n-a iubit si ca n-a luptat destul sau ca a trait ca un sarpe singur, care nu si-a gasit alt sarpe cu care sa se iubeasca sau sa se lupte. Celalalt sarpe ramasese sa faca dragoste sau sa se lupte cu alti serpi. El ramanea, cum s-ar zice, "pe peronul lui". Mai putea sa ia totul de la inceput. Alte iubiri sau alte lupte.
Niciodata...
Apr 14th, 2006 by andras

de pe net


... Dumnezeu nu-ti va cere sa spui ce suprafata are casa ta, dar iti va cere numarul celor pe care i-ai primit in casa ta.

... Dumnezeu nu-ti va cere numarul hainelor din dulapul tau, dar iti va cere numarul celor pe care i-ai imbracat.

... Dumnezeu nu-ti va cere sa-i spui cel mai mare venit pe care l-ai realizat, dar te va intreba daca ti-ai indeplinit slujba dupa maxima ta capacitate.

... Dumnezeu nu te va intreba cati prieteni ai avut, dar te va intreba cator oameni le-ai fost prieten.

... Dumnezeu nu te va intreba despre vecinatatea in care ai trait, dar te va intreba cum ti-ai tratat vecinii.

... Dumnezeu nu te va intreba despre culoarea pielii tale, dar te va intreba despre culoarea caracterului tau.

... Dumnezeu nu te va intreba de ce ti-a luat asa de mult ca sa gasesti Salvarea, dar te va duce, plin de iubire, in ceruri si nu la portile Iadului.

...Dumnezeu nu te va intreba cator oameni le-ai transmis acest mesaj dar te va intreba daca ti-a fost rusine sa-l transmiti prietenilor tai.

Ciocolata
Apr 14th, 2006 by andras
de pe net

Ciocolata este o leguma. Ciocolata se obtine din boabele arborelui de cacao. Boabele sint un tip de l"egume (verzituri)". Zaharul se extrage din sfecla de zahar. Ambele apartin deci categoriei "legume (verzituri)". Concluzia este: ciocolata este o leguma.

Cercetind mai departe... Bomboanele de ciocolata contin lapte. Deci, bomboanele de ciocolata sunt bune pentru sanatate. Stafide, visine si capsuni inmuiate in ciocolata se socotesc fructe, deci maninca cit de multe ai chef.

Ciocolata este buna impotriva stresului. Reflecteaza! ‚?ĺStressed‚?? citit invers devine DESSERTS.

Trimite linkul catre acest articol asta la 4 persoane si vei slabi 2 kg. Trimite-l tuturor cunoscutilor care iubesc ciocolata si vei pierde 5 kg. (Daca ignori, vei creste in greutate 10 kg. Acesta este motivul pentru care am postat aici aceste text... Nu vreau sa risc "sa iau" 10 Kg.)

Daca Dumnezeu mi-ar oferi inca o bucata de viata...
Apr 14th, 2006 by andras
de GABRIEL GARCIA MARQUEZ in "Romania literara", decembrie 2000 ‚?? trad. Nina Apetroaie

Daca, pentru o clipa, Dumnezeu ar uita ca nu sunt decat o paiata de carpa si mi-ar oferi o bucata de viata, fara indoiala ca n-as spune tot ceea ce gandesc dar, cu siguranta, m-as gandi la tot ceea ce spun.
As aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valoreaza, ci pentru cea ce inseamna ele cu adevarat.
As dormi putin, n-as mai visa deloc, caci prin fiecare minut cand inchidem ochii, pierdem 60 de secunde de lumina.
As merge cand ceilalti se opresc, m-as trezi cand ceilalti adorm.
As asculta cand altii vorbesc, si as savura o inghetata buna de ciocolata.

As trai ca indragostit de dragoste...

Daca Dumnezeu mi-ar oferi inca o bucatica de viata, m-as imbraca simplu, as cadea in genunchi in fata soarelui, lasandu-mi goale corpul si sufletul.
Dumnezeule, daca as avea o inima, mi-as scrie ura pe gheata si apoi as astepta primele raze de soare...
Ca un vis al lui Van Gogh as picta pe stele un poem de Benedetti si i-as oferi lunii un cantec de Serrat.
As stropii trandafirii cu lacrimile mele pentru a simtii durerea spinilor si sarutul rosu al petalelor.
Dumnezeule, daca as avea o bucata de viata... n-as lasa sa treca nici o singura zi fara sa le spun celor pe care-i iubesc cat de mult ii iubesc.
As convinge fiecare barbat, fiecare, femeie ca ei sunt preferatii mei si as trai ca indragostit de dragoste.
As demonstra oamenilor cat de mult se insala crezand ca inceteaza sa se indragosteasca imbatranind, fara sa stie ca incep sa imbatraneasca atunci cand inceteaza sa se indragosteasca!
I-as da aripi unui copil, dar l-as lasa sa invete singur sa zboare.

Cand ma vor pune in cutie...

I-as invata pe batrani ca moartea nu vine odata cu batranetea, ci cu uitarea.
Am invatat atat de mult de la voi, oamenilor! Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe culmi, fara sa stie ca adevarata fericire consta in felul in care escaladezi muntele.
Am invatat ca atunci cand nou-nascutul strange pentru prima data, in pumnul lui mic, degetul tatalui, il cucereste pentru totdeauna.
Am invatat ca un om nu are dreptul sa-l priveasca pe un altul de sus decat atunci cand trebuie sa aplece pentru a-l ajuta sa se ridice.
E adevarat ca am invatat multe de la voi, dar nu-mi vor folosi la mare lucru deoarece, atunci cand ma vor aseza in acea cutie, vai!, voi fi mort.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data, pana la infinit.
Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune ‚??te iubesc‚?? si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate fi ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut‚?? si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui ‚??imi pare rau‚??, ‚??iarta-ma‚??, ‚??te rog‚?? si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demonstreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.‚??
Onestitate
Apr 14th, 2006 by andras
Letopisetul genereratiei mele

Au fost odata doi frati care, la ora pranzului, isi carau pe rand ghiozdanul in care erau inghesuite cartile si caietele amandurora. Drumul intoarcerii lor de la scoala trecea prin fata pravaliei. Aveau, in fiecare zi, un leu, primit de la parintii lor. Leul se afla de obicei la fratele mai mare, care intra zilnic si cumpara un sfert de paine. Paine din acea faina integrala si cartofi, cu gustul acru si coaja groasa, coapta pe vatra, dar aproape intotdeauna calduta.

Daca in spatele tejghelei se gasea sotia negustorului, o batrana cocosata, atunci sfertul era din ce in ce mai mare. Dar daca negustorul era acela caruia ii intindeau banul, anul atunci sfertul era din ce in ce mai mic. Si totdeauna ochii verzi-caprui ai micului cumparator deveneau stralucitori, zbatandu-se disperati in valtoarea unei lacrimi care nu stia daca sa curga pe obrazul catifelat ori sa se rostogoleasca inapoi peste marginea unei fantani abia sapata la poale de suflet nevinovat si ranit. Durea disperat de mult aceasta lacrima nehotarata, cu atat mai mult cu cat cumparatorul eram eu.

Coborand scarile dinspre cerdacul pravaliei si privind spre fratele meu asezat pe ghiozdan asteptandu-ma, simteam ca nu-mi mai e foame.

Rupeam un coltisor din bucata de paine iar bucata mai mare i-o dadeam lui. Intotdeauna la fel, fara alta explicatie, decat poate doar gandul ca n-as fi fost in stare sa impart destul de corect sfertul de paine. Iar durerea mea de a fi inselat se transforma intr-o tesatura de gratii fata de care ma simteam neputincios si disperat. Atat de disperat si revoltat incat eram cel putin la fel de incapabil sa insel pe cineva. Ma uitam la fratele meu; manca cu pofta, linistit, strain de sfasierea razboiului care parjolea totul in mine.

As fi vrut sa-i povestesc dar muteam, realizand ca el ar putea gasi atatea argumente sa-l apere pe inselator. Sau, pur si simplu, m-ar fi aprobat indiferent, ca unul care citeste cronica unui meci, dupa ce l-a vazut pe stadion. Stiam ca eram inselat! Dar banuiam ca undeva, nu stiu unde, exista o lege care-mi dadea dreptate. Dar instanta respectiva tergiversa pronuntarea sentintei in procesul meu, probabil pentru ca-mi lipseau probele. Lipsa de probe atunci, ca si acum, este marele hatar facut de instante celor care fac din inselaciune conditia si modul lor de viata.

Neputinta si constienta ca nu vei reusi o cumpanire a balantei realitatilor prezente macar pentru o clipa in favoarea dreptatii, te forteaza sa alegi una din doua. Fiecare din ele e un inselator care te poate lovi oricand la adapostul legii. Si te intrebi descumpanit, cautand trotuarele: sa alerg inapoi? Spre acela unde toti insala si fura, unde ti se zambeste si esti ranit? Ori sa alergi spre celalalt magazin gol, cu trecatori putini, care parca mereu iti vin impotriva, si care se cred prea cinstiti pentru a accepta circulatia in doua sensuri?

Oare viata numai atat sa fie? Alegere intr a fi inselator si a fi inselat?

Si, daca inselaciunea ar insemna doar un sfert de paine mai mic ori o nota de plata umflata, daca totul n-ar fi decat un rest neprimit sau un sir de facturi false la care ni s-ar cere dobanda, n-ar fi nimic. Dar ranile sunt mai adanci! Poti fi inselat la serviciu ori la scoala, la magazin, in autobuz sau acasa. Ca o molima, inselaciunea bantuie printre valori materiale si ganduri, printre asteptari si sperante. O realitate ingrijorator de prezenta in toate ungherele existentei. Se poate riposta in vreun fel? Exista o pronuntare in acest tergiversat proces, din lipsa de probe?

Rasuna mereu, ca o dominanta a generatiei noastre, formularea cu cartile pe fata. Dar este ca atunci cand coloana sonora a unui film a ramas cu mult in urma derularii imaginii. Un straniu refren, trambitat tocmai de cei care au facut din ascunderea asilor din maneca jocul preferat al existentei lor, tocmai de cei ce trec peste juramant si sentimente cu nimicitorul tavalug al dominatiei si multumirii personale.

Exista o pronuntare in acest judet al sarmanilor? Ar putea fi reclamat cineva, cand noi insine am inselat de-atatea ori pe altii si, cel putin la fel de mult, pe noi insine? O multime de intrebari izvorate din suferinta unei generatii bolnave de desertaciune... Exista oare un raspuns la ele? Unul singur!

Incearca si tu! E unica sansa de vindecare a generatiei noastre.
Geography
Apr 14th, 2006 by andras
de pe net

THE GEOGRAPHY OF A WOMAN

Between 18 & 20, a woman is like Africa; Half discovered, half wild; naturally beautiful with fertile deltas.

Between 21 & 30, a woman is like America; Well developed and open to trade, especially for someone with cash.

Between 31 & 35, she is like India; Very hot, relaxed, & convinced of her own beauty.

Between 36 & 40, a woman is like France; Gently aging but still warm and desirable place to visit.

Between 41 & 50, she is like Yugoslavia; Lost the war, haunted by past mistakes. Massive reconstruction is now necessary.

Between 51 & 60, a woman is like Russia; Very wide and borders are unpatrolled. The frigid climate keeps people away.

Between 61 & 70, a woman is like Mongolia; With a glorious and all conquering past but alas, no future.

After 70, they become like Afghanistan; Most everyone knows where it is, but no one wants to go there.

THE GEOGRAPHY OF A MAN

Between 15 & 70, a man is like Romania; ruled by a dumb.
Fondul inteligentei
Apr 14th, 2006 by andras
Marin Tarangul - Predici profane, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997

Tinar fiind, omul tinjeste dupa multimea cunostintelor si crede in tot ceea ce poate fi cunoscut. El are credinta ca in cunostinte sta puterea inteligentei. Batrinetea mintii insa il face sad escopere o stiinta in care nu cunostintele sint importante, ci maiestuoasa lor imbratisare cu un adinc din care, pe de o parte, provin si in care, pe de alta parte, inainteaza. Inteligenta incepatoare ramine doar la inceputul lucrurilor pe care le cunoaste; si le cunoaste atit cit le vede in conul ei de lumina; ea isi zice: "stiu ceea ce cunosc", stiu adica sa ma descurc intre cele pe care le cunosc si am siguranta ca ma descurc intrucit ma aflu printre ele. Inteligenta tirzie insa nu mai este descurcareata; ea nu vrea sa se descurce printre lucruri, ci simte nevoia sa le cunoasca pe toate impreuna venind dinapoia lor. Ea simte si prevede ca a cunoaste inseamna un anumit fel de a te indeparta de stiutul cunostintelor. Ea zice: stiu ceea ce cunosc prin felul in care stiu ca pot sa nu cunosc. Aceasta nu inseamna ca cunosc ceea ce stiu, ci ca stiu sa cunosc prin ceea ce nu stiu. Apropierea nu mai este aici ceva care exista ca fiind fizic aproape; ea a devenit act, miscare, verb, venirea in apropierea lucrurilor, adica o venire care presupune departare: o venire care ajunge in departare ca sa aiba de unde se apropia, venind de departe.

Ce ascunde inteligenta? Inteligenta ascunde prostia; dar nu orice fel de prostie, nu prostia izolata in prostia ei momentana, ci aunme acea prostie care sta mereu in spatele inteligentei. Dar inteligenta nu ascunde aceasta prostie ca sa se fereasca de ea (asa cum face prostia inteligenta), ci se ascunde de ea insasi acolo in spate, unde prostia sta si asteapta sa sprijine inteligenta, asa cum intunericul ilumineaza locul luminii. Prostia este datul primar, arcul de elasticitate si punctul de pornire la care trebuie sa revina mereu orice pornire a inteligentei. Cind spunem ca "orice om se naste prost", avem de inteles si faptul ca ceea ce fiecare mosteneste ca ereditate nu ii apartine ca inteligenta. Adica inteligenta presupune o crestere personala, o zestre proprie fiecaruia, ceea ce insemna ca inteligenta se manifesta individual, ca exceptie, si ca punctul din care porneste aceasta exceptie este lipsa de exceptie, prostia. Pe de alta parte insa, inteligenta nu poate creste daca lumea si mediul ei inconjurator nu ii dau ocazia sa creasca cum trebuie. Daca inteligenta cuiva nu s-ar putea forma in contact cu alte inteligente, ci ar exista izolat, paralizata intr-un pat, sa zicem, cresterea ei ar fi inabusita. Deci oricit de personal, de individual, ar parea sa fie, actul inteligentei nu este independent de lumea in care el se poate modifica si creste. Iar daca spunem ca fiecare om se naste prost si ca, astfel, numai inteligenta pe care fiecare o cistiga pe parcursul vietii lui poate fi socotita inteligenta proprie, recunoastem prin aceasta afirmatie ca exista si o forma impersonala, improprie, a inteligentei, adica acea inteligenta a speciei, inteligenta general omeneasca pe care fiecare om o mosteneste daca se naste om. Aceasta inteligenta a speciei poate avea trasaturi particulare, care ii dau un profil comun cu anumite trasaturi care existau la parinti si stramosi, dar profilul ei este bine inradacinat in solul impersonal al speciei umane, adica inteligenta mostenita nu mai ese a cuiva anume, ci a speciei care se intipareste in ea. Insa chiar aceasta intiparire impersonala, chiar daca nu este inteligenta unui individ anume, este totusi inteligenta speciei, a omului; si daca omul n-ar mosteni aceasta inteligenta impersonala (daca printr-o eroare biologica ar mosteni, sa zicem, inteligenta speciei cangur in loc de om), nici inteligenta lui proprie, personala, n-ar avea sorti de izbinda, adica ar fi lipsita de propria ei soarta. Astfel, cind zicem ca orice om se naste prost intelegem acum ca in aceasta prostie care se manifesta la nasterea fiecaruia este intiparita tocmai inteligensa impersonala a speciei, pe fondul careia si de la care pornind se poate ridica inteligenta fiecaruia, ca fiind proprie celui ce o are. Asadar, prostia, care e lipsita d einteligenta proprie, daca poate asculta de fondul ei de prostie, care "in fond" memoria a tot ce poate transmite inteligenta omeneasca, asculta chiar de felul in care specia omeneasca s-a dezvoltat prin specificul ei inalienabil ca inteligenta omeneasca. Prostia deci este lipsita de inteligenta in sensul propriu, individual, marginit la propria persoana a fiecaruia, al inteligentei; dar prostia nu este lipsita de inteligenta, in sensul impersonal, larg si universal al inteligentei.
Celebrity Viruses
Apr 14th, 2006 by andras
de pe net

The following is a list of recently discovered new computer viruses:

The AL GORE virus
(Causes your computer to just keep counting and counting)

The CLINTON virus
(Gives you a 7-Inch Hard Drive with NO memory)

The BOB DOLE (aka: VIAGRA) virus
(Makes a new hard drive out of an old floppy)

The LEWINSKY virus
(Sucks all the memory out of your computer, then Emails everyone about what it did)

The RONALD REAGAN virus
(Saves your data, but forgets where it is stored)

The MIKE TYSON virus
(Quits after two bytes)

The JACK KEVORKIAN virus
(Deletes all old files)

The ELLEN DEGENERES virus
(Disks can no longer be inserted)

The PROZAC virus
(Totally screws up your RAM, but your processor doesn't care)

The JOEY BUTTAFUOCO virus
(Only attacks minor files)

The ARNOLD SCHWARZENEGGER virus
(Terminates some files and leaves, but will be back)

The LORENA BOBBITT virus
(Reformats your hard drive into a 3.5 inch floppy, then discards it through Windows)
Valoarea sociala a credintei in Dumnezeu
Apr 14th, 2006 by andras
Bogdan Aurel Teleanu in "Ziua" de Sambata, 15 octombrie 2005

Teoria creationista este mai degraba o problema americana decat una europeana si, mai ales, romaneasca. Disputa dintre creationisti si evolutionisti nu se datoreaza atat religiozitatii Statelor Unite ale Americii, cat mai ales faptului ca religia a devenit un simplu obiect de cercetare stiintifica. Din aceasta cauza, criza sociala pe care o traverseaza unele societati care se pretind religioase nu se datoreaza credintei in Dumnezeu, cat mai degraba a neoateismului cu care ele se confrunta. Astfel, in tara noastra, critica teoriei creationiste in favoarea celei evolutioniste cu scopul de a dezavua credinta crestina - asa cum a procedat recent un jurnalist roman - este cel putin imprecisa, daca nu chiar eronata.

Astazi, mai mult ca oricand, se vorbeste de o criza sociala la nivel mondial. Georges Minois, autorul volumui intitulat "Istoria ateismului", considera ca aceasta criza se datoreaza neoateismului cu care se confrunta societatea contemporana. Caracteristica acestui tip de ateism, care pericliteaza viitorul si dorinta de supravietuire a intregii umanitati, o reprezinta indiferentismul sau ignoranta, iar principalul sau efect il constituie disolutia credintei religioase. Simptomele acestui ateism se regasesc, din pacate, tocmai in randul adeptilor diverselor religii care practica o viata religioasa din care virtutea credintei este mult slabit